Sibiu -

Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante oraşe din Transilvania cu
un remarcabil potenţial de dezvoltare economică, avantajat şi de poziţionarea
sa pe Coridorul IV Paneuropean şi beneficiind de un modern Aeroport
Internaţional.

Localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică şi 24°05' longitudine

estică. Altitudinea faţa de nivelul mării variază între 415 m în Oraşul de Jos şi
431 m în Oraşul de Sus.

Oraşul se află în zona temperat-continentală, cu influenţe termice datorate

zonei depresionare şi a munţilor care il inconjoară la sud si sud-vest. Media
anuală a precipitaţiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie
(26,7 mm) şi maxime în iunie (113 mm).

Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius.

Cu cei 155.000 de locuitori permanenţi şi 25000 de locuitori temporari, în

special studenţi, Sibiul este cel mai mare oraş din judeţ. Comunitatea locală
este alcatuită din grupuri etnice diverse.

Marea majoritate a populaţiei este reprezentată de romani (94%) care

convieţuiesc impreună cu germanii, descendenţi ai colonistilor saxoni care au
emigrat in sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia.

Lor li se alatură unguri, rromi şi o foarte puţin numeroasă comunitate

evreiască, cu toţii contribuind prin influenţe culturale specifice la viaţa
oraşului.

Aceeasi diversitate caracterizează şi viaţa religioasă. Alături de ortodocsi, la

Sibiu işi practică liber credinţa reformaţi, romano catolici, greco catolici şi
evanghelici-lutherani. Structura socială a oraşului este bazată pe o
experienţa de viaţa istorică şi multiculturală, diversitatea locuitorilor săi,
aparţinand diferitelor grupuri etnice, generaţii şi stiluri de viaţă, dând oraşului
o aură specială.

Principalele domenii economice care au întalnit un teren bun de dezvoltare în

Sibiu sunt producţia de componente pentru industria automobilelor, domeniul
logisticii şi ambalajelor, industria alimentară, a confecţiilor textile, comerţul şi
producţia meşteşugărească, iar în ultimii ani au început să se dezvolte
industria electronică, tehnologia informatică şi turismul.

Forţa de muncă pe care o oferă Sibiul este de cea mai bună calitate, aici
existând numeroase instituţii de învăţămnt universitar şi preuniversitar, de
stat şi private.

La acest capitol trebuie menţionate şi numeroasele firme private care oferă

un segment larg de posibilităţi de pregătire, de la cursuri de reorientare
profesională la cursuri de specializare şi perfecţionare în cele mai diferite
domenii.

Datorită boom-ului economic cunoscut de Sibiu în ultima perioadă, şomajul în

Sibiu este printre cele mai scăzute din România, cu mult sub media pe ţară.
Ultimele statistici arată că ponderea şomerilor în rândul sibienilor cu vârste
cuprinse între 18 şi 62 de ani este de 0,8 %. Prin oportunităţile pe care le
oferă, Sibiul s-a transformat într-un adevărat magnet pentru forţa de muncă
calificată din apropierea oraşului. Principala sursă a creşterii bugetului local
este creşterea masei de impozitare datorată noilor investiţii atrase în Sibiu şi
mai ales a celor din Zona de Vest.

Începând din anul 2000 şi pană în 2007, bugetul local a cunoscut creşteri
semnificative de la an la an, cea mai mare fiind înregistrată în anul 2003 faţă
de anul 2002, când s-a înregistrat o creştere de 61%.

Prin dezvoltarea proiectului Zona Industrială Vest, Sibiul a fost readus în

competiţia oraşelor cu o mare dinamică a dezvoltării economice. Totalul
firmelor care au dorit să investească în Sibiu şi care îşi dezvolta afacerea în
Zona Industrială Vest este de 31, acoperind diverse ramuri ale industriei.

Interesul arătat pentru această zonă s-a datorat în principal lucrărilor mari de
infrastructură derulate la nivelul municipiului în ultimii ani, a proiectelor
demarate pentru îmbunătaţirea căilor de acces şi a notorietăţii pe care Sibiul
a dobândit-o anul trecut datorită Programului Sibiu CCE 2007.

Prin noul Plan Urbanistic General se încearcă identificarea unei noi suprafeţe
de teren pentru a putea fi viabilizată şi transformată în timp într-o noua zonă
industrială.

TURISM

Nu doar muncipalitatea s-a pregătit pentru buna primire a oaspeţilor, ci şi

hotelierii. Numărul locurilor de cazare s-a dublat, iar calitatea serviciilor a
crescut şi ea considerabil. La începutul lui 2008 în Sibiu existau 72 de unităţi
de cazare cu servicii de două, trei, patru, şi chiar cinci stele.

Rezultatele au început deja să se vadă. Publicaţii de specialitate

nominalizează Sibiul printre primele oraşe din România în care să lucrezi.
Altele îl nominalizează ca fiind printre primele 50 de destinaţii ce merită să fie
vizitate în anul 2007 sau fiind între cele şapte minuni ale României. Agenţiile
de turism sunt tot mai interesate de oferta turistică a Sibiului.

Oraşul arată mult mai bine în urma investiţiilor realizate, iar aceasta tendinţa
de dezvoltare este în continuă creştere.

Istoria pe scurt

Prima mentiune documentara referitoare la tinuturile sibiene dateaza din 20

decembrie 1191, când papa Celestin al III-lea confirma existenta prepoziturii
libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care si-a avut sediul la Sibiu.

Mentionat înca sub numele de Hermannsdorf în anul 1321, în a doua

jumatate a secolului Sibiul obtine calitatea de civitas, într-un document din
1366 fiind pomenit numele localitatii prima data sub forma Hermannstadt.
Spre sfârsitul secolului al XV-lea se formeaza institutia numita Universitatea
saseasca, aflata în fruntea ierarhiei administrative a tuturor sasilor, condusa
de un jude regal, mai târziu comite al sasilor.

Perioada medievala se caracterizeaza în Sibiu printr-o dezvoltare economica

continua, marcata de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora
(1376) enumereaza 19 bresle cu 25 meserii; Numarul breslelor a crescut
treptat, în a doua jumatate a secolului al XVI-lea existând 29 de bresle, iar
spre 1780 erau atestate 40, într-o perioada în care deja crescuse considerabil
rolul manufacturilor.

Sfârsitul secolului al XVI-lea si începutul celui urmator au fost marcate de

conflictele militare care vor influenta si evolutia vietii economice si sociale din
Sibiu. Ne referim aici, mai întâi, la evenimentele legate de campaniile lui
Mihai Viteazul, la batalia de la Selimbar (1599) si la asediul la care este supus
Sibiul intre 1601-1603 de catre trupele lui Sigismund Báthory. Peste mai
putin de un deceniu (1610) Sibiul este ocupat de armata principelui Gabriel
Báthory.

Odata cu înfrângerea turcilor de catre austrieci la sfârsitul secolului al XVII-

lea, Transilvania devine mare principat în cadrul Imperiului Habsburgic cu
capitala la Sibiu.

In prima jumatate a sec. XIX un nou val de colonisti, landlerii, se aseaza in

Sibiu, mai precis in Neppendorf.

Treptat prezenta populatiei românesti in oras este tot mai vie, Sibiul
devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea, centrul spiritual al luptei pentru
emanciparea acestei natiuni. În cadrul luptei de eliberare nationala a
românilor, la Sibiu este redactat de catre Simion Barnutiu manifestul -
proclamatie catre români citit la Blaj, si tot la Sibiu îsi va avea sediul
Comitetul national permanent român sub presedintia episcopului Andrei
Saguna. În 1863 îsi deschide aici lucrarile Dieta Transilvaniei care voteaza
legea privind egala îndreptatire a natiunii române si a confesiunilor sale. Din
Sibiu activeaza Partidul National Român din Transilvania, care declanseaza
cea mai ampla miscare social-politica din a doua jumatate a secolului al XIX-
lea - Miscarea memorandista în conditiile în care, începând cu 1867
Transilvania a fost anexata Ungariei în cadrul Imperiului Austro-Ungar.

A doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul sfert al secolului XX sunt

caracterizate de o dezvoltare economica si sociala fara precedent în Sibiu.

La inceput de secol XX, Sibiul este un oras vibrant in pas cu vremea: este al
3-lea oras din Imperiul Austro-Ungar iluminat electric si al doilea in care se
introduce tramvaiul electric. Primul cinematograf se deschide in 1909 si apar
primele WC-uri publice in 1910.

Dezvoltarea urbanistica, economica si sociala de care se bucura Sibiul la

inceputul sec. XX, este franata de izbucnirea primului razboi mondial.

Denumirea orasului se schimba oficial in Sibiu in 1919, iar strazile primesc

denumiri romanesti.

In 1945, dupa al doilea razboi mondial, incepe deportarea sasilor spre URSS.
2800 persoane de etnie germana au fost deportati, multi dintre ei nu s-au
mai intors niciodata.

Sistemul comunist cu mici exceptii nu s-a atins de orasul vechi, iar Sibiul
devine resedinta judetului cu acelasi nume in 1968.

La 21 decembrie 1989 incep la Sibiu demonstratiile anticomuniste continuate

in 22 decembrie, soldate cu 89 morti si sute de raniti.

Sibiul a fost al doilea oras, cronologic dupa Timisoara, care s-a ridicat
impotriva dictaturii comuniste.

Cronologie

Putine orase din România se pot mândri cu o istorie atât de bogata.

Va prezentam mai jos o lista cu principalele evenimente care au constituit la

vremea respectiva o premiera româneasca sau mondiala:

NOTA: prin 'România' se întelege actualul teritoriu al României.

1292 Este atestat primul spital din România.

1380 Prima atestare a unei scoli din România

1494 Se deschide prima farmacie din România

1534 Prima moara de hartie din România

1544 La Sibiu se tipareste prima carte în limba româna din Ardeal.

1551 Conrad Haas experimenteaza prima racheta în trepte din lume.

1671 In jurul Sibiului se descopera gazul metan

1782 Chimistul Franz Joseph Müller descopera telurul.

1795 Cel mai vechi paratraznet din S-E Europei se instaleaza lânga Sibiu, la
Cisnadie

1817 Se deschide Muzeul Brukenthal, primul muzeu din România.

1852 Apare Telegraful Român care de atunci are aparitie neintrerupta, cel
mai vechi ziar din sudul Europei.

1859 Podul Minciunilor este primul pod din fonta din România

1875 Prima fabrica de masini unelte din Transilvania

1894 Paltinisul devine prima statiune montana din România

1895 Se publica prima Enciclopedie din România (a 3-a din Europa)

1895 S-a deschis muzeul de Istorie Naturala care cuprinde cel mai vechi
ierbar din România

1904 Sibiul este al 2-lea oras din Europa care introduce tramvaiul electric

1928 S-a deschis prima gradina zoologica din România

1989 Sibiul este al doilea oras din România care s-a ridicat impotriva
comunismului.