P. 1
tehnici de comunicare

tehnici de comunicare

|Views: 155|Likes:
Published by citareata

More info:

Published by: citareata on Jan 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/06/2011

pdf

text

original

Oamenii sunt inevitabil diferitzi,percep diferit realitatea si au interese sau obiective diferite.

acest lucru necesita un effort tde adaptare,de armonizare las stilul de comunicare al partenerului.

Tehnici de comunicare verbala
Comunicarea verbala se manifessta prin intermediul cuvintelor vorbite si scrise,intrucat comunicare ascrisa este o inregistrare a celei verbale.bineinteles ca exista tehnici ale comunicarii scrise consiytderata separate. Utilizarea cuvintelor potrivite ,acesta este,simplu spus,scopul tehnicilor de comunicare verbala.factorii cei mai importanti care contribuie la creearea unui mesaj vorbit efficient sunt structura,clarritatea,excelentza,cuvintele puternice,denumirile ,citatul,limbajul etic si juridic.

Structura mesajului verbal
structura mesajului presupune organizarea argumentelor,ordineaprezentarii,valoarea concluziilor si recomandarilor.

Organizarea argumentelor
Organizarea argumentelor se refera la optiunile pe care le are un vorbitor de a formula si aprezenta argumentele pe care le are in fatza ascultatorului sau.astfel ,putem allege sa facem cunoscute numai argumentele care ne sustin pozitia sau dimpotriva,sa comunicam si posibilele contraargumente.acest lucru depinde de profilul audientei si de circumstante. Argumentele unilaterale ,adica cele care sustin numai pozitia vorbitorului (sau organizatiei pe care o reprezinta),sunt utile atunci cand ne impune consolidarea unui mesaj fara a risca inducerea unei confuzii la nivelul audiotoriului.prezentarea argumentelor unilaterale nu este recomandabila si nici eficienta in cazul “schimbului de opinii sau dezbaterii”. Utilizarea argumentelor unilaterale are loc atunci cand: a) auditoriul este prietenos si permisiv cu opinia vorbitorului b) membrii auditoriului au un nivel de educatie scazut c) nu se prezinta in fatza auditoriului decat o singura pozitie ,cea a vorbitorului d) vorbitorul are drept obiectiv redirectionarea opiniei auditoriului argumentele pro si contra inseamna prezentarea in fatza audientei atat a argumentelor ce sustin opinia vorbitorului cat si a argumentelor contrare .prezentarea argumentelor contrare este necesara atunci cand avem de-a face cu o audientza educata,cand audientza este indecisa (cu scopul de a respinge argumentele contrare),sau in cazulurile precise cand audientza este informata despre existentza unor contraargumente.in toate aceste cazuri ,prezentarea contraargumentelor este orientate in general catre demontarea lor.percepria asupara vorbitorului care mentioneaza argumentele contrare este aceea de onestitate si atrage respectul audientei.in plus obtinerea unei fixari sau schimbari de atitudine la nivelul auditoriului este mai de durata atunci cand acesta sin urma nu afla argumentele contrare de la o alta sursa.

Ordinea prezentarii
Ordinea prezentarii se refera la felul in care se desfasoara argumentarea.aceasta insaemna ca putem incepe cu argumentele mai slabe si termina cu cele puternice sau invers.aceasta alegere depinde de multi factori contextuali,cum ar fi de pilda daca audienta este mai atenta la inceputul prezentarii sau in final.prin urmare ordinea prezentarii argumentelordepinde de strategia generala de construire a discursului si de distribuirea mijloacelor de captare a atentiei. Daca atentia publicului este mai amre al inceput,atunci vom incepe evident cu argumentele mai puternice. Pe de alta parte este de notorietate faptul ca ultimul argument in ordinea prezentarii ramane in memoria auditoriului,mai ales daca acesta nu este un public specializat sau daca nu eset implicat personal in problema. O strategie eficienta a ordonarii argumentelor este” organizarea-sandwich”se prezinta mai intai argumentul pro(intrucat primul argument este de obicei perceput ca cel mai puternic),apoi urmeaza prezentarea si demonstrarea contraargumentului,iar la final se revine asupra propriei pozitii,mizand pe fortza ultimului cuvant.

Valoarea concluziilor
Atragerea atentiei asupra concluziilor unei prezentari este necesara dar acest lucru paote avea loc in mod explicit sau implicit.unei audientaz mai putin educate I se spune in mod explicit cum trebuie intelese sau interpretate argumentele. Dimpotriva,daca audientza este una avizata si cu un nivel mai ridicat de educatie,explicitarea concluziilor poate fi riscanta deoarece persoanele educate vor avea intotdeauna propriile lor concluzii atat asupra vorbitorului.in mod special in cazul in care scopul discursului este de a reduce criticile sau atitudinea ostila,explicitarea concluziilor este contraindicate.mult mai eficient in aceste cazuri este reiterarea ,adica repetarea ideilor –fortza pe parcursul mesajului in diferite forme,cu scopul fixarii lor.reiterarea este mijlocul prin care mesajul devine mai accceptabil si memorabil pentru destinatar.printre tehnicile de reiterare se numara sinonimia,aliteratia,argumentarea etc.

Claritatea
Claritatea reprezinta garantia intelegerii rapide si corecte a mesajului.pentru ca un mesaj sa fie clar,el trebuie sa foloseasca cuvinte precise,cu un sens cat mai cunoscut,sa evite excesul de jargon si,in general,sa utilizeze un lexic potrivit cu publicul.

Excelentza
Cu deosebire in limbajul commercial ,tehnicienii incearca sa construiasca acele propozitii unice si memorabile care se sutoimpun prin caracterul lor unic.sunt acele enunturi stralucitoare ,cu valoare maxima care ies in evidentaz dand discursului un character memorabil.uneori se poate oferi o informatie rara de maxima utilitaet ,pe care publicul o va aprecia.

Cuvintele puternice
Utilizarea unui limbaj cu impact joaca un rol essential in comunicare.cuvintele puternice sunt acei termini si fraze care au un impact major asupra publicului prin faptul ca sunt capabili sa precizeze sau sa largeasca sufficient de mult sensul discursului in asa fel incat acesta este perceput drept unul credibil.exemple de cuvinte puternice sunt cele obtinute prin tehnica”doublespeak”sau prin utilizarea unui vocabulary politic de impact:”valori de familie”,”corectitudine politica”,”teroristi”etc’exemple de “doublespeak”:organizatiile pro-avort se autodenumesc”prochoice”(pro-alegere),preferand utilizarea termenului “fetus”in loc de “copil nenascut”,cum spun organizatiiile antiavort(autodenumite la randul lor “pro-life”,adica “pro-viatza”)

Denumirile
Utilizarea denumirilor de produse si programe este o practica curenta in limbajul commercial sial organizatiilor neguvernamentale.exista la ora actuala campanii extreme de ample si costisitoare care au ca scop popularizarea unor denumiri,deoarece functia lor mnemotehnica si sugestiva este majora.un exemplu de impunere a unei denumiri este utilizarea de catre public a termenului Xerox pt Fotocopiator sau Adidas pt pantofi de sport. Programele unor agentii guvernamentale sau non-guvernamentale se impugn deasemenea prin denumiri si uneori prin acronime de success.

Citatul
Tehnica utilizarii citatului confera comunicarii verbale mai multa forta si memorabilitate.de la discursurile simple pana la comunicatele de presa,citatul este un instrument eficace de retinere a atentiei.caracterul de citat in sensul relatiilor publice il are nu numai utilizarea unor fraze extrase din discursul sau textul publicat al unei autoritati recunoscute(“a cita din…”),ci intr-un mod cu atat mai efficient ,elaborarea unei fraze proprii cu calitati estetice care are fortaz necesara sa functioneze ca un citat.un exemplu de astfel de fraza care are aparentaza unui citat )si s-a impus ca atare)este “iarna nu-I ca vara” Sloganul De foarte multe ori frazele-citata se transforma in slogane sau sunt lansate ca atare.eficientaz slogaenlor in campania de relatit publice este maxima mai ales in fazele de constientizare publica a mesjului.un excellent exemplu de slogan este”casa de copii nu e acasa” fraza memorabila si deschisa unor interpretari diferite. Sloganul de marca Sloganul de marca este un slogan care se asociaza unei amrci comerciale si paote fi chiar inregistrat impreuna cu acesta .de exemplu ,ziarul new york times are drept slogan de marca “all the news that’s fit to print”(“toate informatiile care pot fi tiparite”)

Limbajul cu conotatie etica
Limbajul cu conotatie etica este acel limbaj care genereaza intrebari sau implicatii etice in mintea publicului.se bazeaza pe existentza unor stereotipuri socialecare in timp au creat termini sau expresii associate.jde exemplu,stereotipul social conform caruia “blondele nu sunt inteligente”face posibila presupozitia ca cineva care utilizeaza cuvantul”blonda”intr-un mesaj public este nepoliticos.in acest sens,utilizarea limbajului cu conotatii etice nu este recomandabila.limbajul cu conotatii etice apare atunci cand se utiliuzeaza limbajul pretentious si termenii cu dublu sens(“doublespeak”) Limbajul pretentios Este limbajul care contine cuvinte ce semnifica mai mujlt decat se intentioneaza.el poate induce in eroare si genera confuzii.un exemplu de limbaj pretentious este a spune in loc de”x a pronuntat cuvinte grele”,”x a pronunutat cuvinte ponderale”.conotatia etica apare deoarece o asemenea expresie genereaza in randul audientei suspiciunea ca vorbitorul a facut o aluzie la aspectul fizic al lui x. Dublul sens A spuen”daune colaterale”in loc de”victime civile”,sau educatie avortiva in loc de “planificarea sarcinii “atrage deseori acuza ca vorbitorul incearca sa schimbe faptele si adduce critici pe care acesta nu le-a anticipat.conotatia etica a unor asemenea expresii este evidenta deoarece vor exista intotdeauna in public personae care se vor considera jignite sau vor interpreta folosirea termenilor cu dublu sens ca pe o lipsa de onestitate. Limbajul cu conotatie juridical Comunicarea publica trebuie sa mai tina cont si de conotatia juridical a termenilor sau a discursului.sunt de evitat astfel mai ales limbajul defaimator si limbajul indiscret.

Limbajul defaimator are implicatii juridice si trebuie evitat cu orice prêt.el consta in prezentarea unor informatii false despre cineva unei terte parti.indiscretia este de asemenea o eroare a discursului si presupune dezvaluirea unor informatii despre viatza private a cuiva. Tehnici ale comunicarii paraverbale Comunicare paraverbala este uneori considerate o componenta a limbajului nonverbal.ea presupune utilizarea modalitatilor de exprimare vocala pt a da anumite intelesuri cuvintelor sau a altera sensul acestora.elementele principael ale comunicarii paraverbale sau tonul ,ritmul si volumul vocii.

Tonul
Tonul reprezinta inflexiunea vocii pe care o foloseste un vorbitor.tonul poate fi calm,agresiv,nervos,pedant,cald sau rece.un discurs echilibrat va folosii un ton calm si sigur,fara a fi uniform. Sunt extreme de importante schimbarile de ton,deoarece rup monotonia discursului si aduc expunerii un castig de atractivitate.de exemplu,sporirea atentiei auditoriului se obtin e prin tercerea de laun ton calm la un ton entuziast.tonul este prin urmare o adevarata arma a vorbitorului iar ignorarea valentelor sale reprezinta o lipsa de professionalism Alternarea tonurilor vocii rupe monotonia si obtine atentia ascultatorului.astfel.tonurile crescande exprima siguranta,in timp ce tonurile descrescande indica nesigurantza. Atunci cand dorim sa aratam incredere si competenta cand vream sa atragem atentia si sa fim convingatori ,psihologii ne recomanda folosirea unui” ton parental”. Cand nu suntem luati in serios ,cand vedemca nu prea reusim sa convingem si nu ne putem impune in fatza celorlalti,e timpul sa ne intrebam si daca nu cumva tonul adoptat de noi este unul de copil

Ritmul
Ritmul vorbirii estet de derularea lenta (aproxiamtiv 200 de silabe/minut)normala( in jur de 350 de silabe/minut)sau rapida(in jur de 500 de silabe /minut)a cuvintelor pronuntzate.un bun vorbitor trebuie sa varieze viteza pronuntarii cuvintelor in functie de continutul si importantza generala a mesajului.ritmul vorbirii contine si in felul in care alterneaza cuvintele accentuate cu cele neaccentauate,precum si pauzele si frecventza acestor elemente. Accentuarea ideilor importante are loc prin ruperile de ritm ,de exemplu prin trecerea la un ritm mai redus atunci cand se expune idea.

Volumul
Volumul vocii este intensitatea vocii unui vorbitor.de exemplu se poate folosi ca un volum mai ridicat pt accentuarea unor idei ,pt exprimarea unor atentionari sau exemplificari.de obicei volumul prea ridicat este perceput ca agresiv si senil, Varietatea volumului vocii este o tehnica ce ne premite sa dominam sau sa fim dominate.controlul asupra volumului are loc prin factori de doua feluri: -autocontrol (volumul plamanilor,capacitatea toracica,calitatea corzilor vocale,controlul respiratiei,pozitia corpului). -Factori exteriori(marimea incaperii,marimea publicului si zgomotele de fond) Tehnici de comunicare orala Prin comunicare orala intelegem un complex de forme de comunicare alcatuit din -elemente care tin de expresia Sonora a vocii umane(limbajul paraverbal) -elemente care tin de sensul cuvintelor (limbajul verbal) Aceste doua tipuri de limbaj diferite ca natura sunt conectate intre ele -limbajul paraverbal reprezinta ceea ce oamenii comunica prin voce (volum,intonatie,ritm,tonalitate,accent,pause)si prin amnifestari vocale fara continut verbal (rasul,dresul vocii,ofattul,geamatul,mormaieli,plescituri,tipete,fluieraturi etc.) -limbajul verbal reprezinta ceea ce oamenii comunica prin rostirea si descifarrea intelesului cuvintelor .in sensul distinctiei de mai sus comunicarea verbala este inteleasa ca o componenta a comunicarii orale Comunicarea orala reprezinta numeroase avantaje fatza de comunicare scrisa: -vorbitorul isi poate observa interlocutorul si intervene pe loc cu modificari,atat la nivelul limbajului paraverbal cat si verbal ,pentru a eficientiza comunicarea. -oralitatea permite “un joc logic si imediat al intrebarilor cu raspunsurile ,intr-o derulare spontana si flexibila” -oralitatea”asigura terenul cel mai fertile pt manifestarea ;comportamentelor persuasive si manipulative”,pune in valoare “charisma si capacitatea de a convinge si influenta oamenii” Legatura intre mesajul paraverbal si cel verbal semnifica faptul ca interventia celui dinutai provoaca intensificarea ,slabirea, distorsionarea sau anularea semnificatiilor cuvintelor rostite.a manui limbaul paraverbal inseamna a putae influentza sau control ape cei din jur a incuraja sau a intimida a ne afirma autoritatea si a ne mentine controlul a obtine aprobarea sau refuzul interlocutorilor, Omul dezvaluie o mare cantitaet de informatii despre sine ,mai ales prin voce.in afara tehnicilor ce tin de componenta sa paraverbala,comunicarea orala se aseaza sip e alte elemente specifice

Aricularea este arta de a vorbi intelligent si a emite sunete potrivite folosind buzele,maxilarul,dintii si limba. Dictia depinde de articularea corecta si completa a consoanelor si de enuntarea clara a vocalelor.un vorbitor care de regula vorbeste raspicat si care dintr-o data devine neclar in anumite zone ale discursului sau,lasa sa se inteleaga ca ori nu este sigur pe ceea ce spune,ori nu-I place ceea ce spune,ori pur si simplu are ceva de ascuns. Uneori desi nu avem probleme cu articularea ,e posibil san u stapanim bine accentual.acesta se refera la pronuntarea mai intensa si pe ton mai inalt a unei silabe dintr0-un cuvant sau a unui cuvant dintr-un grup syntactic.accentul detine un rol important in schimbarea intelesului cuvintelor si inducerea de mesajecolateralecelui transmis prin cuvinte. Pauzele dintre cuvinte si fraze transmit indicii atat despre intentiile si atitudeiniile discursive ale vorbitorului,cat si despre starile lui affective.pauzele scurte divid ideile dintr-o fraza,iar cele lungi marcheaza sfarsitul frazelor.pauzele prea lungi pot obosi audientza,ceel mai scurte si bine plasate dau ascultatorului sentimental de implicare active.pauzele tactice sunt facute inainte de cuvintele sau ideile care merita subliniate,altele nu vizeazadeloc interlocutorul ci necesitatea unui moment de meditatie,de aducere aminte .exista si pause datorate stanjenelii ,cand tot ce putem spera este ca interlocutorul nostrum sa ia cuvantul. In afara de calitatiile vocii utilizam in primul rand cuvantul.gandim in cuvinte si comunicam tot cu ajutorul cuvintelor.singurul control empiric pe care il avem asupra studiului limbii este “intrebuintarea”enunturilor in situatii cotidiene concrete.altfel spus sensul cuvintelor depinde intotdeauna de contextual in care sunt amplasate.desi uneori nu facem fatza atator sensuri principale si secundare,atator actiuni comunicationale care construiesc sensuri prin amnipularea diferitelor tipuri de contexte,cuvantul ramane”expresia cea mai inalta a limbajului si este actul de identitate al speciei umane. Exista si nenumarate obstacole in calea gandirii si rostirii de cuvinte: -confuziile dintre denotatile si conotatiile cuvintelor ,lipsa unei moderatii in folosirea sinonimiei,omonimiei sau polisemiei conduc la ambiguitate -lumea este plina de contrarii ,iar oamenii le descriu prin cuvinte extreme:alb sau negru,bun sau rau.aceasta modalitate de polarizare a gandirii prin limbaj ne face uneori sa”atacam”,sa nu avem rabdare sa cautam o cale de mijloc ,san u ne putem infrana pornirile dusmanoase sis a rostim “cine nu este cu mine este impotriva mea!” -convinsi ca putem cunoaste lucrurile in totalitatea lor,nun e sfiim sa tragem concluzii mult prea generale,sa folosim enunturi globalizate,deseori generatoare de conflicte:”intotdeauna ma critici!” -cei care vorbesc mult inutilsi mai comit si indiscretii sunt evitati in comunicare sau acceptati cu reserve -pastrarea prea multor secrete si refuzul systematic de a pune in discutie aspecte ale propriei personalitati inseamna a intoarce spatele comunicarii.jegocentrismul este un pacat pe care comunicarea nu-l tolereaza -utilizarea abuziva sau neadecvata momentului comnunicarii si componentei auditoriului a unui jargon sau argou blocheaza comunicarea; -pretiozitatea cuvintelor si abstractizarile exgerate ne pot plictisi,adormi sau alunga ascultatorii.

Pregatirea si sustinerea unei prezentari orale
Sustinerea unei prezentari orale este una sin cerintele frecvente in facultati si colegii.faptul ca multi studenti se tem sa apara in public sau nu toti reusesc sa aiba succes tine de o oarecare ignoranta:a sti cum tre sa faci o prezentare orala beste o abilitate care poate fi dezvoltata si perfectionata.uenori suntem surprinsi de faptul ca parca ne place mai mult sa-I ascultam pe oameni vb,povestind sau explicand,decat sa ne cufundam in lectura.e mai rapid si mai spectaculos.ascultatorii nu vor neaparat numai informative;ei vor sa fie luatzi in consideratie,stimulate ,antrenatzi,binedispusi.acesta este si motivul pt care ne plictisim sa-I ascultam pe cei care nu-si dezlipesc privirile de pe foaia de hartie. Factorii interpersonali Toti cei care se sperie la gandul ca trebuie sa vb in public sunt sfatuitzi sa porneascala drum cu idea ca auditoriul e de partea lor.publicul isi doreste sa ia parte la o prezentare reusita din toate pct de ved,dar va manifesta si o oarcare tolerantza fatza de greseli sau ezitari.oricum ar fi publicul porneste la drum de partea vorbitorului si va ramane de partea lui pana la sfarsitul prezentarii mai ales daca vorbitorul va face tot posibilul san u starneasca vreun conflict sau se va feri sa ii aduca offense prea mari. Ni se poate intampla ca pe parcursul prezentarii sa mai uitam ce am vrut sa spunem sau cum trebuie sa continuam o idée,san u gasimimediat folia transparenta cu datele pe care trebuie sa le interpretam,san e impiedicam cand coboram de pe podium si totusi sa fim aplaudatzi cu caldura la sf si sa i se spuna ca prezentarea a placut.daca vom sti cum sa comunicam publicului faptul ca il tratam cu interes si seriozitate ,ca avem sa ii spunem lucruri importante si interesante,daca avem constiintza depunerii unui effort cat de mic pt a ne pregati trup si suflet in vederea marii confruntari ,publicul va simtii si va manifesta tolerantza. Cu cat publicul se va apropia ,sub conducerea noastra de miezul dezbaterilor,cu atat se va simti mai antrenat.acesta este si motivul pt care specilistii sugereaza vorbitorului mentinerea unui contact visual permanent cu auditoriul.aceasta permanenta nu trebuie insa inteleasa gresit:privirea insistenta,atintita asupra unei singure pers dintr-

un grup,pastrarea contactului visual cu o persoana mai mult de 5-6 secundetrebuie evitaat cu orice prêt.e bine sa privim pe rand fiecare segment de grup si apoi o persoana sau alta.daca in general intimpinam greurtati in stabilirea contactului visual,va trebui sa exersam atunci cand stam de vb cu cineva tehnica inderptarii privirii spre un pct imaginar,situate intre ochii interlocutorului. Daca dorim ca publicul san e acorde atentie,san e urmareasca sis a ne simpatizeze,trebuie sa avem in vedere si urmatoarele aspecte: -verificarea acusticii salii; -plasarea optima in spatiu a materilelor visual; -evitarea grimaselor; -crearea unei atmosphere distinse prin zambet -evitarea vulgaritatiilor -evitarea glumelor nesarate insotite de un ras zgomotos -expunerea pe un ton plictisit -incadrarea in limita de timp impusa prezentarii

Pregatirea prezentarii
Factorul timp este decisiv in pregatirea unei prezentari .oratorii spuneau ca pt a putea vb 5 min aveau nev de 2 sapt de pregatire,iar pt a vb o ora de o sg sapt. Putem san e bucuram de concentrarea maxima a publicului prêt de 10 min ,dupa care va tre sa facem eforturi pt a o mentine la cote ridicate.de aceea este indicat sa ne structuram prezentarea cat mai riguros,acordand intre 10 si 20 % din timp intoducerii 60-80% sa-l alocam prob de continutsi sa apstram 10-20%din timp pt concluzii.exersarea prezentarii Acasa ,cu ceasul in fata este o excelenta modalitate de a verifica daca selectia materialelor se incadreaza in spatial de timp solicitat;inregistrarea prezentarii si apoi analiza ei poate scoate la iveala atat defectele de natura paraverbala cat si cele de continut sau logica.pt a nu permite memoriei a va joace feste,pregatiti-va notitele clare si usor de urmarit,adoptand formatul fiselor scrise pe o singura parte si nicidecum pe coli A4 scrise pe ambele parti.ele va vor ajuta san u omiteti idile importante ,sa construitzi argumentari solide sis a nu va abatetzi de la succesiunea normala sau corecta a faptelor si aspectelor selectate pt prezentare. Folosirea mijloacelor verbale In pregatirea materialelor vizuale trebuie sa pornitzi de la premiza ca ele au rolul sa orienteze publicul,sa ajute la crearea de corelari si conexiuni ideatice ,sa completeze doar ceea ce avetzi de spus si nicidecum sa se constituie intr-o varianta scrisa a vorbelor dvs. Cuvintele nun e vor ajuta prea mult daca nu vor fi associate sau intarite visual prin procedee grafice cum ar fi sublinieri,incercuiri sau incadrari.incercati sa anticipatzi unele din intrebarile publicului sis a avetzi preg transparentele care sa ilustreze raspunsurile dvs.nr transparentelor pe care le veti rula trebuie bine corelat cu volumul de informatie pe care l-au stability pt prezentare si timpul in care trebuie sa va incadratzi. Astfel este recomandabil ca pt o prezentare de 10 minute sa avetzi pregatite cam 10 transparente.daca este vb despre o prezentare de o ora,o transparenta la 2-3 minute impune un ritm rezonabil de prezentare.chiar daca avetzi de pregatit o singura folie transparenta sau 10 incercatzi sa vegheatzi asupra ortigrafiei,puncuatiei si exprimarii corecte .in cazul in care credetzi ca avetzi nevoie de un program de grafica de prezentare powerpoint,incercatzi sa evitatzi urmatoarele clisee vizuale: -butoanele animate; -topirea unei imagini in alta -formarea textului prin caderea literelor -sporirea apectaculozitatii trecerii de la o pagina la alta prin punctarea Sonora Rostirea discursului Nu incepetzi sa vb pan ace nu va asiguratzi ca publicul este asezat si va acorda toata atentia ,pana cand ,prêt de circa 20 de sec nu ati stability un contact visual cu auditoriul,nu ati studiat dintr-o privire organizarea spatiului dvs de miscare ,nu ati respirat adanc sin u vati gasit pozitia cea mai comoda in fata celor care asteapta sa soarba cuv dvs. Incercatzi san u folositi clisee sau expresii banale de tippul”am mare aplacere de a …”,san u prezentati nici multumiri si nici scz in primele fraze ale discursului dvs.pastratile eventual pt sfarsit.incercati sa va conrolatzi stareabde nervozitate di primele minute ale prezentarii.doua din semnele cele mai des intalnite ale acestei stari sunt impunerea unui ritm prea alert din primele minute ale prezentarii.doua din semnele cele mai des iantalnite ale acestei stari sunt impunerea unui ritm prea alert de expunere si tendintza de a nun e orienta corpul si privirea catre public Exista mai multe moduri de a incepe un discurstotul este sa facem alegerea cea mai potrivita personalitatii noastre: ` -denumirea temei ,urmata de cateva precizari referitoare la alegerea titlului prezentarii -referirea la obiectivele si aspectele pe care doritzi sa le aprobatzi in cazul temei propuse -anticiparea unor intrebari sau aspecte problematice -deschiderea discursului cu o anecdota sau o gluma -marturisire -prezentarea unor fapte sau date statistice; -folosirea unui citat nu foarte lung si relevant pt subiectul discursului -afirmatii cu continut socant,povestiri interesante

Finalizarea discursului
Modalitatile pe care le avetzi la indemana pt incheierea prezentarii sunt la fel de numeroase: -prezentarea unor concluzii punctuale -lansarea unor interogatii(retorice)prin care sa capetzi interesul scazut al publiucului -anecdote scurte care sa ilustreze aplicabilitatea ideilor voastre -invitareas publicului de a trece la actiuni in spiritual celor afirmate in prezentare -folosirea de citate prin acer sa subliniatzi credibilitatea performasntelor sau rezultatelor expuse E preferabil ca in ciuda tuturor schimbarilor de moment intervine pe parcursul prezentarii san u va abatetzi de la conceptia initiala as dupa cum e bine sa nu va razganditzi odata ajuns I in fatza publicului asupra frazelor de inceput. Continutul discursului nu se memoreaza ,fraza de inceput sic ea de incheiere sunt batute in cuie. Chiar daca pe undeva neam balbait sau enma incurcat putin in detalii sau argumentari ,cel putin sa incepem sau sa sfarsim fara san e impiedicam.astfel ne vom simti mult mai bine si mai pregatitzi sa infrutam inevitabilele intrebari. Daca vreo intrebare adresata ne pune intr-o asemenea incurcatura incat ne dam seama ca nu putem raspunde este mult mai correct si mai elegant san u incercam “s-o scaldam”sis a rostim cu sinceritate si aplob”imi pare rau,nu stiu/nu cunosc/nu vapot…”iar daca ni se adreseaza o intrebare care nu are nimic de-a face cu subiectul prezentarii noastre ,nu trebuie sa ne simtim obligati sa raspundem.irelevantza se poate sanctiona cu elegantza si diplomatie. Tipuri de interviuri .interviul de angajare Interviul este o forma de comunicare orala specifica publicisticii si sociologiei.el se bazeaza pe un system de chestionare directa,scopul urmarit fiind obtinerea de aprecieri ,opinii si informatii diverse. In sfera fortei de munca ,intrevederile sau intalnirile intre doua sau mai multe personae iin care se discuta chestiuni de interes comun pot fi de mai multe tipuri: 1. interviul de selectie acest tip de interviu cunoscut si sub numele de interviu de angajare,este utilizat pt a completa datele deja cunoscute de curriculum vitae si din recomandarile puse la dispozitie de catre candidat.cu cat pozitia ierarhica este mai inalta,cu atat complexitatea si exigentzele de selectie sunt mai ridicate.pt multe posturi si functii de conducere se organizeaza adesea 2 sau mai multe interviuri. 2. interviul de informare acest interviu este acela al culegerii de date in vederea rezolvarii unei probleme sau pt documentare.este folosit de manageri pt a investiga cauzele unor deficientze sau de expertzi ai serviciilor de resurse umane in studiul anumitor atitudini ale angajatilor 3. interviul de evaluare la interviul de evaluare participa de regula un manager si un subordonat, dupa ce managerul si (eventual) subordonatul au completat o fisa de evaluare.obiectivul interviului este acela de a constata realizari dar s idea depista eventuale neconcordantze intre cerintele si rezultatele reale.acest tip de interviu poate sta la baza unei colaborari initiate in vederea intocmirii unor planuri care sa aiba ca rezultat imbunatatirea activitatii subordonatului. 4. interviul de admonestare acest tip de interviu se organizeaza atunci cand prin comportamentul sau un angajat a incalcat politica firmei atat de grav inact este nevoie de o intalnire oficiala bine documentata.spre deosebire de interviul de evaluare incadrul caruia este absolute necesara exprimarea opiniei angajatului ,in cursul interviuluiu de admonestare comunicarea are loc in cea mai mare parte unidirectional ,de la manager la angajat.angajatului I se spune c ear trebui sa faca pt a-si imbunatatzi comportamentul si ce consecintze poate avea nerespectarea recomandarilor facute. 5. interviul de consiliere acest tip de interviu se practica pt a veni in sprijinul unui angajat,ale carui probleme personale ii afecteaza activitatea .interviul de consiliere nu inseamna doara da niste sfaturi .daca cel care conuce interviul este o pers cu experientza ,va sti ca majoritatea oamenilor detin raspunsuri la problemele care ii framanta dar le pastreaza bine ascunse intr-un colt al constiintei lor.ceea ce le lipseste este tocmai sansa de a vorbi cuiva deschis despre problemele lor. 6. interviul de parasire al institutiei.acesta este o categorie speciala de interviu de informare ,care ar trebui sa se regasesca in sistemul de resurse umane al carei institutii.angajatilor care isi asuma intentia de a parasi institutia li se cere sa aiba o intrevedere ca un specialist din domeniul resurselor umane care prin intermediul unui set de interbari bine gandite ,le solicita opinii referitoare la conditiile de lucru din cadrul respectivei institutii.angajatii care parasesc o institutie din proprie ini tiativa sunt in general sinceri in comentarile pe care le fac si dispusi sa dezvaluie informatii care ar putea imbunatatii situatia colegilor lor. Tipuri de interviuri de angajare Tipologia interviurilor de angajare este variata .criteriile care stau nla, baza alcatuirii uneia sau alteia sunt extream de variate:locul desfasurarii,nr interviurilor,durata intrevederii,scopuri specifice urmarite etc.la ora actuala cele mai uzitate tipuri de interviuri de angajare ar fiurmatoarele: 1. interviul structurat -foloseste intrebari cu directie clara -intrebarile pot fi stabilite anticipat -se aseamana cu un chestionar oral -este utilizat ca forma de selectie preliminara (screening)cand exista un nr mare de solicitanti

-intrebarile nu sunt rigide -se pot pune intrebari suplimentare pana se obtine informatia dorita -permite obtinerea unor informatiui similare despre fiecare candidat -obiectivul interviuluiu este acela de a constata irealizari dar si de a depista eventuale neconcordante intre cerintele si rezultatele reale 2. interviul nestructurat -are o mare tenta subiectiva -este folosit pt evidentierea unor trasaturi de personalitate; -rolul intrebarilor este de a-l determina pe solicitant sa vb despre sine -unele intrebari pot san u fie strict legate de natura postului -ordinea adresarii intrebarilor generale si specifice nu este stabilita dinainte 3. interviul de sondare a comportamentului candidatului -comportamentul trecut al candidatilor indica modul in care vor reactiona la viitorul loc de munca -intrebarile tipice sunt”ce ati face daca ati fi in situatia x?”,”spunetimi ce ati facut cand a trebuit sa ?” -intervievatorul construieste de regulas intrebarile pe baza continutului cv-ului -raspunsurile trebuie bine structurate(descrierea situatiei,discutarea actiunilor intreprinse,precizarea rezultatelor si specificarea invatamintelor) 4.interviul sustinut in fatza unei comisii largite (panel) -prezenta unui nr mai mare de trei intervievatori care,prin specificul intrebarilor formulate, urmaresc lucrurile diferite si au prioritatzi diferite; -ritmul conversatiei este mai alert,iar concentrarea candidatului trebuie sa fie maxima astfel incat raspunsurile sale sa dea satisfactie fiecarui membru -necesitatea stabilirii unui bun contact visual cu fiecare membru de comisie; -raspunsurile trebuie sa fie cat mai clare si prompte 5 interviul de testare a rezistentei la stress -scopul major este testarea comportamentului candidatului in conditzii de stres; -este folosit in cazul posturilor care implica o varietate de sarcini pe langa acelea privind mentinerea relatiei cu clientii.

Pregatirea pt interviu
Prezentarea la un interviu presupune constatarea unor tacticiizarea personalului,influente suferite in urma ultimelor evenimente economice sau politice,adresa sediului central si amanunte de obicei desconsiderate sau omise.unii isi dau seama de importanta lor chiar in momentul dialogului cu angajatorul,cand oricum e prea tarziu.pt a va plasa intr-o situatie mai fericita analizati sfaturile de mai jos: -inainte de a solicita un post trebuie sa adunatzi date despre activitatea firmei sau departamentului(obiectul de activitate,cifra de afaceri,organizarea personalului,influentze suferite in urma ultimelor evenimente economice si politice,adresa sediului central sau al filialei etc),sa cunoastetzi fisa postului ,numele si functiile unor personae cu putere de decizie -asigurativa ca cv-ul este pregatit in concordantza cu postul solicitat si informatiile culese despre firma;introduceti in map ape care o veti lua cu dumneavoastra inca o copie a tuturor documentelor expediate firmei(cv,scrisoare de intentie,lista de referentzi),hartie si un stiluo pt eventuale insemnari in timpul interviului. -alegetzio vestimenattie sobra si eleganta ,eventual gandindu-va si la hainele care vau atras cele mai multe complimente.folositi un parfum discret.se recomanda ca barbatzii sa poarte costum si cravata sa evite hainele prea lungi ,bijuteriile si alte accesorii vestimentare sis a fie rasi.femeile se vor imbraca cu un costum de bun gust ,vor folosi un machiajdiscret,vor evita rujurile sau lacurile de unghii prea stridente,precum si abundentza de accesorii. -creativa un moral bun.compunetiva o imagine mentala optimista –traitzi succesul pe care il veti avea.auziti-va vorbind cu convingere,vizualizati aerul de incerdere in sine pe care il degaja personalitatea dvs. -pregatiti un set de intrebari pe care le veti pune interlocutorului.intrebarile demonstreaza ca suntetzi interesat cu adevarat de postul respective ,ca avti documentat si pregatit pt interviu -prezentativa cu 15 min inaintea orei anuntzate.confirmatzi ora si locul interviului cu 24 de ore inainte de a merge la interviu.asigurativa ca stiti sa ajungeti la sediul anuntzat. Prima impresie -cand intratzi salutati,zambitzi si dati mana cu cel care va va intervieva -vorbitzi clar -asezativa pe un scaun dup ace ati fost invitat sa o facetzi.sati cu spatele drept nu va intindetzi coatele pe birou,nu fumatiz sin u emstecatzi guma -nu luatzi un aer prea relaxat si plictisit.manifestatzi prin mimica si gestica sigurantza de sine si receptivitate Tipuri de intrebari Schimbul de informatie se realizeaza prin intrebari si raspunsuri .iata cateva pe care le puteti avea in vedere insotite de cateva formulari

1. intrebari introductive pt demararea discutiei:”cum a fost drumul?”,”cum va place la noi in intreprindere?” 2. intrebari de legatura spre miezul discutiei:”cum ne-ati gasit?”,”de ce candidatzi tocmai la noi?”,”dece neati trim pe langa dosarul dvs si o banda video?” 3. intrebari legate de bibliografia profesionala:”cum a decurs preagtirea dvs proefsionala”care din calificarile dvs sunt cele care corespund descrierii postului pe care candidatzi?,”cat timp doritzi sa desfasuratzi aceasta cativitate?” 4.intrebari legate de starea sociala si predispozitii personale:”in ce mediu ati crescut”,ce parere are sotia /sotul spre planificata schimbare a locului de munca?”cand considerati ca o persoana este dificila?”cum reactionatzi atunci cand un client ridica pretentii inacceptabile? 5. intrebari despre capacitatea de a lucra in echipa:”ce calitatzi si indemanari vi se par utile in cazul lucrului in echipa?”care sunt avantajele si dezavantajele lucrului in echipa? 6.intebari referitoare la motivarea efortului:etapa dvs de pregatire profesionala a fost unidirectionala sau ati luat in considerare mai multe alternative?presupunand ca brusc ati devenii somer ce vava lipsi cel mai mult? 7.intrebari referitoare la puterea de concentrare si rezistentza la effort:ce sarcini ati considerat extrem de plictisitoare la fostul loc demunca si cum leati gestionat?vati enervate vreodata pe anumite obiceiuri ale colegilor dvs? 8.intrebari care vizeaza capacitatea de adaptare si flexibilitatea:in ce conditzii ati fi dispus sa stati peste program? Avetzi probleme cand trebuie sa renuntzatzi la o0bisnuintze mai vechi?preferatzi sarcinile care nu incumba responsabilitazi mai mari? 9.intrebari privind capacitaeta de a razbate si a fi convingator:descrietzi o situatie cand ati razbatut cu success in ciuda parerilor celor din jurul dvs?dupa ce schema de organizare lucratzi 10.intrebari referitoare la capacitatea dvs de conducator:cum putetzi dvs singur sa motivatzi echipa? 11.intrebari referitoare la locul de munca:ce salariu speratzi sa primitzi al noi?ce speratzi prin schimbarea locului e munca? Intrebari pe care le putetzi adresa la interviu Chiar daca nu avetzi de gand sa intrebatzi nimic la interviu,multzi angajatori va vor pune in situatia sa o facetzi.iata cateva sugestii: -care este mediul concurentional in care opereaza firma? -ce obstacole se anticipeaza in atingerea scopurilor firmei? -ce responsabilitazi imi vor reveni daca? -care este politica firmei in ceea ce priveste inscrierea angajatilor la cursuri de perfectionare sau postuniversitare?

Tehnici ale comunicarii nonverbale
limbajul nonverbal se manifesta prin actiuni si gesture care se poarta semnificatii,incluzand aici si ambiantza sau imagistica utilizata de un vorbitor. Limbajul trupului este considerat adesea ca si nesigur si greu controlasbil sau este asocit cu tehnica actorului.tocmai de acccea insa valoarea sa comunicativa este majora.un studio efectuat in anul 1967a arartat ca 55% dintrun mesaj este transmis prin limbajul corpului.aceasta inseamna ca mesajele nonverbale reprezinta un factor determinant in comunicare. Corpul nostrum transmite permanednt mesaje chiar si atunci cand nu dorim acest lucru.tehnica limbajului nonverbal presupune transformarea miscarilor si pozitiilore corpului intr-un instrument indispensabil pt comunicarea verbala. In timp ce vb recurgem lza diferite gesture pt a puncta idei si in mod spontan acesta sunt in accord cu ideile exprimate.exista insa situatii date sa fie de diferentele culturale fie chiar de neatentie cands limbajul trupului tradeaza ganduri ascunse ,contradictorii fata de mesajul exprimat prin cuvinte.in aceste situatii spunem ca limbajul nonverbal ne tradeazaspune adevarul. Exemlu urmator este convingator in acest sens .sa ne imaginam o situatie in care vorbitorulspune:”vai este f dragutz ca ati venit la noi”acesta este mesajul verbal destinat unei decodari digitale.in acelasi timp emitatorul acestui mesaj face cateva gesturi(limbaj analogic) care spun altceva.

Mesajul 1 2

digital
“vai este foarte dragutz..” …ca ati venit la noi

analogic
Te uitzi intr-o parte Ridici mainile intr-o pozitie defensiva

Semnificatia si consecintza receptarii si prelucrarii informatiei
Continut contradictoriu ,neinteligibil “mai bine nu ati fi venit”

3

Ia uita-te la Intorci privirea Zapaceala(nu mai sti unde as te uiti) stanga catre dreapta Acest exemplu este sufficient pt a ilustra eficientza acestui tip de limbaj extremde subtil.cu ajutorul lui putem intrerupe discursul descuraja submina autoritatea cuiva sau dimpotriva putemm incuraja un vorbitor in clinand capul in paln vertical sau zambind aprobator. Limbajul monoverbal este si cel mai util in comunicarea dintre vb unor limbi diferite.fericirea sa sau tristetea mania satisfactia acordul si dezacordul se exprimaaprox lafel in toate culorile. Anumite gesture cu o raspandire f larga sunt deja instrumente univarsale de ccomunicare.

semnul
Ridicare umerilor intinderea spre inainte a palmelor deschise si inaltarea sprancenelor Gestul inel sau ok

semnificatia
Nu stiu nu inteleg -infrantza semnifica zero sau nimic -in japonica poate insemna bani -in tarile mediteraneene este un semn pt gaura utilizat de cele mai multe ori pt indicarea homosexualilor -folosit de autostopisti el semnaliza dorintza acestora de a fi luatzi in autovehicul -semn de ok -valoare insultatoare si obscena Gestul victoriei popularizat de Winston Churchill in timpul celui de-al doilea razboi mondial

Degetul mare ridicat

Primele doua degete ridicate

Semnele nonverbale se pot incadra in cinci register:distantza ,postura,mimica ,gestica si privirea.

Distantza
Corelatia dintre amplasarea spatiala si comunicare esteobiectukl unei discipline fondat ede antropologul American eduard tehall numita proxemica.personalitatea fiecarui individ umaneste in stransa rel cu 4 categoriide distantze interpersonale: -zona intima(0-46 cm)care poate varia in f de sigurantza noastra de sine,identitatea si statutul social al persoanelor cu care venim in contact -zona personala(46-122 cm)care variaza in f de psihologia si temperamentul persoanelor -zona sociala(1,23-3,5m)specifica contactelor sociale si relatiilor profesionale -zona publica(peste 3,5 m)spatiu in care comunicare asi rel isi pierd acracterul interpersonal

Postura
Postura corpului este tinuta pe care o adoptam in mod obisnuit sau in anumite momente precum si in miscarile pe care le facem pt a ne modifica poz corpului. Postura ferma a vb confera sigurantza situare cu aftza spre public ajuta la captarea atentiei si obtine din partea acestuia respect

Mimica
Este modul in care trasaturile fetzei dezvaluie trairile unei pers.ea nut re sa intre in contadictie cu afirmatiile intrucat fiind reglajul fin al comunicarii semnalele ei sunt mult prea evidente sin u pot fi ignorate de catre interlocutor. Fizionomia adica forma fetzei a nasului si gurii a fost considerate din cele mai vechi timpuri ac semen sigure ale caracterului omului Elementele mimicii sunt rosul din obraji,paloarea sau congestia ,miscarile muschior faciali,directia perivirii contactul visual,miscarile capului,forma si traast fetzei,zambetul,incruntarea,rictusul(schmosirea fetzei) Zambetul este un element care emana sigurantza de sine din partea vb,atragand in acelasi timp bunavointza publicului, Transmite apropiere si bunavointza,atitudine prietenoasa.dimpotriva rictusul ransmite nesigurantza astfel incat publicul considera ca cel care vbnu este deplin competent asupra temei sau nu spune adevarul.incruntarea indica atentie,concentrare,uneori rigiditate sau incordare,induce in randul publicului o stare de tensiune si rupture.

Gestica
Prezentza gesturilor in timpul unui dicurs confera dinamismsi atractivitate desi utilizrea in exces a gesturilor poate crea agitatie oboseala. Gestica este obiectul de studoiu al chnezicii,fiind un element essential al analizei discursuluio.gestica include toate miscarile corpului care insotesc vorbirea,actiunile inconstiente din timpul conversatiilor si intalnirilor. Gesturile sunt det de factori complexi si pot fi studiate din mai multe p de ved -studiu determinarilor fiziologice ale gesturilor :prekinezica; -studiu partilor componente ale gesturilor:microkinezica; -studiu determinarilor si variatiilor gesturilorin functie de rol,cultura sex,varsta:sociokinezica; Exista un nr de 5 categorii de gesturi ,in functie de raporturile dintre gest si limbaj.

Gesture ilustratoare adica gesture care nu exista niciodat in afara limbajului si sunt dobandite social prin invatzare Difera de la o cultura la alta si se manifesta atunci cand limbajul digital nu poate defini (sau destinatarul nu poate decodifica)in mod clar lucruri,pers,timp,pozitie,posesie sau pluralitate.gesturile ilustratoare sunt deci cele care indica ajutand limbajul vorbit ,fie o directie (gesture indicatoare),fie o reprezentare vizuala(gesture pictografice,care mimeaza anumite obiecte prin desenarea lor cu mana),fie o marime (gesture spatiale)fie o miscare(gesture kinetografice)fie pause de discurs (gesture –baston,cum sunt cele care indica semen de productie,sincope,opriri etc)fie legaturi intre idei sau sensul figurat al unor termini(gesturi ideografice,cum ar fi ridicarea sprancenelor pt a recomanda interpretarea figurate a unui cuv,rotirea mainilor pt a reda idea de”multime”) Gesturi reglatoare,adica gesture care regleaza debitul vorbirii si luarii de cuv.de ex ridicarea mainii indica dorintza de a vorbi iar ridicarea mainii in timp ce vb arata dorintza de a nu fi intrerupti. Gesturi adaptoare sunt gest ritualizate care nu au o semnificatie in sine ci indica stari interioare ale vb,eforturi de adaptare la anumite situatii:scarpinatul dupa ureche,rosul unghiilor,luatul de dupa umeri,tacanitul pixului,bataia mesei cu varful degetelor,fumatul,etc Gesturi –semnal sau involuntare ce indica emotiile (frica manie surpriza)cum ar fi pasul inapoi,ridicarea parului,acoperirea fetzei cu mainile etc Gesturi emblema adica gest cu val de symbol si care au o codificare culturala,cum ar fi gestul victoriei,anumite gesture de salut specifice unor grupuri. Obiectivul unui vorbitor este atragerea atentiei asupra mesajului pe care il are de transmis si obtinerea efectelor dorite.in acest sens stapanirea tehnicilor gestuale este esentiala .rezultatele negative sunt de obicei facilitate de efectuarea gesturilor agresive (tinerea mainilor la solduri,indreptarea degetului aratator spre public)sau a gesturilor nervoase(pocnitul degetelor)de asemenea ,gesturile care indica indecizie sau nesinceritate trebuie cunoscute si evitate :jocul cu diferite obiecte ,trecerea mainii prin par,aranjarea parului) Privirea este un factor important al comunicarii nonverbale.cu ajutorul ei mentinem legatura cu publicul sin e asiguram de increderea acestuia.cand privirea nu este indreptata spre destinatar acesta are sentimental de nesigurantza sau senzatia ca este mintit sau desconsiderat. Simbolurile sunt reprezentari vizuale ale realitatii,lucruri care se refera la alte lucruri decat ele insele.au o forta comunicativa ridicata si un impact psihologic puternic.doctrinele religiile stilurile de viatza in general tot ceea ce tzine de convingerile fundamentale ale persoanelor umane este insotzit de simboluri.deasemenea practicile curente ale fiecaruia dintre noi sunt de neimaginat fara utilizarea simbolurilor.steaua lui david crucea crestina statuia libertatzii,drapelurile nationale,sunt numai cateva ex de simboluri. Logo-urile Sunt un tip special de simboluri care identifica visual anumite marci firme organizatii si grupuri Muzica are un symbol incontestabil mai ales daca ne gandim la imnuri si alte cantece pe care grupurile si popoarele si le asociaza in timp.anumite stiluri musicale devin simboluri pt generatzii intregi de oameni ,pt diferite minoritatzi sau categorii sociale. Limbajul uneori limbajul insusi poate avea un limbaj symbolic adica o functie de comunicare non-verbala.ne gandim de pilda la valoarea simbolica a limbii latine pt cultura europeana sau la simbolistica limbilor religioase in general.in anumite contexte poate avea o valoare simbolica faptul ca cineva vb in limba gazdei.in toate aceste cazuri inainte de decodarea digitala a cuvintelor exista o interpretare simbolica a faptului de a vb intr-o limba. Obiecte Valoarea simbolica a obiectelor purtate utilizate sau afisate de o pers este un factor communicational important.de pilda obiectele care insotesc munca unui politest a unui detective sau a unui marinar.tigara de foi este un symbol al independentzei aventurii autonomiei.automobilul pe care il conducem ne reprezinta symbolic.cladirea world trade center a reprezentat un symbol pt teroristi care au atacat la 11 septembrie 2001,capturarea steagului de lupta are o valoare simbolica. Vestimentatia Un tip particular de symbol este elementulvestimentar .cele mai explicite simboluri vestimentare sunt uniformele militare ,vesmintele religioase ,costumele populare,hainele nobiliare.valoare de symbol au de fapt toate hainele de zi cu zi .vorbim astfel despre “tinuta obligatorie”,”tinuta sport”,”unisex”etc. Personalitatile Chiar si persoanele umane pot avea valoare de symbol.personalitatzile traditioanale ca papa,regele,imparatul,sunt exem ple potrivite ,dar comunicarea contemporana afirma simboluri umane si ce in ce mai numeroase .vip-urile ,sportivul,actorul,copiluletc.de fiecare data cand auzim un mesaj ne intrebam:cine vborbeste?deoarece aceasta inforematie ne ajuta la interpretarea mai adecvata a mesajului.fiecare ipostaza umana poate fi valorificata symbolic si utilizata in comunicarea nonverbala. Mascotele si personajele promotionale Un alt tip de symbol este mascota.de la figurile de desene animapte pana la desene sau embleme,mascota intruchipeaza spiritual unei organizatii evocand simpatie vigoare fortza dreptate si alte avlori fundamentale.

Culorile Pot fi simbolice atunci cand sunt asociat esocial cu diferite stari sau evenimente.culoarea alba este astfel asociata cu venimente fericite(cununia),negrul cu ev triste sau sobre.luptatorii pt drepturile minoritatilor sexuale poarta roz,cei pronatura verde. Cadrul Cadrul natural sau artificial in care este amplasat un vorbitor sau un eveniment are si el o valoare simbolica.scena unui eveniment public poatefi un parc un cimitir un peisaj arid sau marin o biblioteca sau un laborator.

Limbajul corpului la discursuri si prelegeri
Sansele unui vorbitor de a desfasura un discurs de success sunt mult sporite daac se tin cont de cateva tehnici ale comunicarii nonverbale. -deplasativa spre locul de unde va veti adresa auditoriului in pas masurat si linistit sau vioi si repede (in functie de distantza pe care trebuie sa o parcurgetzi) -uitativa la publicul dvs si incepetzi sa vb numai atunci cand atat publicul cat si dvs suntetzi pregatitzi -pt a nu obosi cat stati in picioare sprijinitiva ambele picioare pe calcaie si degete,nu apropiatzi genunchii si impingetzi putin bazinul inainte,astfel incat corpul dvs sa aiba o tinuta general lejera,darn u f relaxata. -daca doritzi sa emanatzi sigurantza,veti tine piciorele departe la 10-15 cm unul de celalalt astfel incat plecand de la solduri dea lungul joss a se obtina o linie verticala; -daca doritzi sa comunicatzi nesigurantza si supunere apropiativa mult calcaiele.cand picioarele sunt mult prea departe se lasa impresia ca doritzi sa ocupatzi locul si creatzi senzatia de autoritate is dominare coplesitoare. -ce putetzi face cu bratzele? Le putetzi lasa in jos pe langa corpputetzi indoi un bratz deasupra liniei centuriisau putetzi indoi ambele bratze si adduce lejer asupra liniei centuriimai spre interior.bratul indoit in unghi drept mana lejera in dreptul stomacului este o tinuta de baza.relaxarea se poate exprima prin degetul mare adus in vecinatatea celorlalte si prin cel aratator foarte putin curbat . -nu se recomanda ridicarea pumnului sau intinderea drepta a degetelor,este mai bines a avetzi mana indoita si degetele usor indreptate,pt a comunica acceptare si deschidere. -gesturi affirmative presupun miscari orientate in sus sau spre corp,iar cele negative in jos si in afara corpului. -pt a pare modest folositzi gestturi mici lente si deloc bruste -pt mentinerea interesului public pt continutul comunicarii ,tinetzi capul drept sau in asa fel incat cei care va urmaresc sa va poata vedea permanent fatza -atunci cand folositzi folii transparente este recomandabil sa prelungitzi degetul aratator cu o bagheta sau un obiect de scris -daca folositzi tabla in momentl indicarii este bines a folos mana stanga cu palma in sus si degetele strans lipitept a comunica seriozitate si modestie(subiectul spre care trimitetzi este mai imp decat persoana)mana dreapta poate ramane pe langa corps au poate fi indoita deasupra centurii aproape de pozitia de scriere. -schimnbativa din can d in cadn pozitia din care vb darn u va deplasati nervos dintr-o parte in alta

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->