Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Determinarea TA
1. Indicaţii
• stări normale
persoane cu vârsta peste 45 ani, chiar şi asimptomatici
femei însărcinate
examen clinic general pentru angajare, şcoală de şoferi, permis de portarmă
examen medical periodic
utilizarea anticoncepţionalelor
• stări patologice
se include în examenul clinic general al pacienţilor, indiferent de boală
prezenţa următoarelor semne şi simptome sugestive pentru HTA
- cefalee
- tulburări de vedere
- ameţeli
- dispnee
- dureri precordiale
prezenţa următoarelor semne şi simptome sugestive pentru
hipotensiunea arterială
- fatigabilitate
- randament psihic si fizic scăzut
- apatie
- depresie
- irascibilitate
- insomnie
- cefalee
- ameţeli
- tulburări de vedere
- acufene
- tegumente palide, reci
- deficit ponderal
- dispnee
- pierderi ale cunostiinţei
1
monitorizarea unor afecţiuni
- boli cardiovasculare
- diabet zaharat
- afecţiuni endocrine
- afecţiuni renale
- afecţiuni psihiatrice
prezenţa factorilor de risc pentru HTA
- consum crescut de sare
- fumători
- alcoolici
- exces ponderal
- sedentarism
- stress
- administrare de preparate corticosteroidiene
- antecedente heredocolaterale de HTA, boli cardiovasculare, diabet
zaharat, dislipdemii
înaintea efectuării intervenţiilor chirurgicale (stomatologie, ORL etc)
2. Metode
Metoda directă - invazivă, prin cateterism
Metoda indirectă
Principiu: Echilibrarea presiunii din arteră cu o presiune exterioară cu valoare de referinţă
Metode de determinare:
a.) Metoda Riva-Rocci-Korotkof (metoda clasică)
Tehnica de lucru
• manşeta tensiometrului, complet golită de aer, se aplică pe braţ la 2-3 cm de plica
cotului
• se palpează pulsul la nivelul arterei radiale
• se ridică presiunea în manşeta tensiometrului cu 30 mmHg peste valoarea la care
dispare pulsul palpat la nivelul arterei radiale
• se plasează stetoscopul la nivelul plicii cotului şi se decomprimă manşeta tensio-
metrului cu câte 2-3 mmHg/sec până la apariţia primelor zgomote bine percepute.
Se consemnează valoarea tensiunii arteriale sistolice
• se coboară în continuare presiunea din manşetă până când zgomotele percepute
în stetoscop dispar. Se consemnează valoarea tensiunii arteriale diastolice
• se consemnează frecvenţa pulsului
b.) Metoda oscilometrică (cu tensiometre electronice)
• se folosesc aparate care dispun de senzori care sesisează pulsaţiile arteriale în
diverse condiţii
• manşeta aparatului se plasează în planul orizontal al inimii, fie pe braţ fie la
încheietura măinii adusă în dreptul inimii pentru măsurarea tensiunii arteriale
centrale sistolice şi diastolice concomitent cu înregistrarea frecvenţei pulsului.
Pentru măsurarea tensiunii arteriale în diferite puncte, se amplasează manşeta
tensiometrului în punctele respective
2
3. Interpretarea rezultatelor
Valori normale (referinţă OMS)
• Valori maxime admise ca normale la adult
Tensiunea arterială
sistolică (TAS) 140 mmHg
Tensiunea arterială diastolică (TAD) 90 mmHg
• Valori minime admise ca normale la adult
Tensiunea arterială sistolică (TAS) 100 mmHg
Tensiunea arterială
diastolică (TAD) 60 mmHg
• Valori maxime admise ca normale la nou născut
Tensiunea arterială sistolică (TAS) 105 mmHg
Tensiunea arterială diastolică (TAD) 60 mmHg
• Valori minime admise ca normale la nou născut
Tensiunea arterială sistolică (TAS) 95 mmHg
Tensiunea arterială diastolică (TAD 50 mmHg
Date facultative
• valori optime ale tensiunii arteriale la adult 120/80 mmHg
Erori de tehnică
• manşeta tensiometrului nu este plasată în planul orizontal al inimii
• tensiunea nu s-a măsurat în condiţii bazale
cel putin 10 minute de repaus
să nu fumeze cel puţin 15 minute înaintea măsurătorii
să nu consume cafea înaintea determinării
să nu consume medicamente care pot influenţa tensiunea arterială
(vasopresoare, vasorelaxante, etc.)
• pacientul nu este pregătit psihic pentru măsurătoare (tensiunea arterială se
măsoară de mai multe ori)
• tensiometru decalibrat
3
•Somnul. În somnul liniştit, presiunea sistolică poate să scadă cu cca 15-30 mmHg
prin diminuarea activităţii centrilor vasomotori.
4
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
Definiţie
• Hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă creşterea valorii TAS sau TAD peste valorile
normale maxime:
TAS > 140 mmHg sau
TAD > 90 mmHg
Stadiile HTA:
• I: TAS 140-160 mmHg
TAD 90-100 mmHg
• II: TAS 160-180 mmHg
TAD 100-110 mmHg
• III: TAS >180 mmHg
TAD >110 mmHg şi modificări organice
Clasificarea HTA:
• După componentă:
HTA sistolică
HTA diastolică
HTA divergentă – TAS normală sau crescută, TAD scăzută: în tireotoxicoză
• După stabilitate: HTA permanentă sau oscilatorie
• După manifestare: HTA paroxistică sau cronică
Etiopatogenie
•Creşterea volumului bătaie
Sindrom cardiac hiperkinetic
Hipertiroidism
•Creşterea rezistenţei vasculare periferice:
Scăderea distensibilităţii
vasculare - ateroscleroza
Creşterea secreţiei de
endoteline
Hipervolemie
- ingestie crescută de lichide (polidipsie)
- diabet zaharat
- hiperaldosteronism
- afecţiuni renale cu retenţie hidrosalină
- creşterea presiunii coloidosmotice (hiperproteinemie, hiperglicemie,
hipernatriurie)
Creşterea vâscozităţii
sângelui
- poliglobulie
- hiperproteinemie
- dislipdemie
Tulburări hidroelectrolitice
- creşterea nivelului seric de Na - ingestie exagerată de Na, hiperaldosteronism,
insuficienţă renală - (hipertensiune in puseu după hipotensiune iniţială)
- sindrom calcipriv - hipercalciurii (hipertensiune in puseu după hipotensiune iniţială)
- hipofosfatemii - ingestie redusă de alimente care conţin fosfaţi, disfuncţii renale,
pierderi de apă şi electroliţi (vărsături, diaree, transpiraţii profuze) (hipertensiune in puseu după
hipotensiune iniţială)
5
- hipomagnezemii - ingestie redusă de alimente care conţin magneziu, disfuncţii renale,
pierderi de apă şi electroliţi (vărsături, diaree, transpiraţii profuze) (hipertensiune in puseu după
hipotensiune iniţială)
- hipopotasemii - ingestie redusă de alimente care conţin potasiu, disfuncţii renale,
pierderi de apă şi electroliţi (vărsături, diaree, transpiraţii profuze) (hipertensiune in puseu după
hipotensiune iniţială)
Hipertensiunea determinată de catecolamine
- emoţii puternice (pozitive sau negative)
- stări anxioase sau anxios-fobice
- tumori secretante de catecolamine (feocromocitom)
Hipertensiunea determinată de creşteri ale reninei
- tumori secretante de renină
- afecţiuni reno-parenchimatoase
- stenoza arterei renale
Hipertensiunea determinată de creşterea nivelului angiotensinei
- tumori secretante de angiotensină
- afecţiuni reno-parenchimatoase
- stenoza arterei renale
- afecţiuni pulmonare cronice
- hipoxie cerebrală
- exces de estrogeni (contraceptive orale)
• Administrarea unor medicamente cu efect hipertensiv
Tratament de lungă durată cu corticosteroizi
Utilizarea contraceptivelor orale
Administrare de simpatomimetice (efedrină, epinefrină)
• Psihogenă
HTA cu puls frecvent:
- prin hipersimpaticotonie – datorită creşterii secreţiei de catecolamine (emoţii, stress, atacuri de panică, feocromocitom,
administrare de efedrină, de epinefrină)
HTA cu puls normal – HTA de încărcare:
- secreţie crescută de renină sau angiotensină II
- hipervolemie
- creşterea vâscozităţii sângelui
HTA cu puls rar:
- secreţie crescută de renină sau angiotensină II
- hipervolemie
- creşterea vâscozităţii sângelui
- tulburări de ritm cardic (ex. blocuri atrio ventriculare)
Complicaţiile HTA
• Creier - hipertensiune intracraniană cu encefalopatie hipertensivă, ateroscleroză,
accidente vasculare cerebrale (ischemice sau hemoragice);
• Retină - stenoze ale vaselor retiniene, edem papilar, hemoragii;
• Cord - hipertrofia ventricolului stâng (HVS), infarct miocardic, insuficienţă cardiacă
hipertensivă;
• Vase periferice - arteriopatie obliterantă
• Rinichi - nefroangioscleroză, disfuncţia tubilor renali, insuficienţă renală
Explorarea funcţională a sindromului hipertensiv
Teste de rutină
• evaluarea factorilor de mediu
• evaluarea bilanţului hidric
6
• teste de reactivitate vasculară
• analize de laborator
glicemie
uree
VSH
hemoleucogramă
examen sumar de urină
Examene de specialitate
• consult cardiologie/interne
• consult endocrinologie
• consult nefrologie
• consult neurologie
• consult psihiatrie
• consult medicina muncii
7
HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ
Definiţie
•Hipotensiunea arterială (hTA) reprezintă scăderea valorii TAS sau TAD sub valorile
normale minime:
TAS < 100 mmHg sau
TAD < 60 mmHg
Hipotensiunea ortostatică (hipotensiune posturală)
• Reprezintă o scădere a valorii TA la trecerea bruscă din clinostatism în ortostatism
• În mod normal, la trecerea din clinostatism în ortostatism, apare o scădere a
presiunii la nivelul sinusului carotidian, ceea ce declanşează pe cale reflexă o
mobilizare a sângelui din teritoriul splanhnic şi vasoconstricţie
• Hipotensiunea ortostatică este tranzitorie şi arată o incapacitate a sistemului
nervos autonom de a menţine tensiunea arterială în limite normale
• Este demostrată prin proba de ortostatism: la trecerea din clinostatism la
ortostatism, în caz de hipotensiune ortostatică, TAS scade cu cel puţin 20 mmHg
şi TAD cu cel puţin 10 mmHg faţă de valorile tensionale din clinostatism,
concomitent cu scăderea frecvenţei cardiace cu cel putin 20 b/min
• Cauze posibile: aritmii cardiace, tratament cu medicamente antihipertensive (diuretice, vasodilatatoare), antidepresive,
hemoragii, deshidratare, diabet zaharat, febră
Hipotensiunea postprandială
• apare la aprox. 30-75 min postprandial
• datorită vârstei înaintate sau a unor afecţiuni specifice, sistemul nervos autonom nu poate compensa eficient redistribuţia
fluxului sanguin spre organele digestive, cu scăderea TA (normal TA este menţinută prin creşterea frecvenţei cardiace şi
vasoconstricţie periferică)
Etiopatogenie
• Disfuncţii ale centrilor vasomotori şi ale căilor de conducere
traumatisme cranio-
cerebrale
accidente vasculare
cerebrale ischemice sau hemoragice
encefalite,
meningoencefalite
tumori cerebrale
intoxicaţii – alcool,
monoxid de carbon, nicotină etc.
simpatecomie dorso-
lombară
• Scăderea forţei de contracţie a inimii
Insuficienţă cardiacă
Hipotiroidie
Sindrom anemic
Administrare de
simpaticolitice, parasimpatomimetice
• Scăderea rezistenţei vasculare periferice:
Hipotonie arterială cu
hipovolemie relativă
8
- diselectolitemii (hiponatremie, hiperfosfatemie, hipermagnezemie,
hiperpotasemie): vărsături, diaree, insuficienţă corticosuprarenală,
disfuncţii renale
- administare de medicamente vasorelaxante
simpatolitice
parasimpatomimetice
blocante ale enzimei de conversie
blocante ale porţilor de calciu
Hipovolemia absolută
- hemoragii
- plasmoragii (jupuituri – escoriaţii, arsuri)
- deshidratare:
prin pierderi digestive: vărsături, diaree
prin pierderi renale: administrare excesivă de diuretice
prin expunere la temperaturi ridicate - transpiraţii
abundente
insuficienţă corticosuprarenală - transpiraţii abundente
în stări febrile
• Stări de şoc
şoc hipovolemic
şoc septic
şoc anafilactic
şoc endocrin
şoc cardiogen
Complicaţiile hTA
• Sincopa: sindrom clinic caracterizat prin pierderea bruscă, de scurtă durată, a
conştienţei şi a funcţiilor vitale, datorită reducerii trecătoare şi reversibile a circulaţiei
cerebrale.
• Lipotimia (colaps, leşin): manifestare hemodinamică cu scăderea TA, de obicei
tranzitorie, o pierdere a conştenţei uşoară, incompletă, care apare la persoane
emotive, cu labilitate psihică, după emoţii puternice
• Şocul: manifestare hemodinamică şi metabolică caracterizată printr-o insuficienţă
circulatorie acută, având ca expresie clinică prăbuşirea tensiunii arteriale
Explorarea funcţională a sindromului hipotensiv
Teste de rutină
• evaluarea factorilor de mediu
• bilanţ hidroelectrolitic
• teste de reactivitate vasculară
• analize de laborator
glicemie
uree
VSH
hemoleucogramă
examen sumar de urină
9
Examene de specialitate
• consult cardiologie/interne
• consult endocrinologie
• consult nefrologie
• consult neurologie
• consult psihiatrie
• consult medicina muncii
10