Capitolul 2

CIRCUITE ELECTRONICE
SPECIFICE APARATELOR ŞI SISTEMELOR DE MĂSURARE

În sistemele numerice de măsurare, procesarea informaŃiei senzoriale se

realizează cu calculatorul. Transformarea semnalelor electrice analogice în date
numerice este asigurată de convertoarele analog-numerice (CAN). Un asemenea circuit
oferă la ieşire un cuvânt, pe mai mulŃi biŃi, reprezentat într-un anumit cod, care
aproximează semnalul analogic aplicat la intrare. Elementele de execuŃie ale sistemelor
de reglare automată sunt comandate cu semnale analogice. Circuitul care transformă
cuvântul (pe mai mulŃi biŃi), primit la intrare, într-o valoare a unui semnal electric
analogic se numeşte convertor numeric-analogic (CNA). Dezvoltarea tehnologiei de
fabricaŃie a componentelor electronice şi, mai ales, a circuitelor integrate analogice şi
numerice a permis realizarea unor aparate şi sisteme de măsurare cu caracteristici şi
performanŃe superioare. Circuitele electronice folosite frecvent în aparatele şi sistemele
electronice de măsurare sunt: circuitele de eşantionare şi memorare, convertoarele
analog-numerice, convertoarele numeric-analogice, amplificatoarele de măsurare (în
special cele de instrumentaŃie şi cele cu izolare), comparatoarele, referinŃele de tensiune.

2.1. Amplificatoare de măsurare

Amplificatoarele de măsurare sunt amplificatoare de putere mică şi sunt
caracterizate de

adaptare optimă în impedanŃă la intrare (vezi precizarea de mai jos),

precizia şi stabilitatea implementării unei anumite caracteristici intrare-ieşire,

nivelul redus al perturbaŃiilor proprii,

rejecŃia semnalelor de mod comun.

Precizare referitoare la adaptarea optimă în impedanŃă

Se consideră R I şi R O rezistenŃele de intrare, respectiv de ieşire ale
amplificatorului în banda lui de frecvenŃe, R s rezistenŃa internă a generatorului de
semnal (conectat la intrare) şi R L cea de sarcină.
Adaptarea optimă în impedanŃă la intrare presupune
 R I >> R s , dacă la intrarea amplificatorului se aplică un generator de tensiune,
 R I << R s , dacă la intrare se aplică un generator de curent.
Adaptarea optimă în impedanŃă la ieşire presupune comportarea amplificatorului,
faŃă de sarcină,
 ca o sursă de tensiune, adică R O << R L , sau

 ca o sursă de curent, adică R O >> R L .

1
 Pentru descrierea performanŃelor amplificatoarelor de măsurare, sunt folosite mai
multe mărimi caracteristice, dintre care pot fi menŃionate următoarele: impedanŃele de
intrare, curenŃii de intrare, valorile maxime admisibile pentru tensiunile parazite, eroarea
de zero, neliniaritatea, factorul de rejecŃie pe mod comun, caracteristicile de frecvenŃă,
banda de frecvenŃă, timpul de răspuns, timpul de creştere, nivelul distorsiunilor
armonice.
Structura şi caracteristicile sursei de semnal impun structura circuitelor de
intrare ale amplificatorului de măsurare. Astfel, amplificatoarele de măsurare pot fi
- cu intrare asimetrică (o singură bornă caldă de intrare),
- cu intrare diferenŃială (două borne calde de intrare), caz în care se realizează şi
rejecŃia semnalelor de mod comun,
- cu intrare izolată galvanic.
În funcŃie de banda de frecvenŃe de trecere, amplificatoarele de măsurare se
clasifică astfel:
 amplificatoare de curent continuu (c.c.) sau cu cuplaj direct, a căror bandă de

frecvenŃă începe la f=0;

 amplificatoare de curent alternativ (c.a.) sau cu cuplaj capacitiv, care pot fi de tip

comun, cu bandă largă sau selective.

Amplificatoarele de măsurare cu intrare asimetrică sunt realizate cu
amplificatoare operaŃionale, structura rezultată fiind prevăzută cu reacŃie negativă.

2.1.1. Amplificatoare de instrumentaŃie

 Amplificatoarele de instrumentaŃie sunt amplificatoare de măsurare cu intrare
diferenŃială (simetrică) şi ieşire asimetrică şi trebuie să asigure
- amplificarea semnalului diferenŃial de intrare, preferabil cu un factor de
amplificare reglabil într-o plajă largă,
- rejecŃia semnalului de mod comun care însoŃeşte semnalul util (diferenŃial) de
intrare,
- adaptarea optimă în impedanŃă atât la intrare cât şi la ieşire, pentru semnal util
tensiune (adică R I foarte mare şi R O foarte mică),
- erori statice minime,
- zgomot propriu redus,
- răspuns în frecvenŃă cunoscut şi reproductibil.
 Amplificatorul de instrumentaŃie prezintă o reacŃie negativă puternică prin care se
asigură o valoare predictibilă şi stabilă a amplificării, senzitivităŃi reduse ale acesteia
la factorii perturbatori, o bună liniaritate a dependenŃei intrare-ieşire şi un răspuns
îmbunătăŃit în frecvenŃă. Folosind scheme simetrice, se asigură erori statice minime
şi rejecŃia semnalelor de mod comun.
 Structura unui amplificator de instrumentaŃie depinde de performanŃele impuse
circuitului, de caracteristicile generatorului de semnal de la intrare şi de domeniile de
variaŃie ale parametrilor de mediu. Cele mai răspândite structuri sunt cu cuplaj direct
2
 şi intrare diferenŃială. Elementele componente de bază sunt amplificatoarele
operaŃionale (AO), întrucât acestea sunt caracterizate de intrare diferenŃială,
amplificare foarte mare în tensiune în buclă deschisă, rezistenŃe de intrare mari,
rezistenŃă de ieşire mică, factor de rejecŃie a modului comun foarte mare etc.
Amplificatoarele de instrumentaŃie sunt circuite integrate la care amplificarea în
tensiune este, de obicei, stabilită printr-o rezistenŃă externă (element de reglaj).

Exemplu
Circuitul INA 114 (produs al firmei Burr-Brown) este un amplificator de
instrumentaŃie, de precizie, ideal pentru un domeniu larg de aplicaŃii:
- ca amplificator pentru tensiunea de dezechilibru a unei punŃi rezistive,
- ca amplificator pentru tensiunea generată de un termocuplu,
- în instrumentaŃia medicală,
- în diferite sisteme de achiziŃie de date.
Un singur rezistor extern stabileşte valoarea câştigului în tensiune al circuitului.
Schema de principiu a circuitului INA 114 este dată în fig. 2.1.1.

+ R3 R5
AO1
- I3 I3
U1
R2

I1 I1 -
UIN RG AO3
R1 I1 +
UO

- R4 I4
AO2
+ I4
U2
R6

U3
UREF

Fig. 2.1.1. Schema de principiu a circuitului INA 114

3
 a) Deducerea dependenŃei intrare-ieşire
In absenŃa sursei de tensiune UREF şi neglijând curenŃii de intrare şi diferenŃele de
potenŃial dintre bornele de intrare ale celor trei amplificatoare operaŃionale (AO1, AO2,
AO3), se obŃine
 R + R2 
U 2 − U1 = I1 ⋅ (R1 + R 2 + R G ) = U IN ⋅ 1 + 1  . (2.1.1)
 R G 
Amplificatorul diferenŃial, format din AO3 şi rezistenŃele R 3 , R 4 , R 5 , R 6 , asigură
la ieşire o tensiune
 R  R6 R
U O = 1 + 5  ⋅ ⋅ U 2 − 5 ⋅ U1 . (2.1.2)
 R 3 R 4 + R 6 R 3
În condiŃiile în care R 1 = R 2 = R 3 = R 4 = R 5 = R 6 =25kΩ, se obŃine
 50kΩ 
U O = U 2 − U1 = U IN ⋅ 1 + . (2.1.3)
 R G [ kΩ ] 
Ca urmare, amplificarea de tensiune este
U 50kΩ
G = AU = O = 1+ . (2.1.4)
U IN R G [ kΩ ]
CorespondenŃa între valoarea dorită a câştigului în tensiune (G) şi valoarea necesară a
rezistenŃei R G este dată sub formă de tabel, în catalog.

b) Ajustarea nivelului tensiunii de ieşire

Tensiunea de referinŃă U REF , reglabilă, permite ajustarea nivelului tensiunii de
ieşire U O a amplificatorului de instrumentaŃie. Pentru aceasta, rezistenŃa R 6 nu este
conectată la masă ci la o tensiune de referinŃă negativă (fig. 2.1.1). În aceste condiŃii,
U REF = I 4 ⋅ (R 4 + R 6 ) − U 2 , (2.1.5)
U + U REF
I4 = 2 , (2.1.6)
R4 + R6
U O = U1 + I 3 ( R 3 + R 5 ) , (2.1.7)
U − U1
I3 = O , (2.1.8)
R3 + R5
R5
U O = I3 ⋅ R 5 + U 3 = ( U O − U1 ) + I 4 ⋅ R 6 − U REF =
R3 + R5
R5 R5 R6
UO − U1 + ( U 2 + U REF ) − U REF . (2.1.9)
R3 + R5 R3 + R5 R4 + R6
Grupând termenii, din ultima relaŃie se obŃine

4
 R3 + R5 R6 R R + R5 R4
UO = ⋅ ⋅ U 2 − 5 U1 − 3 ⋅ ⋅ U REF .
R3 R4 + R6 R3 R3 R4 + R6
(2.1.10)
În condiŃiile în care R 1 = R 2 = R 3 = R 4 = R 5 = R 6 , rezultă
U O = ( U 2 − U1 ) − U REF , (2.1.11)
adică o decalare cu − U REF a nivelului componentei continue a tensiunii de ieşire UO .

2.1.2. Amplificatoare cu izolare

 Amplificatoarele de măsurare cu izolare sunt circuite integrate care realizează atât
funcŃia de amplificator cât şi funcŃia de separare galvanică a secŃiunii de intrare de
secŃiunea de ieşire. Separarea galvanică intrare-ieşire presupune raportarea
tensiunilor de intrare, respectiv ieşire la potenŃiale de referinŃă (de masă) diferite şi
absenŃa unui curent de circulaŃie între secŃiunea de intrare şi cea de ieşire.
 Izolarea galvanică este necesară în următoarele situaŃii:
– pentru protejarea utilizatorului sau echipamentului de măsurare împotriva
eventualelor tensiuni periculoase furnizate de sursa de semnal,
– pentru protejarea sursei biologice de semnal (pacientul) faŃă de eventualele
tensiuni periculoase care apar la defectarea echipamentului electric de investigare,
– pentru protejarea unor senzori în timpul apariŃiei unor defecte ale echipamentului
de măsurare.

A. Structura generală a unui amplificator cu izolare

Schema bloc a unui amplificator cu izolare este prezentată în fig. 2.1.2.
a) Blocul de intrare BI este un amplificator al cărui factor de amplificare este stabilit de
rezistenŃe conectate în exteriorul circuitului. BI poate fi

cu intrare asimetrică, situaŃie prezentată în fig. 2.1.3.a în care amplificarea în
tensiune a BI depinde de rezistenŃele externe R1 şi R2,

cu intrare simetrică, situaŃie prezentată în fig. 2.1.3.b în care amplificarea în
tensiune a BI depinde de rezistenŃa externă RG.
b) Blocul de ieşire BO este un amplificator cu ieşire asimetrică, al cărui rol este
adaptarea nivelului semnalului de ieşire al amplificatorului cu izolare.
c) Blocul de transfer analogic cu barieră de izolare BTIZO poate fi

cu barieră de tip transformator (sau cu cuplaj prin transformator),

cu barieră optică (sau cu cuplaj optic),

cu barieră de tip condensator (sau cu cuplaj capacitiv).

5
 BTIZO

BI BO
ui uo

+V -V +VCC -VCC

Fig. 2.1.2. Schema bloc a unui amplificator cu izolare

BI BI

R2 +
uid
. - -
R1 .
+ RG
ui

a. b.

Fig. 2.1.3. ConfiguraŃii ale blocurilor de intrare ale amplificatoarelor cu izolare:

a) intrare asimetrică; b) intrare simetrică (diferenŃială)

Principiile folosite pentru transferul semnalului util sunt

- modulaŃia intensităŃii luminoase – la bariera optică,
- modulaŃia în amplitudine sau a impulsurilor în durată – la bariera de tip
transformator,
- modulaŃia în frecvenŃă – la bariera de tip condensator.

B. Parametrii specifici barierei de izolare

Principalii parametri ai barierei de izolare sunt:

6

tensiunea de izolare UIZO , care este tensiunea care apare între bornele de masă
ale BI şi BO; UIZO are valori mai mari de 1000V ;

rezistenŃa de izolare RIZO, cu valori de ordinul 1012Ω;

capacitatea de izolare CIZO, care este de ordinul pF;
U U

factorul de rejecŃie a modului izolat, RMI = IZO sau RMI dB = 20 lg IZO ,
UO UO
care evidenŃiază influenŃa tensiunii de izolare asupra celei de ieşire ; valorile
uzuale ale RMI sunt 106…108.
Sunt de dorit valori cât mai mari pentru UIZO, RIZO şi RMI şi valori cât mai mici pentru
CIZO.

C. DependenŃa intrare-ieşire a amplificatorului cu izolare

Se consideră un amplificator cu izolare cu intrare diferenŃială şi se notează
uid – tensiunea de intrare pe modul diferenŃial;
uic – tensiunea de intrare pe modul comun;
uo – tensiunea de ieşire ;
u
A Ud = o u ic = 0 – amplificarea în tensiune pe modul diferenŃial ;
u id
u
A Ucd = o u id = 0 – amplificarea în tensiune pe modul comun.
u ic
Amplificarea în tensiune a circuitului este A U = A Ud .
Factorul de rejecŃie a modului comun se defineşte ca mărime adimensională
(RMC) sau în decibeli (RMCdB) astfel :
A A
RMC = Ud , respectiv RMC dB = 20 lg Ud . (2.1.12)
A Ucd A Ucd
De regulă RMC= 103 … 106.
Tensiunea de ieşire a amplificatorului cu izolare rezultă din însumarea a trei
componente :
• componenta determinată numai de uid :
u o1 = A Ud ⋅ u id = A U ⋅ u id ; (2.1.13)
• componenta determinată numai de uic :
A
u o 2 = A Ucd ⋅ u ic = U ⋅ u ic ; (2.1.14)
RMC
• componenta determinată numai de UIZO :
U
u o3 = IZO ; (2.1.15)
RMI
Tensiunea de ieşire a amplificatorului cu izolare este

7
 AU U  u  U
u o = A U ⋅ u id + u ic + IZO = A U  u id + ic  + IZO . (2.1.16)
RMC RMI  RMC  RMI
Dacă RMC şi RMI au valori foarte mari,
u o = A U ⋅ u id . (2.1.17)

D. Amplificatorul cu izolare cu cuplaj optic (3650)

Unul dintre amplificatoarele cu izolare cu cuplaj optic, produse de firma Burr
Brown, are codul 3650 şi circuitul echivalent simplificat din fig.2.1.4.

i1 D2 i3

i 3 RK
D1 D3 .
+V +VCC
i2
i1 RG
. - -
A1 A2 .
ui
.+ . +
uo
-V -VCC

Fig. 2.1.4. Structura internă simplificată a circuitului 3650

Amplificatoarele A1 şi A2 funcŃionează în regim liniar. Fiecare amplificator are

prevăzută o buclă de reacŃie negativă, asigurată prin
• LED-ul D2 şi fotodioda D1 – la A1,
• rezistorul RK – la A2.
Fotodiodele D1 şi D3 sunt conectate, fiecare, între bornele de intrare ale unui
amplificator operaŃional (A1, respectiv A2) care funcŃionează liniar; ca urmare, tensiunile
lor anod-catod sunt neglijabile. Cele două fotodiode sunt perfect împerecheate şi sunt
conectate de o parte şi de alta a barierei de izolare. Dioda electroluminescentă D2
trimite, simultan, acelaşi flux luminos fiecărei fotodiode ; ca urmare, curenŃii i1 şi i3 prin
fotodiode sunt egali.

8
 DependenŃa intrare-ieşire
Neglijând curenŃii prin bornele de intrare ale amplificatoarelor A1 şi A2, rezultă că
rezistorul RG este străbătut de curentul i1, iar Rk de curentul i3. Amplificatorul A2 este un
convertor curent-tensiune:
u o = i3 ⋅ R K . (2.1.18)
Rezistorul RG permite conversia tensiune-curent la intrarea amplificatorului A1:
u i = i1 ⋅ R G . (2.1.19)
Ca urmare, dependenŃa intrare-ieşire la amplificatorul cu izolare este
R
u o = i 3 ⋅ R K = i1 ⋅ R K = u i K , (2.1.20)
RG
iar amplificarea în tensiune are expresia
u R
AU = o = K . (2.1.21)
ui R G
La amplificatorul cu izolare 3650, RK este un rezistor intern de 1MΩ, iar RG se
conectează în exteriorul circuitului, asigurând posibilitatea ajustării amplificării în
tensiune.
FuncŃionare
Orice tendinŃă de modificare a tensiunii de intrare ui este sesizată de LED-ul D2
care modifică intensitatea fluxului luminos emis către cele două fotodiode ; ca urmare
curenŃii i1 şi i3 se modifică determinând schimbarea valorii tensiunii de ieşire uo.
De exemplu, o uşoară creştere a tensiunii de intrare ui determină o creştere a
potenŃialului intrării inversoare a amplificatorului A1 ; ca urmare, tensiunea de
polarizare directă a LED-ului creşte şi fluxul luminos emis devine mai puternic. CurenŃii
prin fotodiodele D1 şi D3 cresc şi ei determinând o creştere a tensiunii de ieşire uo a
amplificatorului cu izolare.

Aceste amplificatoare cu izolare sunt folosite

- în sistemele de achiziŃie de date,
- pentru controlul proceselor industriale,
- ca elemente de interfaŃă,
- în măsurătorile biomedicale (instrumentaŃia de diagnosticare),
- pentru monitorizarea pacienŃilor,
- în echipamentele de testare.

2.2. Circuite de eşantionare şi memorare

 Conversia analog-numerică presupune, de obicei, menŃinerea semnalului analogic la
o valoare constantă pe durata conversiei. Circuitul de eşantionare şi memorare
(Sample and Hold, prescurtat SH) are rolul de a preleva (culege) eşantioane din

9
 mărimea de măsurat şi de a memora valoarea fiecărui eşantion până la sfârşitul
procesului de conversie analog-numerică a eşantionului prelevat anterior.
 Necesitatea şi complexitatea circuitului SH în lanŃul de măsurare este determinată de
componentele spectrale ale semnalului analogic de măsurat şi de performanŃele
impuse întregului sistem de măsurare.
 În principiu, funcŃionarea unui asemenea circuit se bazează pe încărcarea rapidă,
respectiv descărcarea lentă a unui condensator. Pentru încărcarea rapidă a
condensatorului, în timpul eşantionării, este necesară o rezistenŃă cât mai mică.
Memorarea semnalului eşantionat se obŃine dacă descărcarea condensatorului se
produce pe o rezistenŃă foarte mare. Pentru rezolvarea acestor cerinŃe, circuitele de
eşantionare-memorare necesită amplificatoare adaptoare de impedanŃă. Cea mai
simplă schemă de principiu a unui circuit SH neinversor este dată în fig.2.2.1.

-
- K AO2
AO1 +
+ uO
uI CH uC

Fig. 2.2.1. Circuit de eşantionare-memorare neinversor

 PoziŃiilor închis şi deschis ale comutatorului K le corespund cele două regimuri de

funcŃionare ale circuitului SH: eşantionare, respectiv memorare.

Când K este închis, semnalul analogic (tensiune) u I , aplicat la intrarea circuitului
SH, se regăseşte la ieşirea repetorului realizat cu amplificatorul operaŃional AO1.
Condensatorul C H se încarcă (dacă uI > uC) sau descarcă (dacă uI < uC) rapid,
urmărind practic tensiunea u I . Dacă durata urmăririi este foarte mică, circuitul
realizează o eşantionare a semnalului de intrare; în caz contrar, circuitul asigură o
urmărire a tensiunii de intrare.

Când K este deschis, condensatorul C H se descarcă, în principal, prin rezistenŃa
de intrare (foarte mare) a operaŃionalului AO2. Tensiunea u O de ieşire a
circuitului SH este u C , pentru că al doilea amplificator operaŃional este conectat
ca repetor de tensiune.
 Valoarea capacităŃii C H influenŃează atât constanta de timp de încărcare cât şi viteza
de descărcare a condensatorului, dar în mod diferit. Se recomandă folosirea unui
condensator cu un dielectric cu absorbŃie mică (film plastic, teflon, polistiren etc.),
iar timpul de comutare al comutatorului K este de dorit să fie cât mai mic.

10
 Circuitele SH se fabrică într-o mare diversitate de variante integrate, monolitice sau
hibride, la care, de obicei, condensatorul de memorare este conectat în exterior, iar
comutatorul K este comandat (de un bloc de acŃionare) printr-un semnal numeric.
Există însă şi convertoare analog-numerice integrate care includ circuitul SH.

Exemplu: Circuitul de eşantionare-memorare LF 198

Schema bloc a circuitului integrat LF 198 (National Semiconductor) este dată în
fig.2.2.2.
OFFSET
V+ V- ADJUST
1 4 2
R1=30kΩ

D1 D2
- K -
AO1 AO2 5
uO
uI 3 + uA1 + OUTPUT
ANALOG
INPUT
R2=300Ω
uC
BA

LF198
8 7 6
LOGIC LOGIC
INPUT REFERENCE CH

Figura 2.2.2. Schema bloc a circuitului SH tip LF198

FuncŃionare
 AO1 funcŃionează
- în buclă deschisă, când diodele D1 şi D2 sunt blocate,
- în buclă inchisă, când D1 sau D2, în conducŃie, asigură calea de reacŃie negativă.
 Rolul diodelor D1 şi D2 (conectate în antiparalel) : când una dintre diode conduce,
tensiunea de ieşire uA1 se menŃine la valori apropiate de uI (uA1 diferă de uI cu
0,6...0,7V).
 Rezistorul R1 are două funcŃii:
- când K este închis, asigură o reacŃie negativă globală, care permite menŃinerea
tensiunii uO la o valoare foarte apropiate uI,
- când K este deschis, preia diferenŃa dintre tensiunile uO şi uI.

11
 Rezistorul R2 limitează curentul de încărcare al condensatorului C H şi reduce timpul
necesar urmăririi tensiunii de intrare.
 Repetorul realizat cu AO2 reproduce la ieşire, în permanenŃă, tensiunea aplicată la
intrarea neinversoare.
 PoziŃia comutatorului K este controlată de tensiunea de comandă u C (compatibilă
TTL), aplicată blocului de acŃionare BA; intrarea de “referinŃă logică” a acestui bloc
se conectează, de obicei, la masa montajului.
 Când K se închide, condensatorul C H se încarcă / descarcă rapid, tensiunea u O
menŃinându-se practic egală cu u I .
 Când K se deschide, condensatorul memorează tensiunea la borne, aceasta fiind
practic u I din momentul deschiderii comutatorului. Tensiunea de ieşire u O fiind cea
de la bornele condensatorului, circuitul SH asigură la ieşire u O ≅ u I , deci se
memorează ultima valoare eşantionată a intrării.
 Sistemele de achiziŃie de mare viteză pot conŃine două circuite SH. Când primul
circuit memorează semnalul eşantionat şi procesul de conversie analog-numerică a
acestuia este în curs de desfăşurare, al doilea circuit SH achiziŃionează un nou
eşantion din mărimea de intrare. Utilizarea mai multor circuite SH şi a unui
multiplexor de mare viteză determină reducerea timpului total de eşantionare şi
memorare.

2.3. Convertoare numeric–analogice

Aceste circuite transformă un cuvânt binar (pe mai mulŃi biŃi) într-un semnal
analogic. La schimbarea cuvântului de intrare, semnalul analogic de ieşire se modifică
în salturi.
Există mai multe tipuri de CNA. Câteva dintre criteriile de clasificare sunt
următoarele:
 în funcŃie de modul de preluare şi prelucrare a biŃilor cuvântului de intrare există
- CNA de tip paralel - dacă toŃi biŃii cuvântului de intrare sunt preluaŃi şi convertiŃi
simultan,
- CNA de tip serie - când aceste operaŃii se realizează succesiv;
 după tipul codului acceptat la intrare, se disting
- CNA în cod binar natural (CBN),
- CNA în cod binar zecimal (CBZ) etc.;
 după reŃeaua de rezistenŃe folosită, sunt
- CNA cu reŃea de rezistenŃe ponderate,
- CNA cu reŃea R − 2 R ;
 după numărul biŃilor cuvântului de intrare există CNA de 10, 12, 14 sau 16 biŃi etc.

Structura CNA depinde de codul utilizat pentru exprimarea cuvântului de intrare.

Frecvent întâlnite sunt CNA în cod binar natural, a căror implementare se bazează pe

12
relaŃia care exprimă corespondenŃa dintre biŃii cuvântului în CBN ( Q n −1Q n − 2 ...Q1Q 0 în
care LSB este Q0 ) şi echivalentul NZ în cod zecimal al acestui cuvânt,
n −1
NZ = ∑ 2 j ⋅ Q j . (2.3.1)
j= 0
CNA care convertesc un cuvânt în CBN într-o tensiune analogică există în mai multe
variante, dintre care foarte răspândite sunt cea cu reŃea de rezistenŃe ponderate şi cea cu
reŃea R-2R.
Un CNA cu reŃea R-2R poate fi reprezentat simplu ca în fig. 2.3.1, în care
Q n −1Q n − 2 ...Q1Q 0 este cuvântul binar de intrare (în CBN), UREF este o tensiune riguros
constantă (necesară conversiei), iar UO este tensiunea analogică de ieşire. Se observă că
U
U O = N Z REF . (2.3.2)
2n

Qn-1
Qn-2
….. U REF n −1 j
CNA UO = ∑2 ⋅ Qj
Q1 2 n j= 0

Q0

UREF
Fig. 2.3.1. CNA cu reŃea R-2R

Exemplu: Circuitul AD7520

AD7520 este un CNA integrat monolitic, de 10 biŃi, realizat cu reŃea R-2R.
Circuitul are capsulă din plastic sau ceramică, cu 16 pini şi este realizat în tehnologie
CMOS. La intrarea circuitului se aplică un cuvânt în cod binar natural, de 10 biŃi
( Q n −1Q n − 2 ...Q1Q 0 , unde Q0 este LSB), iar la ieşire se obŃine un curent continuu (IOUT),
al cărui nivel depinde de cuvântul de intrare.
Schema funcŃională a circuitului este reprezentată în fig. 2.3.2, în care R=10kΩ.
CNA este constituit
 dintr-un generator de curenŃi cu valori în scară binară ( I9 , I8 ,..., I0 ), care conŃine o
reŃea R − 2 R ,
 o reŃea de comutatoare electronice ( S9 , S8 ,..., S0 ), care asigură sumarea
condiŃionată a curenŃilor I9 , I8 ,..., I0 ; poziŃiile comutatoarelor electronice

13
 (implementate cu tranzistoare unipolare) sunt comandate de nivelurile logice ale
biŃilor cuvântului binar de intrare.

RezistenŃa internă R este conectată în bucla de reacŃie negativă a unui

amplificator operaŃional (AO) extern, împreună cu care formează un convertor curent–
tensiune; procedând astfel, curentul de ieşire IOUT al circuitului AD7520 este convertit în
tensiunea UOUT, proporŃională cu IOUT. În condiŃiile în care pinul IOUT2 se conectează la
masă şi intrarea inversoare a AO este un punct virtual de masă, toŃi rezistorii 2R sunt
conectaŃi la masa montajului, indiferent de poziŃiile comutatoarelor.
Redesenând reŃeaua R-2R, pentru un cuvânt binar de intrare de numai 4 biŃi, se
obŃine schema din fig.2.3.3, în care s-au notat şi rezistenŃele echivalente rezultate. Se
observă că în fiecare dintre nodurile A,B,C,D se produce o înjumătăŃire a curentului
U
care intră în nod, iar curentul nominal este I = REF . Considerând cuvântul de intrare
R
de 10 biŃi, se obŃine expresia curentului I j , j=0,1,…,9, din fig. 2.3.2,
1 U REF
Ij = ⋅
10 − j
. (2.3.3)
2 R
Curentul de ieşire al CNA este
9 U 9 Qj
I OUT = ∑ I j = REF ⋅ ∑ 10 − j . (2.3.4)
j= 0 R j= 0 2
Când Q j =0 comutatorul S j este pe poziŃia 0 şi curentul I j nu contribuie la cel de ieşire,
iar când Q j =1 comutatorul S j este pe poziŃia 1 şi curentul I j intră în componenŃa IOUT.
Tensiunea de ieşire a operaŃionalului este
9 Qj U
U OUT = − I OUT ⋅ R = − U REF ⋅ ∑ 10 − j = − N Z ⋅ REF . (2.3.5)
j= 0 2 210
S-a notat cu N Z echivalentul în cod zecimal al cuvântului în cod binar natural aplicat la
intrarea CAN (relaŃia 2.3.1). Se observă că la schimbarea cuvântului de intrare, nivelul
U
tensiunii de ieşire se modifică în trepte, cea mai mică treaptă fiind REF . Tensiunea
210
UREF trebuie să fie asigurată de o referinŃă de tensiune (pentru a fi riguros stabilă în timp
şi cu temperatura); în caz contrar, modificarea valorii acestei tensiuni înrăutăŃeşte drastic
performanŃele conversiei.

14
15
 2.4. Convertoare analog–numerice
Convertoarele analog–numerice se împart în două mari categorii: CAN cu
comparaŃie, respectiv CAN cu integrare. Un exemplu clasic de circuit din prima
categorie este CAN cu aproximări succesive.

Exemplu: Convertorul analog-numeric cu aproximări succesive

Schema de principiu a CAN cu aproximări succesive este dată în fig.2.4.1.
Circuitul conŃine comparatorul COMP, blocul de control BC şi convertorul numeric–
analogic CNA. Mărimea de intrare, care trebuie convertită, este tensiunea analogică
unipolară U I , iar cuvântul binar de ieşire al CAN are n biŃi şi este notat
Q n −1Q n − 2 ...Q1Q 0 ( Q n −1 este MSB).

Iesire
serie
Clock
SO

END OF CONVERSION
UI +
_ BC START CONVERSION
UR
COMP Q0
Q1 Iesire paralel
…. ….
. .Qn-1

CNA UREF

Fig. 2.4.1

CNA intern generează tensiunea de reacŃie de forma

( ) U
U R = 2 n −1 Q n −1 + 2 n − 2 Q n − 2 + ... + 2Q1 + Q 0 ⋅ REF
2 n
, (2.4.1)

pe baza cuvântului binar de la intrare ( Q n −1Q n − 2 ...Q1Q 0 ) şi în funcŃie de valoarea

tensiunii continue de referinŃă U REF (riguros constantă). Pentru a obŃine o precizie
maximă de măsurare, se alege ca tensiune de referinŃă valoarea maximă U M a tensiunii
U
de intrare U I , rezultând intervalul de cuantificare al mărimii măsurate, ∆U = M n
.
2

16
Cuvântului binar 00…0 îi corespunde UR=0, iar pentru un cuvânt de intrare 11…1 se
2n − 1
obŃine U R = n U M ≅ U M , dacă n este suficient de mare.
2
Acest CAN funcŃionează pe principiul comparării succesive a tensiunii continue
de intrare U I cu tensiunea continuă de reacŃie U R , generată intern, de forma
U R = k ⋅ ∆U . Nivelul tensiunii U R variază în trepte care scad progresiv. Ieşirea
comparatorului este SO=1, dacă UI>UR, respectiv SO=0, dacă UI<UR. BC generează o
secvenŃă de cuvinte binare Q n −1Q n − 2 ...Q1Q 0 , pe baza intrărilor şi comenzilor primite.
Astfel, după n comparări succesive între UI şi UR , se obŃine rezultatul conversiei, adică
echivalentul în cod binar al valorii tensiunii de intrare.

Conversia analog–numerică cu aproximări succesive presupune, mai întâi,

anularea tuturor biŃilor cuvântului Q n −1Q n − 2 ...Q1Q 0 , după care se parcurg, în ordine,
următoarele etape:
1. BC generează cuvântul Q n −1Q n − 2 ...Q1Q 0 =10…00.
1
2. CNA generează prima treapte variaŃie pentru UR: U R = U M .
2
3. COMP evaluează diferenŃa ( U I − U R ) prin nivelul ieşirii sale SO:
 dacă UI>UR, atunci SO=1 şi BC validează Q n −1 = 1 în rezultatul conversiei
analog – numerice, iar apoi generează următorul cuvânt binar (etapa 4);
 dacă UI<UR, atunci SO=0 şi BC validează Q n −1 = 0 în rezultatul conversiei
analog – numerice, iar apoi generează următorul cuvânt binar (etapa 4);
4. Dacă Q n −1 = 1, BC generează cuvântul Q n −1Q n − 2 ...Q1Q 0 =110…00.
Dacă Q n −1 = 0 , BC generează cuvântul Q n −1Q n − 2 ...Q1Q 0 =010…00.
5. CNA generează următoarea treaptă de variaŃie pentru UR:
3
 U R = U M , dacă Q n −1 = 1 ,
4
1
 U R = U M , dacă Q n −1 = 0 ,
4
6. COMP evaluează din nou diferenŃa ( U I − U R ) prin nivelul ieşirii sale SO:
 dacă UI>UR, atunci SO=1 şi BC validează Q n − 2 = 1 în rezultatul conversiei
analog – numerice, iar apoi generează următorul cuvânt binar;
 dacă UI<UR, atunci SO=0 şi BC validează Q n − 2 = 0 în rezultatul conversiei
analog – numerice, iar apoi generează următorul cuvânt binar;
………………………..
RaŃionamentul continuă până la validarea LSB (Q0).

17
ObservaŃii
a) Treptele cu care variază UR se înjumătăŃesc când se trece de la o comparaŃie la
următoarea.
b) Întrucât după fiecare comparaŃie se stabileşte nivelul logic al unui bit, după n
comparări succesive se cunosc toŃi biŃii cuvântului de ieşire al CAN.
c) Nivelul logic al ieşirii SO a comparatorului este acelaşi cu al bitului validat la
comparaŃia respectivă, motiv pentru care SO poate fi folosită ca ieşire serială a CAN,
fiind citită sincron cu semnalul de tact (Clock).

Precizia de măsurare asigurată de CAN cu aproximări succesive este ridicată. De

exemplu, pentru un convertor de 10 biŃi, cu o tensiune U REF = 10 V, intervalul de
cuantificare este
10 10
∆U = 10 V= V=0,01V. (2.4.2)
2 1024
DiferenŃa dintre valoarea reală a mărimii continue de intrare şi valoarea cu care se
aproximează este mai mică decât ∆U .

ComparaŃia

I Q3=1
II Q2=0
III Q1=1
IV Q0=1
0 1 1 3 1 5 3 7 UM
UM UM UM UM UM UM UM
8 4 8 2 8 4 8
1 3 5 7 9 11 13 15
UM UM UM UM UM UM UM UM
16 16 16 16 16 16 16 16

Fig. 2.4.2

De exemplu, pentru CAN de 4 biŃi s-au considerat U REF = U M = 10 V şi

U I = 7 V, iar în urma conversiei a rezultat N Z = 1 ⋅ 23 + 0 ⋅ 22 + 1⋅ 21 + 1 ⋅ 20 = 11, cuvânt
căruia îi corespunde o tensiune de intrare U I ≅ 11 ⋅ ∆U = 6,875 V. Fiecare comparaŃie
permite stabilirea unui interval mai mic de valori în interiorul căruia se află mărimea
măsurată. Intervalele de valori în care se află UI, rezultate în urma celor 4 comparaŃii
succesive, sunt haşurate în fig. 2.4.2. DiferenŃa dintre valoarea reală a mărimii continue
de intrare şi valoarea cu care se aproximează este de cel mult 0,625V.

18