Sunteți pe pagina 1din 63

I.

SISTEMUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE AL TREZORERIEI


FINANTELOR PUBLICE

In baza legii contabilitatii – ART.33(1) Ministerul Finantelor Publice este


autorizat sa organizeze contabilitatea trezoreriei finantelor publice privind executia de
casa a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat,
constituirea si utilizarea mijloacelor extrabugetare si a fondurilor cu destinatie
speciala, gestiunea datoriei publice interne si externe, precum si alte operatiuni
financiare efectuate in contul institutiilor publice.
Activitatile de trezorerie sunt organizate atat in cadrul Ministerului Finantelor
Publice, cat si in unitatile subordonate ale acestuia, respective in directiile generale ale
finantelor publice, administratiile finantelor publice orasenesti si comunale.

1.1 Functiile de baza ale trezoreriei


Trezoreria finantelor publice este conceputa ca o institutie financiara prin care
sectorul public isi efectueaza operatiunile de incasari si plati, asupra carora Ministerul
Finantelor Publice exercita controlul fiscal si financiar preventiv, indeplinind in
principal,urmatoarele atributii:
a) casier al sectorului public prin care se asigura incasarea veniturilor, efectuarea
platilor si pastrarea disponibilitatilor;
b) asigurarea executiei bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si
bugetelor locale, reflectate in incasarea veniturilor din impozite si taxe de la
agentii economici si contribuabili si efectuarii platilor dispuse de ordonatorii de
credite, in limita creditelor bugetare aprobate;
c) exercitarea operative a controlului financiar preventiv asupra incasarii
veniturilor cat si a incadrarii cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite in
prevederile si destinatia aprobata prin bugetele de venituri si cheltuieli;
d) efectuarea operatiunilor de decontare in contul institutiilor publice si pastrarea
disponibilitatilor acestora, in urma constituirii si utilizarii mijloacelor
extrabugetare si a fondurilor speciale;
e) atragerea disponibilitatilor din economie (institutii financiare, agenti economici,
populatie) pe calea constituirii de depozite cat si prin imprumuturi de stat.

1
f) urarii resurselor financiare pentru reabilitarea si retehnologizarea unor sectoare
din economie, acoperirea deficitului bugetar, s.a.;
g) efectuarea de plasamente financiare pe termen a disponibilitatilor statului
existente temporar in conturile trezoreriei;
h) gestionarea datoriei publice, reflectata in primirea imprumuturilor interne si
externe, folosirea acestora potrivit destinatiei prevazute in contracte,
rambursarea creditelor la scadenta si plata dobanzilor;
i) asigura evidenta contabila privind executia de casa pentru toate operatiunile de
incasari si plati cu ajutorul conturilor sintetice si analitice desfasurate pe
subdiviziunile clasificatiei bugetare si pe platitori;
j) asigura functionarea corespunzatoare a sistemului informational contabil
privind raportarea executiei bugetului de stat, bugetul asigurarilor sociale de
stat, bugetelor locale, fondurilor speciale si extrabugetare, s.a. .

1.2 Sistemul de organizare al trezoreriei finantelor publice


Trezoreria finantelor publice se organizeaza intr-un sistem unitar, atat la nivel
central cat si in teritoriu in scopul cuprinderii tuturor operatiunilor financiare ale
sectorului public. Sistemul de organizare al trezoreriei finantelor publice se prezinta
astfel:

- Trezoreria centrala
- Trezoreria judeteana si a
Trezoreria finantelor publice municipiului Bucuresti

- Trezoreria municipala
- Trezoreria oraseneasca
- Trezoreria comunala

Trezoreria centrala este organizata in cadrul Directiei Generale a Trezoreriei si


Datoriei Publice din Ministerul Finantelor Publice avand urmatoarele atributiuni:
a) elaborarea instructiunilor privind organizarea si functionarea trezoreriilor
teritoriale si sprijina activitatea acestora;
b) asigura evidenta contabila a constituirii si utilizarii tuturor fondurilor statului;
c) deschide creditele bugetare dispuse de ordonatorii principali de credite;
d) gestioneaza contul correspondent al trezoreriei aflat la Banca Nationala sau la
bancile comerciale,dupa caz;

2
e) efectueaza operatiile de decontare intre unitatile trezoreriilor judetene;
f) gestioneaza fondurile cu destinatie speciala constituite la nivelul economiei
nationale;
g) administreaza conturile de cliring,barter si cooperare economica in conformitate
cu acordurile guvernamentale;
h) efectueaza plasamente financiare pe termen;
i) gestioneaza datoria publica interna si externa;
j) elaboreaza lucrarile de executie bugetara si a contului trezoreriei in structurile si
la termenele stabilite, cu prezentarea de masuri in ce priveste aigurarea
echilibrului bugetar;
k) elaboreaza raportul si contul general de executie a bugetului de stat, a
fondurilor speciale si extrabugetare.
1.2.2 La nivel territorial, trezoreriile sunt organizate astfel:
- la judete si municipiul Bucuresti:

Director general

Director trezorier

Serviciul contabilitate
si decontari

Serviciul metodologie
verificare gestiuni si
casierie

Serviciul elaborare si
dari de seama buget
local

3
- la municipii:

Director

Director adjunct trezorier

Serviciu casierie-tezaur
Serviciu contabilitate
si decontari
Serviciu control si
evidenta veniturilor

Serviciu control si
evidenta cheltuielilor

1.2.2.1 Activitatea de trezorerie este organizata in cadrul Directiei generale a


finantelor publice si controlul financiar de stat judetean si a municipiului Bucuresti ca
o veriga a acesteia specializata in activitatea de coordonare si sintetizare a fluzurilor
financiare ale trezoreriilor de pe intreg teritoriul judetului, avand in principal
urmatoarele atributii:
a) organizeaza si coordoneaza activitatea de trezorerie la organele financiare
teritoriale in conformitate cu instructiunile elaborate in acest scop si dispune
masuri pentru imbunatatirea activitatii;
b) gestioneaza contul correspondent al trezoreriei judetene deschis la sucursala
judeteana a Bancii Nationale, asigurand efectuarea operatiilor de decontare intre
trezoreriile locale si institutiile bancare corespondente;
c) gestioneaza conturile corespondente ale trezoreriilor din subordine, pe baza
documentelor stabilite in acest scop;
d) deschide credite bugetare dispuse de ordonatorii de credite secundari finantati
din bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat la toate trezoreriile
locale;
e) elaboreaza lucrari de sinteza si analiza privind executia bugetara, conturile de
trezorerie s.a. pe care le raporteaza operativ si periodic Ministerului Economiei

4
si Finantelor, propune masuri cu privire la asigurarea incasarii veniturilor si
intarirea controlului asupra cheltuielilor bugetare;
f) dispune masuri pentru asigurarea incheierii exercitiului financiar la nivelul
judetului si municipiului Bucuresti;
g) intocmeste bilantul contabil centralizat al trezoreriei, analizeaza conturile de
active si pasiv si elaboreaza raportul de analiza;
h) coordoneaza si organizeaza activitatea compartimentelor casierie-tezaur in ce
priveste asigurarea numerarului necesar efectuarii platilor, redistribuirea
soldului de casa si stabilirea plafoanelor de casa;
i) executa actiuni de indrumare si control al activitatii trezoreriilor din subordine.

1.2.2.2 Trezoreriile teritoriale organizate la nivel de municipiu, orase sau commune


sunt unitati direct functionale, avand in principal urmatoarele atributiuni pe sectoare
de activitate:
a) Casierie-tezaur (serviciu/birou)
- incaseaza veniturile din impozite, taxe si alte venituri in numerar de la agentii
economici, institutiile publice si contribuabilii, dupa efectuarea controlului de
catre trezorerie;
- elibereaza numerar la cererea institutiilor publice din conturile acestora in
vederea efectuarii de plati prin casieria proprie pentru salarii, drepturi de
asigurari sociale, deplasari s.a.;
- efectueaza plati persoanelor fizice privind anumite drepturi banesti aprobate de
lege, pe baza documentelor aprobate de organele in drept; toate operatiunile de
incasari si plati in numerar sunt consemnate in documente tipizate si se aproba
de catre persoanele in drept;
- conduce corect si la zi evidenta intrarilor si iesirilor de numerar, stabileste
soldul zilnic al casieriei, asigura intocmirea corecta a jurnalelor de casa;
- asigura aplicarea masurilor privind integritatea si securitatea numerarului
existent in casieria proprie.
b) Controlul si evidenta veniturilor (serviciu/birou)
- exercita controlul prevazut de prezentele instructiuni asupra documentelor
privind incasarea veniturilor bugetului de stat, bugetelor locale si bugetului
asigurarilor sociale de stat, precum si asupra documentelor privind incasarea
veniturilor din mijloace extrabugetare si a fondurilor speciale;

5
- urmareste ca incasarea veniturilor sa se faca cu incadrarea in conturile sintetice
si analitice, corespunzator subdiviziunilor clasificatiei bugetare si asigura
evidenta analitica pe platitori;
- calculeaza si aplica majorarile de intarziere prevazute de reglementarile in
vigoare pentru nevarsarea in termen a veniturilor bugetare pe baza datelor din
evidenta trezoreriei si le comunica agentilor economici;
- verifica respectarea obligatiilor catre buget de agentii economici pe baza
deconturilor si a darilor de seama primate de la acestia;
- verifica documentele privind amanarea, esalonarea, si restituirea veniturilor
bugetare primite de la compartimentele de urmarire fiscala din cadrul
administratiilor financiare;
- intocmeste jurnalul privind incasarea veniturilor;
- analizeaza si verifica cererile de compensare intre unele impozite si taxe,
prezentate de contribuabili, iar dupa aprobare intocmeste nota de inregistrare a
operatiunilor respective in vederea compensarii in evidenta analitica;
- stabileste lista agentilor economici care inregistreaza ramaneri in urma in plata
impozitelor si taxelor catre buget ce se transmite organelor de urmarire fiscala;
- analizeaza si propune masuri pentru intensificarea incasarii veniturilor bugetare;
- stabileste la finele anului sinteza incasarii veniturilor pe surse si platitori,
precum si ramasitele de incasat, care se transmit organelor de urmarire fiscala;
- asigura la finele anului incheierea conturilor sintetice si analitice de venituri;
b) Controlul cheltuielilor (serviciu/birou)
- exercita controlul asupra documentelor de plati prezentate de ordonatorii de
credite, asigurand in mod deosebit: respectarea incadrarii platilor in limita
creditelor bugetare aprobate pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, potrivit
structurii aprobate prin Legea anuala a bugetului de stat si a disponibilitatilor
aflate in cont, dupa caz;
- verifica repartizarea creditelor deschise din bugetele locale, cu incadrarea
acestora in suma creditelor deschise, precum si in totalul disponibilitatilor pe
fiecare unitate administrativ-teritoriala;
- asigura respectarea reglementarilor in vigoare cu privire la utilizarea
mijloacelor extrabugetare si a fondurilor speciale;

6
- conduce evidenta analitica a conturilor de cheltuieli si disponibilitati deschise
pe ministere si institutiile publice subordonate si elibereaza extrasele de cont
impreuna cu documentele justificative;
- intocmeste jurnale contabile zilnice pentru operatiunile de incasari si plati prin
conturile deschise pe seama ministerelor si institutiilor publice si asigura
confruntarea cu contabilitatea.
d) Contabilitate si decontari (serviciu/birou)
- asigura contabilitatea sintetica si analitica privind executia de casa a bugetului
de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, constituirea si
utilizarea mijloacelor extrabugetare si a fondurilor cu destinatie speciala, cu
ajutorul conturilor sintetice si analitice desfasurate pe subdiviziunile
clasificatiei bugetare, pe platitori dupa caz, urmarind in mod deosebit:
 inregistrarea in ordine cronologica si sitematica a operatiunilor efectuate (de
incasari si plati in numerar sau prin cont) numai pe baza documentelor
justificative (cecuri, chitante, dispozitii/ordine de plata sau de incasare, note
contabile etc.) indicandu-se corect simbolurile conturilor debitoare si
creditoare in documentele de contabilitate (jurnale,situatii etc.);
- intocmeste lucrarile de executie operativa si periodica privind executia de casa
a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat,
fondurilor speciale si extrabugetare, contului de trezorerie;
- intocmeste balanta de verificare zilnica si lunara privind operatiile derulate prin
trezorerie, conform modelului prevazut in prezentele instructiuni;
- asigura lucrarile de incheiere a executiei financiare, la finele anului precum si
intocmirea bilantului contabil annual inclusive lucrarile de executie;
- asigura elaborarea documentelor cu respectarea prezentelor instructiuni privind:
 operatiuni de plati din contul trezoreriei, prin contul corespondent deschis
la Banca Nationala;
 decontari intre unitatile trezoreriei si trezoreria judeteana si eventual cu
bancile comerciale.
- intocmeste si primeste avize de debitare si creditare in contul trezoreriei, pe
baza documentelor emise/primite de la unitatile din subordine sau banci.

7
1.2.2.3 Conducerea fiecarei trezorerii, avand in vedere atributiile ce-i revin, potrivit
prezentelor instructiuni, va stabili sarcinile pe compartimente si in cadrul acestora pe
salariati, asigurandu-se pe aceasta cale indeplinirea lor la timp si in bune conditiuni.

II. INCASAREA VENITURILOR BUGETARE PRIN TREZORERIE

2.1 Veniturile bugetului de stat sunt constituite din impozite si taxe incasate de la
agenti economici si contribuabili, precum si din varsamintele institutiilor publice si
alte venituri aprobate anual prin lege bugetara de catre Parlament.
Odata cu legea anuala a bugetului de stat se aproba veniturile bugetului
asigurarilor sociale de stat, care este administrat de catre Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale.
Veniturile lasate la dispozitia bugetelor locale sunt aprobate prin legea anuala a
bugetului de stat, inca in fiecare buget local sunt prevazute si aprobate de catre
organele competente acele venituri care se realizeaza in unitatea administrative-
teritoriala.
In toate cazurile, veniturile prevazute in bugetele locale trebuie sa se incadreze in
lista aprobata prin legea anuala a bugetului de stat.
Veniturile sunt prevazute in buget pe capitole si subcapitole, corespunzator
subdiviziunilor clasificatiei bugetare, aprobata prin ordin al Ministrului Finantelor
Publice.

2.2 Obligatia calcularii si varsarii la termen a impozitelor, taxelor contributiei de


asigurari sociale si a altor varsaminte datorate statului, revine agentilor economici
indifferent de forma de proprietate precum si institutiilor publice.
Persoanele fizice (contribuabili) varsa impozitele si taxele datorate pe baza
comunicarii organelor fiscale cu privire la debitele (datoriile) stabilite pentru anul
fiscal respective.
Agentii economici si institutiile publice au obligatia sa retina impozitul pe venit
asupra veniturilor realizate de personae fizice care executa pe baza de contract sau
conventie:
- lucrari de litere, arta si stiinta;
- servicii prestate sau lucrari executate;

8
- transporturi si carausie.
Agentii economici si institutiile publice au obligatia, ca pe baza documentelor de
executie silita prin poprire, transmise de organelle fiscale sa retina din drepturile de
salarii ale personalului propriu, sumele datorate si neachitate la termen de acestia si sa
le vireze trezoreriei in raza careia isi au domiciliul pentru a fi evidentiate la incasari si
scaderea din rolurile fiscale.
2.3 Veniturile bugetare se incaseaza in contul trezoreriei, astfel:
a) prin virare din initiative agentilor economici din conturile lor deschise la
bancile comerciale in contul trezoreriei in raza careia agentul economic isi are
domiciliul fiscal;
a) plata in numerar direct la casieria trezoreriei, precum si incasarea prin agentii
fiscali.
Veniturile incasate prin trezorerie sunt urmarite si evidentiate distinct pe bugete si
anume:
- veniturile bugetului de stat;
- veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat;
- veniturile bugetelor locale.
In cadrul fiecarui buget se asigura evidenta realizarii veniturilor pe surse de
venituri -capitole si subcapitole din clasificatia bugetara, precum si pe platitori (agenti
economici, institutii publice, contribuabili – personae fizice).
Prin sistemul de deschidere si codificare a conturilor de venituri se asigura
urmarirea, in cadrul fiecarei trezorerii, a veniturilor pe bugete, capitole si subcapitole
de venituri si pe platitori: personae juridice si fizice.

2.4 Incasarea veniturilor bugetare de la agentii economici, institutiile publice si


contribuabili.
1. Agentii economici, indiferent de forma de proprietate, precum si institutiile
publice isi achita impozitele si taxele datorate catre buget, astfel:
a) prin depunerea la casieria trezoreriei a sumelor in numerar reprezentand
impozite si taxe. In acest scop, agentul economic se prezinta compartimentului
controlul si evidenta veniturilor in vederea stabilirii sumelor datorate si
termenul de plata, dupa care se intocmeste nota de plata care se prezinta
casieriei. Casierul incaseaza suma si elibereaza chitanta corespunzatoare;

9
b) prin dispozitie de plata pe baza careia banca comerciala sau trezoreria in cazul
institutiilor publice la care are contul deschis, sa vireze din contul sau, in contul
trezoreriei, in raza careia isi au domiciliul fiscal, achitarea unui impozit sau taxe
datorate statului;
c) prin cec cu limita de suma, care se prezinta trezoreriei (serviciul controlul si
evidenta veniturilor) la scadenta, in vederea incasarii din contul agentului
economic de la unitatea bancii comerciale la care isi are deschis contul, a sumei
datorata drept impozit sau taxa
Cecul cu limita de suma poate constitui pentru agentii economici forma de
decontare cea mai practica in vederea achitarii la scaenta a obligatiilor catre buget.
Organele trezoreriei si organelle fiscale vor indruma si recomanda agentilor
economici sa foloseasca acesta forma de plata prin cont a sumelor datorate bugetului,
prevenindu-se intarzieri in achitarea obligatiilor catre buget.
2. Documentele de plata prin cont a impozitelor si taxelor (dispozitia de plata si
cecul cu limita de suma) se intocmesc de catre agentii economici pentru fiecare
categorie de venit bugetar (cont de venituri bugetare) astfel:
a) Dispozitia de plata completata cu toate elementele se depune de platitor la
unitatea bancara la care isi are contul; aceasta, prin tehnica de decontare intre
banci, transmite dispozitia de plata dupa inregistrarea preluarii din cont a sumei,
trezoreriei in raza careia agentul economic isi are domiciliul fiscal.
Prin primirea dispozitiei de plata de la unitatea bancara a platitorului se confirma
ca agentul economic si-a achitat obligatia fata de buget, elemente care rezulta din
formular si care se consemneaza de catre banca platitorului: data inregistrarii,
stampila si semnatura.
b) Dispozitia de plata speciala (formular tipizat) pentru contributia de asigurari
sociale, se foloseste de catre agentii economici si institutiile publice pentru plata
contributiei de asigurari sociale cuvenite bugetului de asigurari sociale. Pe
verso formularului se inscriu elementele de calcul si anume: contributia de
asigurari sociale datorata pe luna respective, cheltuielile autorizate conform
legii care se acopera de catre agentii economici din contributia de asigurari
sociale (cheltuielile se inscriu corespunzator subcapitolelor de cheltuieli din
clasificatia veniturilor si cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat),
precum si soldul contributiei varsate de catre agentii economici si institutiile

10
publice, precum si sumele folosite pentru acoperirea unor cheltuieli de asigurari
sociale la nivelul unitatilor.
c) Cecul cu limita de suma, completat cu toate elementele din care sa rezulte
contul veniturilor bugetare, natura si felul acestora, scadenta de plata, se
prezinta de platitor serviciului controlul si evidenta veniturilor din cadrul
trezoreriei. Dupa verificare, documentul se remite compartimentului
contabilitate decontari pentru a fi transmis bancii comerciale la care agentul
economic isi are contul deschis in vederea inregistrarii platii sumei respective.
3. Realizarea si varsarea la buget a veniturilor rezultate din activitatea proprie a
institutiilor publice finantate de la buget se efectueaza astfel:
- institutiile publice finantate de la bugetul de stat sau bugetele locale desfasoara
anumite activitati de prestari de servicii sau executari de lucrari catre agentii
economici sau populatie, de la care incaseaza contravaloarea acestora.
Destinatia veniturilor realizate din activitatea institutiilor este reglementata prin
Legea finantelor publice sau prin alte dispozitii legale in vigoare si anume:
 se varsa ca venituri la buget;
 se utilizeaza pentru acoperirea cheltuielilor bugetare;
 se utilizeaza ca mijloace extrabugetare sau fonduri speciale.
Potrivit dispozitiilor legale, un principiu de baza este acela ca o institutie publica
finantata integral de la buget, varsa veniturile proprii realizate in contul bugetului din
care este finantata, reducandu-se pe aceasta cale efortul bugetului.
In anumite cazuri, prin dispozitii legale s-a prevazut ca veniturile proprii sa fie
folosite pentru acoperirea cheltuielilor institutiilor respective, peste alocatiile
bugetare.
In functie de regimul legal al destinatiei veniturilor institutiilor publice,
operatiunile de incasare si varsare a veniturilor proprii, se efectueaza astfel:
a) Incasarea veniturilor proprii in numerar prin casieria institutiei.
Pentru serviciile prestate si lucrarile executate catre populatie, institutiile publice
incaseaza contravaloarea acestora in numerar, prin casieria proprie, eliberandu-se in
acest scop chitante potrivit normelor in vigoare.
Veniturile proprii incasate prin casierie de catre institutii, se depun in conturile
corespunzatoare deschise, la trezorerie, potrivit destinatiilor stabilite de dispozitiile
legale.

11
In acest scop, se procedeaza astfel:
- Institutia comunica trezoreriei prin adresa scrisa, suma in numerar care urmeaza
a fi depusa in conturi potrivit destinatiei legale astfel:
 Suma de …….. lei reprezentand …….. se varsa in contul de venituri al
bugetului de stat, local sau alasigurarilor sociale dupa caz, deschis pe
capitol si subcapitol si pe institutii (se inscrie contul de venituri bugetare) in
cazul in care destinatia veniturilor reprezinta virarea la buget;
 Suma de …….. lei, reprezentand …….. se depunde in contul de cheltuieli
bugetare al institutiei (se inscrie codul contului) in cazul in care prin
dispozitii legale s-a prevazut utilizarea veniturilor pentru acoperirea
cheltuielilor institutiei;
 Suma de …….. lei, reprezentand …….. se varsa in contul de mijloace
extrabugetare (se inscrie codul contului) in cazul in care prin dispozitii
legale s-a prevazut aceasta destinatie a veniturilor proprii.
Adresa de comunicare, se prezinta serviciului controlul veniturilor din cadrul
trezoreriei, care dupa verificarea si stabilirea contului in care se varsa se transmite cu
viza casieriei pentru incasarea sumei si eliberarea chitantei.
b) incasarea prin virare direct in cont a veniturilor de la institutiile publice.
Contravaloarea serviciilor prestate, lucrarilor executate si livrarilor de material
si marfuri catre agentii economici si institutii publice, se poate incasa de catre
institutiile publice respective pe baza:
- Ordinului de incasare intocmit de institutia in cauza pe seama agentului
economic sau institutiei publice beneficiara a prestarilor de servicii, lucrarilor
executate sau livrarilor de materiale sau marfuri. In locul rezervat “contul
beneficiarului” se inscrie codul contului in care urmeaza a se vira suma, asa
cum s-a aratat la pct. “a” de mai sus.
- Dispozitiei de plata intocmita de catre agentul economic sau institutia publica,
pentru institutia beneficiara a sumei, cu inscrierea codului contului de venituri
in care se va vira suma (conform precizarilor de la pct. “a” de mai sus). Aceasta
de depunde la unitatea bancara la care are deschis contul agentul economic, sau
trezorerie pentru institutie publica.
- Cecului cu limita de suma care se elibereaza de catre agentul economic sau
institutia publica, reprezentand contravaloarea serviciilor prestate, lucrarilor

12
executate si livrarilor de marfuri si materiale. Acest cec se intocmeste pe baza
institutiei beneficiare, in care se inscrie unul din conturile mentionate la pct. a
de mai sus.
Ordinul de incasare si cecul cu limita de suma se prezinta de catre institutia
publica, trezoreriei in raza careia isi are sediul, serviciului controlul veniturilor.
Aceste documente, dupa verificare si inregistrare in contabilitatea trezoreriei, se
transmit unitatilor bancare la care agentii economici au conturile deschise, pentru
inregistrarea operatiunilor de plata. Contul de venituri este deschis pe subcapitolele
din cadrul cap. 2.2. *varsaminte din veniturile institutiilor de stat* cu desfasurarea pe
institutii publice. Pentru inregistrarea in contabilitatea institutiilor a veniturilor, se
elibereaza acestora extrase de cont impreuna cu documentele de incasare.
4. Incasarea impozitelor si taxelor de la persoanele fizice prin trezorerie.
Impozitele si taxele datorate de persoanele fizice din municipii si orase de
incaseaza prin casieria trezoreriei, care este organizata in acest scop.
a) Pentru achitarea impozitelor si taxelor datorate, persoanele fizice prezinta
serviciului (biroului) controlul si evidenta veniturilor instiintarile de plata
primite de la organele fiscale, prin care sunt comunicate debitele din impozite,
taxe, amenzi s.a., care urmeaza a fi achitate in anul fiscal respectiv.
In lipsa acestora, contribuabilii pot prezenta:
- chitantele de plata din perioadele trecute;
- declaratii de impunere ale organelor fiscale;
- procese verbale de contraventii, amenzi etc.
- Alte documente din care sa rezulte natura si felul obligatiei de plata catre buget,
precum si informatii verbale, pe baza carora se pot stabili impozitele si taxele
de plata.
b) Serviciul (biroul) controlul si evidenta veniturilor intocmeste, pe baza
documentelor prezentate de contribuabili, a evidentei nominale condusa in
trezorerie, *aviz de plata* (formular tipizat) in care se inscriu toate elementele
prevazute de formular.
Avizul de plata se transmite casieriei, pe baza caruia se intocmeste foaia de
varsamant cu chitanta, ca document justificativ de incasare a sumelor de la persoanele
fizice.

13
5. Incasarea impozitelor si taxelor prin agentii incasatori. In orase si comune
incasarea impozitelor si taxelor se efectueaza de agenii incasatori, care elibereaza
chitante pentru sumele incasate.
Sumele incasate de catre agentii incasatori din orase se depun la casieria
trezoreriei pe baza de borderou, la care se anexeaza chitantele; la primirea sumei
casierul trezoreriei elibereaza chitanta pentru suma totala din borderou.

2.5 Controlul prin trezorerie asupra incasarii veniturilor bugetare.


Fiecare trezorerieare obligatia de a exercita controlul asupra incasarii la termen a
veniturilor datorate bugetului de stat, bugetelor locale si bugetului asigurarilor sociale
de stat. Controlul se exercita de catre compartimentul controlul si evidenta veniturilor
pe baza documentelor de plata prezentate sau intrate in trezorerie ca: chitante,
dispozitii de plata, cecuri cu limita de suma s.a. Cu ocazia controlului se verifica si
analizeaza urmatoarele:
a) temeiul legal prin care s-a stabilit obligatia varsarii de impozite si taxe catre
buget;
b) respectarea reglementarilor in vigoare privind varsarea impozitelor si taxelor pe
bugete si incadrarea veniturilor pe capitolele si subcapitolele prevazute de
clasificatia bugetara;
c) respectarea termenelor de varsare a impozitelor, taxelor si a altor venituri;
Se considera ziua efectuarii platii:
- ziua depunerii sumei pentru incasarile in numerar prin casieria trezoreriei;
- ziua virarii sumei din contul platitorului, cand plata se face cu dispozitia de
plata din initiativa agentului economic;
- ziua primitii cecului cu limita de suma pentru plata sumelor datorate bugetului
de stat.
In cazul nerespectarii termenelor se aplica majorarile de intarziere prevazute de
reglementarile in vigoare.
d) Stabilirea corecta in documentele de plata a conturilor sintetice pe venituri,
precum si a celor analitice pe platitori;
e) Determinarea corecta a bonificatiilor acordate contribuabililor pentru plata
anticipata a unor impozite si taxe stabilite prin reglementarile in vigoare.
Totodata in cadrul serviciului (biroului) controlul si evidenta veniturilor, pe baza
documentelor de incasare a veniturilor bugetare, va inregistra operatiunile in Jurnalul

14
de inregistrare care se deschide si se inchide zilnic, pentru fiecare cont sintetic de
bilant. Inregistrarea in jurnal a operatiunilor se efectueaza concomitent cu
inregistrarea documentelor in fisele analitice.

2.6 Amanarea, esalonarea si restituirea veniturilor bugetare


Agentii economici si contribuabilii pot solicita, in anumite situatii, amanarea sau
esalonarea platii unor impozite sau taxe.
a) Cererile de amanare sau esalonare se depun organelor fiscale potrivit conventiei
stabilite prin norme de catre Ministerul de Finante, care analizeaza si rezolva
cazurile respective.
In cazul rezolvarii favorabile, aprobarea de esalonare sau amanare a platii unor
impozite si taxe se comunica trezoreriei de catre compartimentele de urmarire fiscala
din cadrul directiilor generale ale finantelor publice si controlul financiar de stat.
Pentru sumele esalonate sau amanate nu se datoreaza majorari de intarziere pe
perioada respectiva.
b) Compartimentul controlul si evidenta veniturilor din cadrul trezoreriei verifica
documentul primit urmarind cuprinderea tuturor elementelor si existenta
semnaturilor autorizate, dupa care se transmite contabilitatii pentru a fi
inregistrate in evidenta analitica pe platitori;
c) Contribuabilii pot solicita in cazul in care la unele impoztie si taxe au varsat
mai mult decat se cuvenea legal, sumele varsate in plus sa fie trecute in contul
altor impozite si taxe datorate de catre acelasi platitor.
Aceasta operatiune poarta de numirea de compensare intre impozite si taxe.
Cererile de compensare se prezinta de catre contribuabilii trezoreriei, care prin
compartimentul controlul si evidenta veniturilor verifica si analizeaza:
- existenta plusului de incasari la unele debite din impozite si taxe ale
platitorului, rezultat din evidenta analitica, la care nu mai apar termene de plata.
De exemplu: in contul debitului anual la impozitul pe cladiri cu scadenta la 30
septembrie, un contribuabil a achitat in plus suma de 5000 lei. Aceasta suma
poate sa fie folosita la achitarea altor impozite si taxe datorate bugetului de
acelasi platitor.
- Existenta unor debite din impozite si taxe ale aceluiasi platitor, la care urmeaza
sa se efectueze incasari de sume.

15
Rezultatul verificarii se inscrie sub forma de referat pe cererea contribuabilului, se
semneaza de seful compartimentului controlul si evidenta veniturilor si lucratorul care
a efectuat verificarea, dupa care se aproba de catre directorul trezoreriei in cazul
municipiilor sau seful circumscriptiei financiare in cazul oraselor. Odata cu
propunerea de compensare se intocmeste si anexeaza si documentul model nr. II/4, pe
baza caruia se efectueaza inregistrari in contabilitatea trezoreriei. Compensarea la
aceeasi sursa de venit a sumelor platite in plus se efectueaza de catre platitor prin
retinerea lor din sumele datorate la termenele de plata urmatoare, cu conditia sa
comunice si trezoreriei.
d) In cazul in care agentii economici, institutiile publice si contribuabilii au varsat
la buget unele venituri (taxe, amenzi, venituri proprii, anumite varsaminte etc.),
care ulterior se constata ca au fost varsate necuvenit sau in sume mai mari decat
prevad reglementarile in vigoare, au dreptul sa solicite restituirea lor.
In acest scop, restituirea are loc in toate cazurile, la cererea justificata a
platitorilor, cerere care pe langa alte elemente, trebuie sa cuprinda in mod expres:
suma solicitata a fi restituita, scopul si documentele din care rezulta incasarea sumei
in conturile bugetului de stat, bugetelor locale si bugetului asigurarilor sociale de stat,
dupa caz, temeiul legal privind cererea de restituire sau dovada din care rezulta ca
suma a fost varsata ca necuvenita bugetului s.a.
Cererea justificativa se adreseaza trezoreriei se verifica si se analizeaza de catre
compartimentul controlul veniturilor, care examineaza:
- temeiul legal in baza caruia in baza caruia s-a efectuat varsarea sumelor la
buget;
- daca suma solicitata a fost efectiv incasata in conturile de venituri bugetare
inclusiv in partizi nominale (felul documentelor, nr. si data inregistrarii in cont);
- cererea de restituire sa fie prezentata in cadrul termenelor de prescriptie
prevazute de dispozitiile legale in vigoare.

NOTA: In prezent, in baza Decretului nr. 167/1958, dreptul agentilor economici de a solicita
restituirea sumelor varsate la buget este de 18 luni de la data varsarii, iar in cazul contribuabililor 3 ani.

- stabilirea elementelor din care rezulta ca sumele au fost varsate ca necuvenite


bugetului de stat sau sunt mai mari decat limita stabilita prin dispozitii legale.

16
Rezultatul verificarii si analizei se consemneaza intr-un referat in care propunerea
de restituire se fundamenteaza pe elemente legale: referatul semnat de seful
compartimentului controlul si evidenta veniturilor si salariatul care a efectuat
verificarea si analiza si se aproba de catre directorul trezoreriei.
In cazul in care s-a aprobat restituirea unor venituri se procedeaza astfel:
- in cazul agentilor economici si institutiilor publice pe baza referatului aprobat
se intocmeste o nota contabila prin care se debiteaza contul de venituri sintetic
si analitic al bugetului de stat, bugetelor locale si bugetului asigurarilor sociale
de stat dupa caz, in care s-a inregistrat initial primirea sumei, si se crediteaza
contul corespondent al trezoreriei, virand suma in contul agentului economic de
la banca comerciala unde il are deschis; nota contabila se semneaza de
directorul sau inlocuitorul sau de drept si seful serviciului contabilitate;
- in cazul contribuabililor – persoane fizice – sumele aprobate a fi restituite se
efectueaza prin casieria trezoreriei direct persoanei in cauza, pe baza referatului
aprobat.

2.7 Norme specifice privind incasarea unor venituri bugetare prin trezorerie
2.7.1 Impozitul pe profit
Agentii economici, indiferent de forma de proprietate care realizeaza profituri
din activitatea desfasurata au obligatia, potrivit legii, sa calculeze si sa verse la buget
impozit pe profit in cuantumul si la termenele prevazute de reglementarile in vigoare.
Plata impozitului pe profit datorat bugetului de agentii economici se efectueaza
potrivit precizarilor de la pct. 2.4 din prezentele instructiuni.

2.7.2 Impozitul pe salarii


1. Potrivit prevederilor Legii nr. 32/29.03.1991 si a Normelor metodologice ale
Ministerului de Finante nr. 115.665/1991 veniturile sub forma de salarii si alte
drepturi salariale realizate de catre persoanele fizice romane sau straine pe
teritoriul Romaniei, sunt supuse impozitului pe salarii.
Impozitul pe salarii se calculeaza lunar, asupra totalitatii venitului realizat in luna
expirata de catre fiecare salariat, prin aplicarea cotei de impozitare, cu respectarea
legislatiei in vigoare.
Plata impozitului pe salarii se efectueaza potrivit precizarilor de la pct. 2.4 din
prezentele instructiuni.

17
2. Pe baza documentelor de plata a impozitului pe salarii, serviciul controlul si
evidenta veniturilor inregistreaza in fisele analitice deschise pe fiecare agent
economic si institutie publica, suma virata la bugetul de stat ca impozit pe
salarii.

2.1 Incasarea taxelor vamale


Taxele vamale se incaseaza de catre organele vamale in conformitate cu normele
metodologice ale Ministerului de Finante nr. 1194/1990 de la toti agentii economici,
indiferent de forma de proprietate si persoane fizice.
Unitatile vamale au deschise la trezoreria de care apartin, conturi distincte de
venituri si anume:
a) Cont taxe vamale de la persoane juridice;
b) Cont taxe vamale si alte venituri incasate de la persoanele fizice prin unitatile
vamale.
In contul taxe vamale de la persoane juridice se inregistreaza taxele incasate de la
agentii economici pentru importul marfurilor in conditiile tarifului vamal.
In contul taxe vamale si alte venituri incasate de la persoanele fizice se
evidentiaza taxe vamale incasate de organele vamale de la persoane fizice precum si
celelalte venituri rezultate din activitati bancare, cum sunt: confiscari de sume, chirii
de spatii de depozitare, amenzi, taxe de plumburi s.a.

OMFP (Ordinul Ministerului Finantelor Publice) nr. 1294/2008 stabileste


impozitele, contributiile si alte sume reprezentand creante fiscale, care se platesc de
contribuabili intr-un cont unic.
Obligatiile fiscale sunt curpinse in Anexa nr. 1 si Anexa nr. 2 la acest ordin dupa
cum urmeaza:

18
IV. FINANTAREA CHELTUIELILOR DIN BUGETUL
PUBLIC NATIONAL

3.1 Deschideri de credite din bugetul de stat


1. Prin legea bugetara anuala se aproba creditele bugetare ca limita maxima pentru
cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, pe actiuni: social-culturare (invatamant,
sanatate, cultura si arta, asistenta sociala etc.), aparare nationala, ordinea
publica, autoritatea publica, actiuni economice, precum si alte actiuni.
In cadrul fiecarui capitol, prin lege sunt prevazute si aprobate urmatoarele
categorii de cheltuieli:
a) Cheltuieli curente,desfasurate pe:
- cheltuieli de personal
- cheltuieli materiale
- subventii si transferuri
b) Cheltuieli de capital
2. Creditele aprobate pentru cheltuielile unui exercitiu bugetar nu pot fi utilizate
pentru finantarea cheltuielilor altui exercitiu si nici cheltuielilor bugetare
aprobate unui ordonator principal de credite, pentru finantarea cheltuielilor altui
ordonator. De asemenea, cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi utilizate
pentru finantarea cheltuielilor altui capitol.
3. Finantarea cheltuielilor prevazute in bugetul de stat se efectueaza pe baza
creditelor bugetare deschise de Ministerul Finantelor publice, la cererea
ordinatorilor principali de credite.
Creditele bugetare deschise pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, reprezinta
limita maxima pana la care ordinatorii de credite pot angaja si efectua plati.
4. Acordarea fondurilor de la bugetul de stat se face in limita creditelor bugetare si
potrivit destinatiilor aprobate, in raport cu gradul de folosire a resurselor puse la
dispozitie anterior, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza
efectuarea cheltuielilor respective.
Orice cheltuiala din sumele alocate prin bugetul de stat se poate aproba de catre
ordonatorul de credite si efectua numai daca a fost in prealabil avizata, potrivit legii,
de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil sau alte persoane
insarcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv.

19
5. In vederea deschiderii creditelor bugetare, ordonatorii principali de credite
procedeaza potrivit normelor metodologice elaborate in acest scop, astfel:
a) Intocmesc o Cerere de deschidere a creditelor bugetare (formular tipizat)
pentru fiecare capitol de cheltuieli (pentru capitolul de cheltuieli *Alocatii si
alte ajutoare pentru copii* si *Transferuri din bugetul de stat*, cererea se
intocmeste pe subcapitole) aprobat in lege, cu defalcarea pe:
- cheltuieli curente:
 cheltuieli de personal
 cheltuieli materiale
 subventii si transferuri
- cheltuieli de capital
Creditele se solicita pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru si in limita
prevederilor trimestriale; cererea se prezinta pana in ziua de 10 din ultima luna a
trimestrului, impreuna cu o nota de fundamentare, directiei de finantare
corespunzatoare din Ministerul Finantelor Publice apoi se transmite cu aviz Directiei
generale a trezoreriei si datoriei publice.
b) Directia generala a trezoreriei si datoriei publice dupa analiza si verificare,
aproba deschiderea creditelor bugetare (in caz contrar documentul se restituie
pe acelasi flux).
6. Odata cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali de credite
prezinta Ministerului Finantelor Publice o “Nota justificativa”, precum si
“Dispozitiile bugetare pentru repartizarea creditelor”,pentru:
a) Cheltuieli prorii;
b) Cheltuielile ordonatorilor de credite secundari din subordine;
c) Cheltuielile intstitutiilor publice direct subordonate ai caror conducatorii
indeplinesc atributiile ordonatorului de credite tertiar.
In acest scop ordonatorii principali intocmesc documentul “Dispozitia bugetara
pentru repartizarea creditelor” aferenta cheltuielilor proprii, precum si pentru
institutiile din subordine, in 3 exemplare.
7. Cererile pentru deschierea creditelor bugetare se verifica urmarindu-se:
- incadrarea sumelor solicitate in volumul creditelor aprobate si neconsumate pe
prima perioada pentru care se solicita creditele respective;

20
- completarea corecta a elementelor din formular, semnatura persoanelor
autorizate, stampila si imborderarea;
- codificarea conturilor corespunzator clasificatiei bugetare a cheltuielilor
bugetului de stat si planului de conturi pentru activitatea trezoreriei;
- verificarea “Notelor justificative” pentru categoriile de cheltuieli mentionate in
cererile pentru deschiderea creditelor bugetare, in scopul stabilirii nivelului
disponibilitatilor, a cheltuielilor preliminate si pe aceasta baza a determinarii
marimii creditelor ce pot fi deschise;
- incadrarea valorii totale a “Dispozitiilor bugetare...” in totalul creditului bugetar
cat si pe subdiviziunile acestuia. Cererile pentru deschiderea creditelor bugetare
care nu sunt intocmite corect se restituie.

3.2 Deschideri de credite din bugetele locale


1. Potrivit dispozitiilor legale in vigoare, fiecare comunca, oras, municipiu, sector
al municipiului Bucuresti, judet, respectiv municipiul Bucuresti, intocmeste
buget propriu in conditii de autonomie.
Administrarea bugetelor locale se asigura de catre consiliile locale in conditiile
legii. Primarii indeplinesc atributiile ordonatorilor principali de credite prevazute de
Legea finantelor publice.
Cheltuielile (platile) se efectueaza in limita prevederilor din bugetul local, cu
repartizarea pe trimestre, care se acopera cu veniturile proprii si transferurile din
bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului local respectiv.
Platile dispuse de ordonatorii de credite se efectueaza prin trezorerie numai dupa
deschiderea creditelor bugetare din bugetul local respectiv.
In vederea derularii in bune conditii a executarii bugetelor locale si efectuarii
platilor, la deschiderea creditelor din bugetul local se procedeaza astfel:
a) Ordonatorii principali de credite (primarii si presedintele consiliului judetean)
vor stabili lunar cheltuielile ce urmeaza a se efectua din bugetul propriu,
avandu-se in vedere prevederile de cheltuieli aprobate prin bugetul local,
necesarul de cheltuieli, veniturile proprii si transferurile din bugetul de stat
pentru echilibrare, din care se acopera platile respective.
Ordonatorul principal de credite determina volumul creditelor bugetare in limita
carora urmeaza sa se efectueze plati prin trezorerie din mijloacele bugetului local atat
pentru activitatea proprie cat si pentru institutiile publice din subordine.

21
In acest scop, fiecare ordonator principal de credite (primar, presedintele
consiliului judetean) intocmeste necesarul de credite care urmeaza a se deschide
pentru luna respectiva, completand “Comunicarea de deschidere a creditelor”.
Acest document se intocmeste in 2 exemplare, la nivelul fiecarui capitol de
cheltuieli aprobat in bugetul local, cu respectarea elementelor din formular si se
prezinta pana in ziua de 20 din fiecare luna, pentru creditele aferente lunii urmatoare.
Documentul se pezinta compartimentului elaborarea bugetului local si dari de
seama din cadrul administratiei si trezoreriei care va verifica si analiza:
- incadrarea creditelor bugetare deschise pe ansamblul bugetului local in
prevederile bugetelor aprobate anual cu repartizarea pe trimestre cu acoperire
din veniturile proprii (sold la inceputul lunii, veniturile ce urmeaza a se incasa
in luna respectiva) si subventiile ce urmeaza a fi alocate de la bugetul de stat in
completarea veniturilor proprii pentru luna respectiva;
- creditele bugetare deschise pe capitole se incadreaza in prevederile
corespunzatoare aprobate prin bugetul local;
- completarea documentului cu toate elementele si semnarea acestuia de catre
ordonatorul principal de credite si seful compartimentului financiar-contabil sau
inlocuitorii de drept.
Dupa analiza si verificare, compartimentul elaborarea bugetului local si dari de
seama transmite documentul vizat serviciului (biroului) controlul si evidenta
cheltuielilor, care dupa luare la cunostinta se inregistreaza in contul din afara
bilantului 02 “Credite deschise si repartizate pe seama ordinatorilor finantati din
bugetele locale” (analitic pe fiecare unitate administrativ teritoriala).
2. Din creditele bugetare deschise, ordonatorul principal de credite repartizeaza
credite bugetare pe seama institutiilor publice subordonate, ai caror conducatori
indeplinesc atributele ordonatorilor secundari sau tertiari de credite, dupa caz.
Repartizarea creditelor se efectueaza pe baza documentului “Dispozitie
bugetara”, care se intocmeste pe capitol de cheltuieli cu defalcarea pe categoriile de
cheltuieli prevazute mai sus (document care se prezinta odata cu “Comunicarea de
deschidere a creditelor”).
Dispozitiile bugetare se prezinta compartimentului controlul si evidenta
cheltuielilor, care verifica incadrarea acestora in suma creditelor deschise pe capitole
inregistrate pe seama unitatii administrativ-teritoriale respective.

22
Dispozitiile bugetare se inregistreaza in contul in afara bilantului 02 “Credite
deschise si repartizate pe seama ordonatorilor finantati din bugetele locale”, analitic
pe fiecare institutie subordonata, diminuindu-se in acelasi timp soldul contului de
credite deschis pe seama primariei sau consiliului judetean, dupa caz.

3.2 Dispozitii generale privind efectuarea platilor prin trezorerie din creditele bugetare
deschise si repartizate.
1. ordonatorii de credite pot dispune plati din creditele bugetare deschise sau
repartizate, dupa caz, in conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate
prin bugetul propriu de venituri si cheltuieli, cheltuieli materiale si prestari
servicii, alocarea subventiilor institutiilor si activitatilor din subordine,
cheltuieli de capital.
Platile din creditele bugetare deschise se efectueaza in toate cazurile din initiativa
ordonatorilor de credite care poarta raspunderea asupra utilizarii mijloacelor bugetare
in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Platile pot fi dispuse:
a) in numerar, prin casieria institutiilor, dupa ridicarea sumelor din cont;
b) prin decontarea din cont, in favoarea agentilor economici care au livrat marfuri,
alimente, materiale, combustibil, au prestat servicii sau executat lucrari, dupa
caz. Platile prin decontare din cont au la baza contracte sau comenzi incheiate
cu furnizorii, in conditiile legii.
2. In vederea efectuarii platilor prin trezorerie se folosesc urmatoarele forme:
a) cecul pentru eliberarea numerarului din cont;
b) ordinul de plata prin care ordinatorul de credite dispune efectuarea de plati din
conturile sale in favoarea agentilor economici, bugetului de stat, bugetului
asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale, s.a.
Institutiile publice pot beneficia de garantia trezoreriei, in favoarea unitatilor
furnizoare care dispun de fondurile necesare pentru achitarea livrarilor de marfuri,
prestarilor de servicii si executarii de lucrarilor, conform contractelor incheiate.
3. Ordonatorii de credite au obligatia de a intocmi documentele pentru efectuarea
platilor si anume: cecul pentru ridicari de numerar, ordinul de plata.
Documentele vor fi semnate de catre ordonatorul de credite si seful
compartimentului financiar-contabil, sau inlocuitorii lor de drept.

23
Platile se dispun pe destinatiile si in limita creditelor bugetare deschise si
repartizate, prevazute in bugetele de venituri si cheltuieli pe subdiviziunile
clasificatiei bugetare (capitole, subcapitole, articole si alineate).
Documentele de plati prin trezorerie se intocmesc si se inregistreaza in conturi
deschise pe institutii, pe capitole de cheltuieli cu desfasurarea pe categoriile de
cheltuieli aprobate anual prin Legea bugetara.
La documentele de plati, ordonatorii de credite au obligatia de a prezenta si
documente cu privire la necesitatea si oportunitatea cheltuielilor propuse.
4. Ordonatorii de credite prezinta documentele de plati trezoreriei din localitatea
in care isi au deschise conturile, (compartimentul de control cheltuieli)
impreuna cu documentele prevazute de lege.
5. In conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 78/1992 organele
trezoreriei executa controlul financiar preventiv asupra efectuarii platilor de
catre ordonatorii de credite pe baza documentelor prezentate, urmarind in mod
special:
a) Incadrarea platilor in limita creditelor bugetare deschise sau repartizate pe
capitole si categorii de cheltuieli. In acest scop se stabileste disponibilul de
credite la fiecare document de plata, pe baza contului “Credite deschise din
bugetul de stat” (capitol si categorii de cheltuieli) din care se scad platile
inregistrare in contul “Cheltuieli din bugetul de stat” (pe capitole si categorii de
cheltuieli); rezultatul se compara cu documentele de plati prezentate. In cazul in
care unele documente nu au acoperire in disponibilul de credite bugetare
deschise, sau repartizate, documentele respective se restituie ordonatorului de
credite cu mentiunea “lipsa disponibilului de credite bugetare la capitolul...”
pentru care semneaza contabilul sef si seful de compartiment.
b) Respectarea utilizarii creditelor bugetare prin plati potrivit destinatiei stabilite
pe subdiviziunile clasificatiei bugetare. Se examineaza natura si continutul
platilor dispuse comparativ cu profilul institutiilor, cu continutul subdiviziuilor
clasificatiei bugetare (capitole, subcapitole, articole si alineate) de la care se
suporta platile respective.
De exemplu: platile pentru achitarea manualelor si rechizitelor scolare pot apare
numai la credite aprobate unitatilor de invatamant; cheltuielile pentru plata donatorilor
de sange pot fi dispuse numai din creditele aprobate institutiilor sanitare; cheltuielile
cu deplasarile pot fi efectuate de toate institutiile publice cu conditia ca in buget sa

24
existe aprobate credite; platile pentru procurarea alimentelor pot fi dispuse numai de
unitatile sanitare, unitatile prescolare cu program prelungit, daca au credite aprobate
cu aceasta destinatie; platile pentru procurarea medicamentelor si materialelor sanitare
la spital, clinici, dispensare medicale, din creditele aprobate cu aceasta destinatie.
c) Respectarea dispozitiilor legale prin care se autoriza efectuarea cheltuielilor. In
acest domeniu se au la vedere:
- actele normative de infiintare a institutiilor publice in care trebuie sa fie
specificata sursa din care este finantata institutia respectiva, ca de exemplu:
bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale,
mijloacele extrabugetare, fondurile speciale s.a.;
- reglementarile in vigoare prin care institutiile efectueaza unele cheltuieli in
legatura cu desfasurarea unor actiuni specifice, procurarea de obiecte de
inventar, de arta, executarea de investitii, a lucrarilor de reparatii curente si
capitale, stabilirea de norme si normative pentru anumite cheltuieli; personal
etc.
NOTA: In situatia in care au loc plati numai pentru procurarea de materiale, echipamente, bunuri etc.,
organul de control al trezoreriei va examina necesitatea si oportunitatea platilor dispuse avandu-se in
vedere activitatea institutiei publice, gradul de dotare, utilizarea bazei tehnice stocurile existente,
perioada in care se solicita efectuarea platilor.

3.4 Efecuarea platilor din creditele deschise din bugetul de stat


Ordonatorii de credite finantati din bugetul de stat dispun plati din creditele
deschise sau repartizate, pe baza documentelor de plata astfel:
3.4.1 Plati pentru salarii. In vederea ridicarii sumelor necesare platii salariilor la
finele lunii, fiecare institutie publica finantata de la buget prezinta trezoreriei –
compartimentul controlul si evidenta cheltuielilor – la termenele stabilite de plata,
urmatoarele documente:
a) Cecul pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plata pentru salarii,
indemnizatii de asigurari sociale;
b) Ordin de incasare a alocatiei de stat pentru copii;
c) Ordine de plata, pentru virarea din cont a:
- impozitului pe salarii retinut;
- contributiei pentru pensia suplimentara;
- contributiei pentru constituirea fondului de somaj;

25
- ratelor pentru chirie, mobila, popriri, etc. Retinute din salarii in contul
unitatilor creditoare;
d) Dispozitie de plata (formular specific) pentru virarea contributiei de asigurari
sociale;
e) Situatia recapitulativa a salariilor pe luna......... .
In vederea avizarii virarii din cont a sumelor pentru plata salariilor,
compartimentul de control si evidenta cheltuielilor verifica si analizeaza:
- respectarea numarului de salariati aprobat prin statul de functiuni;
- respectarea dispozitiilor legale privind salariile si indemnizatiile de asigurari
sociale, precum si a celorlalte drepturi ca: indemnizatii de conducere, plata
orelor suplimentare, ore de garda, alte sporuri;
- stabilirea sumelor de plata si incadrarea acestora in disponibilul de credite
bugetare la subdiviziunea cheltuieli de personal;
- stabilirea contributiei de asigurari sociale, a contributiei pentru constituirea
fondului de somaj, precum si intocmirea corecta a ordinelor de plata (in
dispozitia de plata pentru contributia de asigurari sociale se inscriu verso
elementele de calcul).
Dupa analiza, verificare si introducerea in documente a modificarilor rezultate,
compartimentul controlul si evidenta cheltuielilor procedeaza astfel:
a) vizeaza cecul (pe verso in locul rezervat special pentru vizat) pentru suma care
urmeaza a fi ridicata de la casa platitoare din cadrul trezoreriei, dupa care il
remite casieriei pentru eliberarea sumei;
b) retinele ordinele de plata pentru virarea impozitului pe salarii, contributiei de
asigurari sociale, contributiei pentru constituirea fondului de somaj, sumele
retinute in favoarea creditorilor pe care le transmite compartimentului
contabilitate si decontari pentru inregistrarea si intocmirea formelor de
decontare intre banci.
Sumele necesare platii avansului chenzinal se elibereaza pe baza cecului prezentat
de institutiile publice, in care pe verso se specifica natura sumei solicitate.
La finele anului, in cazul in care institutiile publice nu achita salariile pana la 31
decembrie, fiind programate in primele zile ale anului urmator, precum si premiile pe
anul expirat se vireaza in contul “Sume de mandat si sume in depozit” deschis pe
seama institutiei publice respective.

26
Operatiunea de virare se face pe baza ordinului de plata la care se anexeaza
documentele justificative in care se prevad si calculele privind premiile anuale si dupa
exercitarea controlului prevazut la plati pentru salarii.

3.4.2 Plati pentru deplasari, detasari si transferuri la institutiile publice


Sumele necesare efectuarii platilor pentru deplasari, detasari si transferari se ridica
din cont, pe baza cecului de numerar, in care pe verso se specifica in mod distinct
suma platilor pentru: deplasari,detasari si transferari.
Pentru justificarea necesitatii platilor de mai sus se prezinta documentele
corespunzatoare si anume:
- situatia recapitulativa a platilor pentru deplasari;
- ordinul de detasare aprobat de catre organele in drept si calculul sumelor
necesare (se arata temeiul legal);
- ordinul ministerului pentru aprobarea deplasarii in strainatate;
- nota de fundamentare a cheltuielilor de deplasare in strainatate.
Organul de control al trezoreriei verifica si analizeaza:
- existenta disponibilului de credite bugetare;
- daca semnatura de pe ordinele de deplasare este a ordinatorului de credite care
angajeaza institutia;
- respectarea dispozitiilor legale cu privire la detasari si transferuri, precum si
calculul drepturilor de deplasare.
In cazul in care documentele prezentate indeplinesc toate conditiile, se avizeaza
cecul pentru ridicarea sumelor necesare de la casieria trezoreriei.

3.4.3 Plati pentru cheltuieli materiale se efectueaza in raport de continutul si natura


platilor dispuse de institutiile publice.
Controlul asupra cheltuielilor incepe odata cu prezentarea documentelor de
plata la trezorerie si anume:
a) Ordinul de plata intocmit de institutiile publice pentru achitarea contravalorii
facturilor catre furnizori;
b) Cecul pentru ridicarea numerarului din cont in cazul in care cheltuielile
materiale urmeaza a se achita in numerar.

27
In vederea admiterii platilor dispuse din creditele bugetare, institutiile publice au
datoria sa prezinte trezoreriei documentele justificative corespunzatoare urmarindu-se
in mod special:
- incadrarea cheltuielilor materiale in specificul de activitate al institutiei;
- livrarile de marfuri, prestarile de servicii si lucrarile executate au avut loc pe
baza de contracte economice si comenzi;
- drepturile cu caracter social sunt stabilite corespunzator reglementarilor legale,
calculele sunt corect efectuate;
- marfurile primite, lucrarile executate si prestarile de servicii au fost necesare si
receptionate conform normelor in vigoare;
- reparatiile capitale si curente se executa pe baza de documentatii tehnice si au
fost angajate prin licitatie. Platile se efectueaza in raport de situatiile de lucrari
receptionate de organele in drept.
Dupa admiterea platilor se procedeaza astfel:
- cecul pentru ridicarea numerarului se vizeaza, dupa care se transmite casieriei
pentru plata;
- ordinul de plata se vizeaza si se remite compartimentului contabilitate si
decontari pentru inregistrare in contul institutiei si intocmirea formelor de
transmitere la unitatea bancara unde furnizorul are contul deschis.

3.1 Eliberarea sumelor din credite bugetare pentru carnete de cecuri cu limita de
suma.
Ordonatorii de credite pot utiliza ca forma de decontare cecul cu limita de
suma pentru achitarea catre furnizori a contravalorii marfurilor primite si receptionate,
serviciilor prestate si lucrarilor executate, in conditiile stabilite prin contract si
comenzi.
Cecul cu limita de suma reprezinta forma de decontare prin care institutiile
publice isi rezerva in prealabil sume din alocatiile bugetare pentru plati catre agentii
economici care au relatii contractuale.
Cecul cu limita de suma se utilizeaza de institutiile publice in urmatoarele
conditii:
- pentru necesarul de cheltuieli pe maximum o luna si pentru care in relatiile cu
furnizorii s-a convenit aceasta forma de plata;
- valabilitatea pana la 31 decembrie a anului in curs;

28
- rezervarea de sume numai de la fondurile prevazute pentru cheltuielile
materiale si cheltuielile de capital, in cazul executiei investitiilor in regie
proprie;
- sumele solicitate sa nu determine imobilizari de fonduri.
In vederea obtinerii carnetelor de cec cu limita de suma, ordonatorii de credite
prezinta trezoreriei la care au contul deschis, ordinul de plata pentru preluarea
sumelor din contul de cheltuieli bugetare in carnetul de cecuri cu limita de suma
impreuna cu nota justificativa , pentru care se asigura evidenta contabila cu ajutorul
contului sintetic de gradul II (53) “Carnete de cecuri cu limita de suma”.
Organul de control al trezoreriei analizeaza si verifica:
- existenta disponibilitatilor de credite la cheltuielile materiale sau cheltuielile
de capital de la care se solicita sumele respective (creditele deschise minus
platile de casa);
- cheltuielile propuse prin nota justificativa se incadreaza in grupa cheltuielilor
materiale sau a cheltuielilor de capital.
Dupa analiza si verificare, ordinul de plata se trimite compartimentului
contabilitate si decontari pentru inregistrare, iar pe carnetul de cec cu limita de suma
al ordonatorului de credite se inscrie, in locul rezervat pe formular “suma
suplimentara” (la nivelul sumei inscrise in ordinul de plata), dupa care se semneaza de
persoana care a efectuat analiza si verificarea documentelor si se aplica stampila
trezoreriei.
In cazul in care raman disponibilitati din carnetul de cec cu limita de suma este
necesar ca aceasta sa se restituie in contul de cheltuieli bugetare, ordonatorul de
credite completand o fila din carnet in care inscrie suma care urmeaza a fi virata in
contul de cheltuieli bugetare.

IV. ORGANIZAREA SI EFECTUAREA


OPERATIUNILOR DE INCASARI SI PLATI PRIN CASIERIA TREZORERIEI

4.1 Dispozitii generale


Prin trezorerie se efectueaza operatiunile de incasari si plati in numerar care
privesc sectorul public, si anume:

29
- incasarea in numerar a veniturilor bugetare ori extrabugetare, precum si a
fondurilor speciale de la agentii economici, institutii publice si contribuabili,
dupa caz;
- depunerea in conturile trezoreriei, de catre institutiile publice a sumelor ridicate
din cont si ramase nefolosite precum si a surplusului soldului de casa;
- eliberarea de numerar la cerere a institutiilor publice din conturile acestora, in
vederea efectuarii de plati prin casieria proprie a acestora, pentru salarii,
drepturi de asigurari sociale, deplasari s.a.
Toate operatiunile de incasari si plati in numerar se consemneaza in documente
tipizate si se aproba de catre persoanele in drept.
Pentru primirea, verificarea, numararea, pastrarea si eliberarea numerarului la nivelul
trezoreriilor se organizeaza compartimente casierie-tezaur.
Directorul trezoreriei, contabilul sef si seful serviciului casierie-tezaur raspund
de organizarea, functionarea si controlul activitatii de casierie, in conformitate cu
prevederile din prezentele norme. Acestia sunt obligati sa asigure conducerea corecta
si la zi a evidentelor operative si contabile in scopul reflectarii in orice moment si cu
exactitate a existentei si miscarii numerarului si a celorlalte valori gestionate de catre
personalul casieriei trezoreriei.
De asemenea, sunt obligati sa asigure aplicarea si respectarea tuturor
dispozitiilor cu privire la pastrarea, transportul si paza numerarului si a celorlalte
valori pentru asigurarea integritatii acestora; la incadrarea personalului casieriilor, au
obligatia sa respecte dispozitiile legale privind constituirea garantiilor si raspunderilor
in legatura cu gestionarea bunurilor.
La nivelul unei trezorerii fluxul incasarilor si platilor in numerar se desfasoara
prin:
- casa de incasari;
- casa de plati;
- casa-tezaur.
Fiecare trezorerie foloseste sumele incasate in numerar pentru acoperirea
necesitatilor de plati catre institutiile publice. In acest scop, intocmeste un program
lunar, cu defalcarea pe zile a incasarilor si platilor, cu stabilirea sodului intre incasari
si plati.

30
4.5 Organizarea compartimentului casierie-tezaur
Compartimentul casierie-tezaur va functiona in incaperi special amenajate,
separate de locul de munca al celorlalte servicii (birouri). Ferestrele camerelor in care
este amplasata casieria precum si usile vor fi prevazute cu grilaje de fier.
In cadrul compartimentului casierie-tezaur fiecare casier va avea locul de munca
in cabine separate, prevazute cu ghisee care se inchid. Usile cabinelor vor fi prevazute
cu incuietori cu chei, tinandu-se incuiate in cursul zilei de lucru. Cabinele casieriilor
vor fi dotate cu case de fier sau dulapuri metalice cu incuietori, pentru pastrarea
valorilor in timpul programului de lucru.
Controlorii numaratori vor avea case de fier sau dulapuri metalice cu incuietori,
pentru pastrarea valorilor in timpul programului de lucru.
Usile incaperii in care functioneaza casieria, vor fitinute incuiate in timpul
lucrului. Accesul in incinta casieriei si a altor persoane in afara directorului si a
detinatorilor de chei este interzis fara aprobarea directorului unitatii.
Pentru personalul casieriei vor fi amenajate vestiare (dulapuri) special destinate
pentru pastrarea hainelor de strada si a altor obiecte personale.
In fiecare dimineata, inainte de inceperea programului de lucru, personalul
casieriei este obligat sa predea pentru pastrare, pana la terminarea programului de
lucru, unei persoane desemnate de seful compartimentului, tot numerarul propriu pe
care il are asupra sa. Aceste sume se vor nota intr-un caiet in care se va semna atat
pentru predare cat si pentru primire. Tot in acest caiet persoana desemnata va nota si
va depunde la inceputul programului banii proprii. In cazul in care sunt persoane care
declara ca nu au bani asupra lor se va consemna in acest caiet si se va semna pentru
confirmare. Seful compartimentului va verifica zilnic, iar directorul va controla,
chenzinal, modul cum sunt respectate cele de mai sus, semnand in caietul respectiv.
Pentru asigurarea securitatii valorilor care se manipuleaza si pastreaza in timpul
programului de lucru de catre personalul casieriei, vor fi instalate mijloace tehnice de
paza si alarmare sonora care se poata fi declansata cu usurinta de orice persoana din
compartiment. Asemenea mijloace tehnice de paza si alarma sonora se vor instala si la
posturile de paza, in holurile operative si la director. In caz de alarma, organele de
paza de la intrare vor inchide si incuia usile, iar directorul va lua masurile ce se impun
pentru prinderea infractorilor. Unde este posibil se vor instala telefoane directe cu
unitatea de politie cea mai apropiata. Seful compartimentului casierie-tezaur este

31
obligat sa verifice zilnic inainte de inceperea programului, modul cum functioneaza
sistemele de alarmare.

4.3 Organizarea si functionarea casei de incasari


4.3.1 Casa de incasari se organizeaza intr-o incapere sau spatiu care sa asigure
efectuarea operatiilor de incasari in numerar, circulatia persoanelor depunatoare,
precum si siguranta totala a gestionarii sumelor incasate. In acest scop casa de incasari
trebuie sa fie dotata cu:
- case de bani sau dulapuri metalice cu incuietori speciale;
- spatiu afectat sa fie indepartat si ferit, prin instalatii de sonorizare si grilaj, de
exenimente speicale.
4.3.2 Efectuarea de incasari in numerar
a. Casele de incasari ale trezoreriei primesc in timpul programului de lucru
varsaminte in numerar.
Operatiunile de primire a numerarului in casele de incasari se efectueaza pe baza
documentelor: foaie de varsamant cu chitanta, ordin de incasare, borderou privind
incasarile.
Primirea numerarului se face numai dupa verificarea si avizarea documentelor in
compartimentul control si evidenta veniturilor.
b. Depunerea numerarului cu FOAIE DE VARSAMANT CU CHITANTA.
Salariatul de la ghiseu (compartimentul control si evidenta veniturilor) la
prezentarea documentelor de catre platitor (aviz de plata etc.), dupa verificarea
acestora potrivit precizarilor de la cap.II (pct. 2.5) din prezentele instructiuni,
intocmeste foaia de varsamant cu chitanta, care se inregistreaza in evidenta
analitica. Completarea se face cu toate elementele cerute de forumlar, suma ce
se depune se scrie in litere si cifre. Spatiile ramase libere dupa completarea
randurilor (cu sume in cifre si litere) trebuie sa fie anulate. Foaia de varsamant
impreuna cu chitanta se trimite la casierie pe cale interna pe baza de borderou,
in care se semneaza de primirea acesteia. Este interzisa transmiterea la casierie
a documentelor prin intermediul platitorului. La primirea foilor de varsamant cu
chitanta de la compartimentul control si evidenta veniturilor, casierul verifica
daca suma trecuta in foaia de varsamant corespunde cu monetarul inscris pe
verso. Dupa verificare, primeste banii de la depunator, ii numara, semneaza pe
cele doua documente si ii elibereaza “chitanta”.

32
Foile de varsamant se inregistreaza in “Jurnalul de casa”,care se intocmeste in 3
exemplare.
NOTA: Jurnalele de casa necesare personalului de casierie pentru inregistrarea operatiunilor de
incasari si plati se elibereaza de catre seful serviciului (biroului) contabilitate sau persoana desemnata
de acesta, numai dupa ce le-a numerotat pe fiecare in parte, incepand zilnic cu nr.1, le-a vizat si le-a
inregistrat intr-o fisa in care se trece numarul curent, numele persoanei careia i-a eliberat o astfel de fila
si semnatura de primire. La terminarea zilei, inainte de brosarea documentelor, seful serviciului
contabilitate sau persoana desemnata de acesta urmareste existenta tuturor jurnalelor puse in circuit in
aceeasi zi ca acestea sa poarte denumirea de control.

c) Depunerea numerarului cu ORDIN DE INCASARE . Pentru depunerile de


numerar in operatiunile interne ale trezoreriei (Restituiri de avansuri spre
decontare neutilizate, salarii neplatite etc.) se foloseste ordinul de incasare, care
se intocmeste de serviciul controlul veniturilor si se trimite la casierie in
vederea incasarii sumei.
Casierul controleaza ordinul de incasare, primeste si verifica banii, confrunta
totalul lor cu suma trecuta in document, pe care il semneaza, apoi il inregistreaza in
jurnalul de casa.
d) Depunerea numerarului cu BORDEROU. Incasarile de impozite si taxe
efectuate de agentii incasatori se depun de catre acestia la casieria trezoreriei pe
baza de borderou, la care se anexeaza chitantele pe baza carora s-au facut
incasarile.
La primirea sumei, casierul elibereaza agentului incasator o chitanta pentru suma
totala din borderou.
Exemplarul nr.2 al chitantei, care ramane la casierie, se inergistreaza in “Jurnalul de
casa” in coloana incasari.

4.3.3 Inchiderea caselor de incasari


La sfarsitul zilei operative casierul de incasari totalizeaza sumele incasate si
inregistrate, in jurnalul de casa, pe baza documentelor de incasari, dupa care casierul
semneaza in jurnalul de casa pentru exactitate. Un exemplar din jurnalul de casa se
preda sefului de serviciu (biroul) casierie-tezaur, precum si numerarul, care s-a incasat
in ziua respectiva.

33
La predarea numerarului, casierul va semna in “Registrul pentru evidenta
numerarului manipulat de personalul casierie”, tinut de catre seful serviciului
(biroului) casierie-tezaur.
Exemplarul doi al jurnalului de casa, impreuna cu documentele de casa se
predau compartimentului controlul si evidenta veniturilor.
Exemplarul trei al jurnalului de casa se arhiveaza la casieria de incasari.

4.4 Casele de plati si inchiderea acestora


Casele de plati efectueaza plati in numerar, la cererea institutiilor publice sau
persoanelor fizice, pe baza documentelor (precizate in cap. III. La prezentele
instructiuni) aprobate de organele in drept. Toate sumele de bani platite, trebuie sa fie
inregistrate in aceeasi zi in evidentele casieriei.
a. Casierul platitor primeste la inceputul fiecarei zile operative de la seful
serviciului casierie-tezaur, pe baza de semnatura in registrul pentru evidenta
numerarului manipulat de personalul casieriei si a chitantei un avans in
numerar.
Suma avansului ce se elibereaza casierului platitor poate fi apreciata de seful
serviciului (biroului) casierie-tezaur tinand seama de platile planificate in ziua
respectiva, astfel ca la inchiderea casei sa nu ramana casierului, pe cat posibil,
numerar neutilizat.
Casierul platitor poate primi avansuri in numerar si in timpul programului de
ghiseu, de la casieria-tezaur, pe baza de semnatura pentru evidenta numerarului
manipulat.
b. In vederea eliberarii numerarului casierul (imputernicitul) institutiei, sau alti
beneficiari prezinta documentele de plata, (cec de numerar, ordin de plata, etc.
prezentate la cap.III la prezentele instructiuni) la ghiseu (compartimentul
control si evidenta cheltuielilor).
Dupa verificarea cecului de numerar, ordinului de plata s.a., pe baza documentelor
justificative, cu respectarea metodologiei prezentate la cap.III, pct. 3.3 si 3.4 din
prezentele instructiuni se semneaza si se aplica stampila in locul rezervat in acest
scop, dupa care se inregistreaza in evidenta analitica, apoi se preda la casieria de plati
pe cale interna pe baza de borderou de plati.
c. Casierul platitor primind cecul este obligat sa verifice daca:

34
- semnatura de pe cec a controlorului de la compartimentul control si evidenta
cheltuielilor corespunde cu specimenul de semnatura a acestuia;
- suma in cifre corespunde cu aceea in litere (scrisa pe fata de catre unitatea
emitenta, iar pe verso de catre casierul institutiei);
- casierul (imputernicitul) institutiei a semnat pentru primirea sumei.
Pentru efectuarea platii, dupa verificarea documentului de identitate, casierul
completeaza monetarul pe verso-ul cecului cu suma ce trebuie eliberata si efectueaza
plata.
Este interzis sa se elibereze suma ce trebuie platita altei persoane decat aceea
inscrisa pe documentul de plata, care a semnat de primire.
Dupa efectuarea platii, casierul trezoreriei semneaza cecul sub mentiunea
“ACHITAT”, (tiparita pe verso) si aplica pe fata cecului, cu stampila, mentiunea
“PLATIT”.
In acelasi mod se procedeaza si la efectuarea platii pe baza celorlalte documente
de plata.
Pentru efectuarea platii, casierul platitor completeaza monetarul pe verso cecului
cu suma ce trebuie eliberata, scoate monetarul respectiv din casa de fier sau dulapul
metalic si il verifica.
d. In cazul cand casierul (imputernicitul) institutiei, sau beneficiarul sumei declara
ca nu efectueaza numararea banilor, pachetele cu bilete ce urmeaza a se plati
acestuia vor fi desfacute de sigiliu, in fata lui, de catre casierul platitor
indepartandu-se cartoanele de protectie. De asemenea, vor fi indepartati in
momentul platii plumbii si etichetele de la saculeti cu moneda metalica.
Pentru platile mai mari, cand casierul (imputernicitul) institutiei sau beneficiarul
sumei isi numara banii la trezorerie, aceasta se face intr-o incapere separata sau intr-
un spatiu special amenajat. In asemenea cazuri, plata sumelor de catre casierul platitor
se face fie la ghiseu, fie in camera de numerare, in care caz casierul (imputernicitul)
institutiei va transporta banii la locul de numerare, insotit si de supravegheat de o
persoana de la casierie.
Trezoreria nu raspunde pentru lipsurile de bani reclamate de catre beneficiarii care
nu au verificat la casierie, in conditiile aratate mai sus, banii primiti.
In acest sens, la ghiseele de plati ale trezoreriei se va afisa, cat mai vizibil, urmatorul
text:

35
“Verificarea si numararea banilor se va face la ghiseele casieriei, trezoreria nu
raspunde pentru reclamatiile facute ulterior”.
e. La sfarsitul zilei operative, casierul verifica daca sumele platite pe baza
documentelor respective impreuna cu numerarul pe care il are in casierie
corespund cu suma primita drept avans, dupa care intocmeste “Jurnalul de
casa”, in 3 exemplare.
Un exemplar (ex. nr.1), din jurnalul de casa impreuna cu documentele de casa se
preda la inchiderea casei de plati serviciului (biroului) control si evidenta cheltuielilor,
exemplarul 2 se remite sefului de serviciu (birou) casierie-tezaur, iar exemplarul 3 se
arhiveaza la casieria de plati.
Odata cu predarea jurnalului de casa intocmit pentru ziua respectiva, casierul
platitor va restitui si sumele neconsumate din avansul primit in cursul zilei, sefului de
serviciu (birou) al casieriei-tezaur, semnand in “Registrul pentru evidenta
numerarului” manipulat de personalul casieriei.

4.5 Organizarea si functionarea casei-tezaur


4.5.1 Sumele incasate si platite in timpul de functionare a casieriei se inregistreaza in
casieria-tezaur a unitatii trezoreriei in aceiasi zi. Incasarile din ziua 31 decembrie,
inclusiv acelea aduse dupa terminarea programului de ghiseu se inregistreaza in
conturile respective cu data zilei de 31.
4.5.2 Plafoanele vor fi stabilite de unitatile teritoriale ale trezoreriei, de comun acord
cu sucursalele Bancii Nationale a Romaniei in care se vor include biletele de la banca
si monedele metalice.
Execedentul de numerar de la unitatile teritoriale ale trezoreriei se va depunde
de catre acestea, cu foaie de varsamant, la sucursalele Bancii Nationale a Romaniei,
conform graficului stabilit de trezorerie si banca.
Totodata, acest excedent poate fi redistribuit in tot cursul lunii si la alte agentii
ale unitatii teritoriale ale trezoreriei, cu aprobarea directorului general al unitatii si
respectarea reglementarilor legale privind transportul si securitatea numerarului.
In cazuri exceptionale, respectiv atunci cand volumul platilor este mai mare decat
cel prevazut in grafic, unitatile teritoriale ale trezoreriei pot solicita cu 2-3 zile inainte,
necesarul suplimentar de numerar.
4.5.3La sfarsitul zilei operative, casierul intocmeste jurnalul de casa pe baza jurnalelor
primite de la casieria de incasari si de la casieria de plati, precum si a celorlalte

36
documente de casa intocmite sau primite la casieria-tezaur (foi de varsamant cu
chitante etc.).
Soldul zilei din jurnalul de casa trebuie sa fie egal cu numerarul existent in
casieria-tezaur, la sfarsitul zilei respective.
Jurnalul de casa se intocmeste in doua exemplare, din care exemplarul 1 se transmite
serviciului contabilitate decontari, iar exemplarul doi se arhiveaza.
Totdata, seful serviciului (biroului) casierie-tezaur tine evidenta zilnica a
numerarului existent in casierie pe categorii si cupiuri, a miscarii numerarului, precum
si a celorlalte valori aflate in tezaur in “Registrul pentru evidenta valorilor din casa de
circulatie” trecand incasarile de la casieriile de incasari si platile facute prin casieria
de plati si stabileste soldul din ziua respectiva.
In registrul pentru evidenta valorilor se tine pe langa evidenta numerarului si
aceea a altor valori care necesita pastrarea in tezaur (pachete de valori, bonuri de
tezaur, dubluri de chei, sigilii etc.).
NOTA: Registru pentru evidenta valorilor existente in casieria-tezaur trebuie sa fie in mod obligatoriu
numerotat, snuruit si sigilat. La sfarsitul registrului pe partea inferioara a copertei se mentioneaza
numarul filelor, certificandu-se prin semnatura directorului, seful serviciului (biroului) contabilitatii si
decontari si seful serviciului (biroului) casierie-tezaur. Inregistrarile in acest registru se fac numai de
catre seful serviciului (biroului) casierie-tezaur cu cerneala sau cu pasta, stersaturile fiind interzise.
Corecturile se fac numai cu cerneala sau cu pasta rosie, prin anularea cu o linie trasa peste suma gersita
si trecerea sumei reale deasupra celei anulate.
Toate corecturile vor fi certificate de seful serviciului (biroului) contabilitate si seful serviciului
(biroului) casierie-tezaur.

Registrul pentru evidenta valorilor din casieria-tezaur, dupa intocmire si


verificare se prezinta directorului si contabilului sef, care verifica existenta
numerarului precum si a celorlalte valori din casierie. Se verifica apoi daca soldul din
registru corespunde cu soldul casieriei din jurnalul contabilitatii stabilit la sfarsitul
zilei, dupa care fila zilei respective din registru se semneaza de seful serviciului
(biroului) casierie-tezaur, contabil sef si director, pastrandu-se in tezaur pana a doua zi
dimineata.

37
V. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CONTABILITATII TREZORERIEI

5.1 Planul de conturi


Contabilitatea trezoreriei se organizeaza pe baza Planului de conturi,conform
Ordinului Minsterului de Finante Publice (OMFP) nr. 1. 917/2005. Operatiunile de
incasari si plati efectuate prin trezorerie se inregistreaza in mod chronologic si
sistematic in conturile sintetice si analitice potrivit functiei contabile a acestora.
Planul de conturi sintetice, clasificate pe clase cu ajutorul carora se asigura
inregistrarea operatiunilor privind:
- contul curent al trezoreriei (intrari si iesiri);
- intrarile si iesirile de numerar prin casieria trezoreriei;
- incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare;
- constituirea si utilizarea fondurilor speciale;
- gestionarea imprumuturilor de stat si a datoriei publice interne si externe;
- disponibilitatile si depozitele institutiilor publice;
- decontari intre unitatile trezoreriei si banci;
- incasarea veniturilor si a cheltuielilor care privesc activitatea proprie a
trezoreriei;
- creditele deschise pe seama ordonatorilor principali de credite si cele repartizate
institutiilor subordonate acestora;
- incheierea executiei financiare la finele anului prin stabilirea execedentelor sau
deficitelor.
Conturile din planul de conturi sunt sunt prevazute sa asigure inregistrarea
operatiunilor efectuate la trezoreriile teritoriale, precum si la trezoreria centrala.
Alegerea conturilor se efectueaza in functie de natura operatiunilor care urmeaza a se
inregistra in contabilitate.
Conturile din planul de conturi se pot modifica, adapta si imbunatati numai de
catre Directia Generala a Trezoreriei din cadrul Ministerului de Finante Publice.
Functia conturilor stabilite prin prezentele instructiuni nu este limitativa, aceasta
putand fi completata si cu alte operatiuni aparute: activitatea trezoreriei.

38
5.2 Deschiderea conturilor sintetice si analitice
Conturile sintetice se deschid in contabilitatea trezoreriei potrivit codurilor si
structurii prevazute in planul de conturi, precum si in functie de natura operatiunilor
specifice care urmeaza a fi inregistrate in contabilitatea trezoreriei.
Conturile analitice se formeaza la deschidere astfel:
a) Conturile analitice pentru conturile sintetice 20 “Veniturile bugetului de stat”,
21 “Veniturile bugetelor locale” si 22 “Veniturile bugetului asigurarilor sociale
de stat” si conturile analitice pentru conturile sintetice 23 “Cheltuielile
bugetului de stat”, 24 “Cheltuielile bugetelor locale”, 25 “Cheltuielile bugetului
asigurarilor sociale de stat”, 01, 02, 03 conturi in afara bilantului privind
creditele deschise si repartizate, se formeaza in cadrul conturilor sintetice
respective pe capitole, subcapitole si platitori, ministere, institutii.
b) Conturile analitice pentru conturile sintetice ale fondurilor speciale se formeaza
pentru fiecare fond, distinct pe venituri si distinct pe cheltuieli.
c) Conturile analitice pentru conturile sintetice de disponibilitati si depozite ale
institutiilor publice se formeaza pe ministere, organe locale si institutii
subordonate acestora.

5.3 Deschiderea conturilor analitice pentru institutii publice


Conturile analitice pe seama institutiilor publice, prin care isi fac operatiunile de
incasari si plati prin trezorerii se deschid precizarilor de mai jos:
a) Conturile analitice privind finantarea cheltuielilor din bugetul de stat, bugetelor
locale si bugetele asigurarilor sociale de stat se deschid pe seama institutiilor
respective pe baza “Cererilor de deschidere de credite sau a mandatelor
bugetare”, dupa caz.
In vederea utilizarii creditelor bugetare, institutiile publice prezinta trezoreriei, la
deschiderea conturilor: fisa cu specimenele de semnaturi ale persoanelor autorizate,
potrivit legii, sa aprobe si sa angajeze cheltuieli bugetare. Potrivit legii, la institutiile
publice, prima semnatura apartine ordonatorului de credite, iar semnatura a doua
contabilului sef. In lipsa acestora, documentele vor putea fi semnate de inlocuitorii de
drept ai acestora.
b) Conturile analitice de disponibilitati din cadrul contului sintetic 50 “Disponibil
al institutiilor publice” se deschid numai la cererea institutiilor publice, in care
scop se prezinta urmatoarele documente:

39
1. Cererea de deschidere a contului.
2. Actul prin care se confirma functionarea legala a institutiei,precum si a
reglementarilor in vigoare de a gestiona mijloace extrabugetare si fonduri cu
destinatie speciala;
3. Documentele privind numirea in functie a conducatorului institutiei si a
contabilului sef;
4. Fisa cu specimenele de semnaturi pentru persoanele autorizate de a angaja
cheltuieli.
Cererea de deschiderea a contului se examineaza de catre serviciul controlul
cheltuielilor, se avizeaza de contabilul sef si se aproba de catre conducatorul unitatii
trezoreriei.
Pe baza aprobarii se stabileste codul contului analitic al institutiei respective, dupa
care se comunica titularului respectiv.
Contul incepe sa functioneze cu prima depunere de suma in cont.
Documentele privind deschiderea conturilor se efectueaza si arhiveaza in ordine la
serviciul controlul cheltuielilor.
c) Conturile deschise in conditiile de mai sus se inchid de trezorerii in urmatoarele
cazuri:
1. La cererea motivata a institutiei publice;
2. In cazul in care institutia publica nu mai indeplineste conditiile stabilite cu
privire la deschiderea si functionarea contului, in acest caz, trezoreria este
obligata sa comunice acest lucru in scris, cu 10 zile inainte, pentru ca institutia
sa-si poata lua masuri pentru lichidarea stocului;
3. Pe baza actului normativ privind desfasurarea institutiei publice.
Soldul contului existent la data inchiderii se va lichida conform dispozitiilor:
- institutiei publice, daca inchiderea s-a facut la cererea acesteia;
- ordonatorului principal de credite daca inchiderea s-a facut conform precizarilor
de la pct. 2 si 3.

5.4 Sistemul de inregistrare in contabilitate


1. Documentele justificative de incasari si plati prin trezorerie se inregistreaza in
contabilitatea trezoreriei cronologic si sistematic, in conturile de activ si pasiv,
precum si in conturile analitice deschise potrivit prezentelor instructiuni.

40
In cadrul fiecarei trezorerii se vor lua masurile necesare ca toate documentele sa
fie inregistrare zilnic, interzicandu-se amanarea pentru evidentierea in ziua urmatoare.
2. Sistemul de contabilitate al trezoreriei se asigura pe baza urmatoarelor
formulare:
a) Jurnal de inregistrare;
b) Fise sintetice;
c) Fise de cont analitic si extras de cont;
d) Balante de verificare.
3. Jurnalul de inregistrare reprezinta documentul contabil de baza al contabilitatii
trezoreriei pentru inregistrarea operatiunilor in mod cronologic si sistematic.
Jurnalul de inregistrare se inchide zilnic, pentru fiecare cont sintetic de bilant,
separat pentru operatiunile de creditare si separat pentru cele de debitare.
Jurnalul se intocmeste de catre compartimentele din trezorerie prin care se efectueaza
operatiunile de incasari si plati.
Documentele care au stat la baza inregistrarii raman anexate la jurnalul de
inregistrare si se arhiveaza la compartimentul care l-a elaborat.
4. Fisele de cont sintetic se intocmesc in cadrul contabilitatii trezoreriei pentru
fiecare cont sintetic, in care se inregistreaza operatiunile pe baza datelor din
jurnalul sinteza, primite zilnic de la compartimentele din cadrul trezoreriei
(casierie, control venituri, control cheltuieli etc.).
Pe primul rand din fisa se inscrie soldul contului sintetic din anul precedent, iar in
continuare se inscriu operatiunile curente.
Zilnic, se stabileste rulajul (pe coloane, debit, credit) contului sintetic, precum si
rulajul cumulat in care se cuprinde si soldul contului la inceputul anului.
Pe baza fiselor conturilor sintetice se intocmeste balanta de verificare.
5. FISA DE CONT ANALITIC (extras de cont) se intocmeste astfel:
a. Pentru venituri se deschid fise de cont analitic, pe subcapitole, grupate in
cadrul fiecarui capitol; in cadrul fiecarui subcapitol se deschid fise analitice
pe platitori, conform schemei de codificare a conturilor analitice.
In cazul veniturilor incasate de la institutiile publice, pentru sumele primite de la
buget, se elibereaza acestora extras de cont.
b. Pentru cheltuielile bugetare, fisele de cont analitice se deschid pe capitole si
categorii de cheltuieli, cu desfasurarea acestora pe institutii.

41
c. Pentru fondurile cu afectatie speciala se deschid distinct fise de cont analitic
pentru venituri si cheltuieli.
d. Pentru disponibilitatile institutiilor publice se deschid fise de cont analitic pe
ordonatorii principali de credite cu desfasurarea pe institutiile publice
subordonate.
In conturile analitice se inregistreaza operatiunile de incasari si plati, pe masura
efectuarii lor si pentru cele de la punctele b, c si d se elibereaza extrase de cont.
Operatiunile inregistrate in conturile analitice se verifica si trebuie sa corespunda
cu conturile sintetice corespunzatoare.
6. BALANTA DE VERIFICARE constituie documentul contabil care se
intocmeste la anumite perioade in scopul asigurarii inregistrarii corecte a
operatiunilor in contabilitatea trezoreriei.
Balanta de verificare este de doua feluri:
a. Balanta de verificare analitica;
b. Balanta de verificare sintetica.
a. BALANTA DE VERIFICARE ANALITICA se intocmeste de catre
compartimentele de venituri si cheltuieli, care conduc evidenta pe conturi
analitice de venituri,cheltuieli, disponibilitati, etc.
Balanta analitica a conturilor analitice privind cheltuielile bugetului de stat,
bugetului local, bugetului asigurarilor sociale de stat, disponibilitati si fonduri cu
afectatie speciala se intocmeste zilnic. Rulajele debitoare, rulajele creditoare si soldul
trebuie sa corespunda cu aceleasi date ale contului sintetic din balanta de verificare
sintetica.
Pentru conturile de venituri balanta analitica se intocmeste pe platitori, periodic si
lunar. Rulajele debitoare, rulajele creditoare si soldul trebuie sa corespunda cu
aceleasi date ale contului sintetic de venituri, din balanta de verificare sintetica.
b. BALNTA DE VERIFICARE SINTETICA se intocmeste de catre serviciul
contabilitatii pe baza fiselor de cont sintetic. Dupa verificarea exactitatii
datelor se procedeaza la confruntarea conturilor sintetice cu balanta de
verificare analitica intocmita pentru fiecare cont sintetic, care, de asemenea,
trebuie sa cuprinda: rulajele debitoare, rulajele creditoare si sold.
7. In vederea asigurarii inregistrarii zilnice a operatiunilor si in contabilitatea
trezoreriei, fiecare unitate isi va organiza activitatea in asa mod, incat la

42
finele zilei sa fie intocmita balanta de verificare sintetica si balantele de
verificare analitice. Orientativ se arata urmatorul flux:
- ora 8-12: primirea, verificarea si inregistrarea in conturile analitice si
jurnalele de inregistrare a operatiunilor de incasari si plati;
- ora 12-13: definitivarea, verificarea jurnalelor de inregistrare a conturilor
sintetice si transmiterea jurnalelor;
- ora 13-15: intocmirea balantei de verificare a conturilor sintetice;
intocmirea balantelor de verificare a conturilor analitice; confruntarea
datelor din balanta sintetica cu cele din balantele analitice, corectarea
erorilor si prezentarea lucrarilor conducerii trezoreriei.

5.5 Functia conturilor sintetice din planul de conturi pentru activitatea trezoreriei
Conturile prevazute in planul de conturi vor fi folosite in contabilitatea trezoreriei,
potrivit regulilor de debitare si creditare aratate in cele ce urmeaza.

CLASA I
MIJLOACE BANESTI SI ALTE VALORI

Din aceasta clasa fac parte conturile: 10 “Casa” si 11 “Efecte si titluri de valoare”,
cu ajutorul carora se asigura evidenta mijloacelor banesti si a efectelor si titlurilor
aflate in casa trezoreriei. Aceste conturi au functie de activ si prezinta numai sold
debitor.

CONTUL 10. “CASA”

Contul 10 “Casa” este un cont de activ in care se inregistreaza mijloacele banesti


existente in casieria trezoreriei, precum si incasarile si platile efectuate in numerar.
Contul 10 “Casa” se debiteaza prin creditul conturilor:

 20 “Veniturile bugetului de stat”


 21 “Veniturile bugetelor locale”
 22 “Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat”

43
- cu sumele incasate in numerar prin casieria trezoreriei, pe baza foii de
varsamant, chitanta, reprezentand impozite si taxe bugetare si alte venituri de la
agentii economici, institutii publice si contribuabili.

 40 “Bonuri de tezaur”
 41 “Titluri de stat”
- cu sumele incasate prin trezorerie de la persoane fizice si juridice reprezentand
contravaloarea bonurilor de tezaur si a titlurilor de stat

 50 “Disponibil al institutiilor publice”


(ct. 50.01-50-04; 50.09-50.10)
- cu sumele in numerar depuse la casieria trezoreriei de catre institutiile publice
reprezentand venituri speciale si extrabugetare incasate prin casieriile proprii.

 61 “Cont corespondent al trezoreriei”


- la trezorerii, cu exceptia directiei de trezorerii judeteana si a municipiului
Bucuresti, cu sumele primite in numerar prin trezoreria judeteana in vederea
completarii necesarului de numerar pentru acoperirea platilor prin casieria
trezoreriei.

Contul 10 “Casa” se crediteaza prin debitul conturilor:

 20 “Veniturile bugetului de stat”


 21 “Veniturile bugetelor locale”
 22 “Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat”
- cu sumele restituite in numerar, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare,
agentilor economici, institutiilor publice si contribuabililor, dupa caz
reprezentand impozite si taxe necuvenite bugetelor respective.

44
CLASA II
CONTUL 21. “VENITURILE BUGETELOR LOCALE”

Contul 21 “Veniturile bugetelor locale” este un cont de pasiv. In creditul contului


se evidentiaza, pe fiecare buget local, veniturile proprii, pe capitole, subcapitole, pe
platitori si contribuabili, provenite din impozite, taxe si alte drepturi de la agentii
economici, institutii publice, iar in debit sumele restituite ca necuvenite bugetelor
locale.
Contabilitatea analitica a veniturilor bugetelor locale se conduce pe surse de
venituri, capitole, subcapitole si platitori, potrivit precizarilor prevazute in
“Clasificatia bugetara”.
Contul 21 “Veniturile bugetelor locale” se crediteaza prin debitul conturilor:

 10 “Casa”
- cu veniturile incasate in numerar pe baza documentelor de la agentii economici,
institutiile publice si contribuabili.

 24 “Cheltuielile bugetelor locale”


- cu sumele virate trezoreriei din contul de cheltuieli bugetare, de catre institutiile
publice finantate din bugetele locale, reprezentand impozite pe salarii, alte taxe
si varsaminte.

 61 “Cont corespondent al trezoreriei”


- la trezoreriile locale, cu sumele inregistrate in contul corespondent de catre
directia de trezorerie judeteana si a municipiului Bucuresti, reprezentand
impozite si taxe virate in contul trezoreriei, de catre agentii economici, care au
conturile deschise la bancile comerciale; inregistrarea se efectueaza pe baza
dispozitiilor de plata primite de la directia de trezorerie judeteana;
- cu valoarea cecurilor cu limita de suma prezentate trezoreriei de catre agentii
economici pentru achitarea la scadenta a impozitelor si taxelor datorate.

45
Contul 21 “Veniturile bugetelor locale” se debiteaza prin creditul conturilor:

 10 “Casa”
 61 “Cont corespondent al trezoreriei”
- cu sumele restituite in numerar sau prin virament, agentilor economici si
contribuabililor, din impozite si taxe varsate ca necuvenite la bugetul local.

CONTUL 22. “VENITURILE BUG. ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT”

Contul 22 “Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat” este un cont de


pasiv. In creditul acestui cont se inregistreaza in cursul anului, veniturile proprii ale
bugetului asigurarilor sociale de stat, pe capitole, subcapitole, conform clasificatiei
bugetare tip, iar in debit sumele restituite ca necuvenite in conformitate cu normele
stabilite in acest scop.
Contabilitatea analitica a veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat se
conduce pe surse de venituri, capitole, subcapitole, conform subdiviziunilor din
“Clasificatia bugetului asigurarilor sociale”.
Contul 22 “Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat” se crediteaza prin
debitul conturilor:

 25 “Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat”


- pe baza dispozitiei de plata tip CAG cu contributia de asigurari sociale, utilizata
de catre agentii economici si institutiile publice pentru acoperirea cheltuielilor
de asigurari sociale la locul de munca.

 10 “Casa”
 61 “Cont corespondent al trezoreriei”
- cu sumele incasate prin virament in contul corespondent al trezoreriei sau in
numerar prin casierie, in cursul anului, reprezentand veniturile bugetului
asigurarilor sociale de stat, pe baza dispozitiei de plata tip CAS.

46
Contul 22 “Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat” se debiteaza prin creditul
conturilor:

 10 “Casa”
 61 “Cont corespondent al trezoreriei”
- cu sumele restituite in numerar sau prin virament agentilor economici,
institutiilor publice, din contributia de asigurari sociale virata necuvenit si care
nu poate fi compensata cu sumele datorate in perioadele viitoare.

 81 “Excedentul bugetului asigurarilor sociale de stat”


- la finele anului potrivit normelor stabilite in acest scop, cu soldul creditor al
contului 22 “Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat”.

CONTUL 23. “CHELTUIELILE BUGETULUI DE STAT”

Contul 23 “Cheltuielile bugetului de stat” este un cont de activ cu ajutorul caruia


se evidentiaza platile de casa efectuate, dispuse de ordonatorii de credite finantati din
bugetul de stat prin trezorerie in limita creditelor deschise sau repartizate, dupa caz.
Contabilitatea analitica a cheltuielilor bugetului de stat se desfasoara in conturi
analitice pe capitole, subcapitole si categorii de cheltuieli, ministere si institutii
subordonate, conform clasificatiei cheltuielilor bugetuluui de stat.
Contul 23 “Cheltuielile bugetului de stat” se debiteaza prin creditul conturilor:

 10 “Casa”
- cu sumele eliberate in numerar din contul institutiilor publice in vederea
efectuarii de cheltuieli (salarii, deplasari, etc.), prin casieriile proprii.

 21 “Veniturile bugetului de stat”


- cu sumele virate din contul bugetului de stat pe seama fiecarui buget local,
reprezentand transferuri de echilibrare a bugetului local respectiv, potrivit legii
bugetare anuale.

47
 20 “Veniturile bugetului de stat”
 22 “Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat”
- cu platile dispuse din conturile de cheltuieli ale institutiilor publice,
reprezentand impozite, taxe si contributii de asigurari sociale cuvenite bugetului
de stat, bugetului local si bugetului asigurarilor sociale de stat.

 53 “Disponibilitati din carnete de cecuri cu limita de suma”


- cu sumele virate din conturile institutiilor publice in limita creditelor bugetare
pentru alimentarea carnetelor de cecuri cu limita de suma.

 61 “Cont corespondent al trezoreriei”


- cu platile dispuse conform ordinelor de plata de ordonatorii de credite, in baza
creditelor deschise sau repartizate, in vederea achitarii obligatiilor catre
furnizori si creditori care au conturile la bancile comerciale.

Contul 23 “Cheltuielile bugetului de stat” se debiteaza prin creditul conturilor:

 10 “Casa”
- cu sumele depude de institutiile publice, reprezentand fonduri ramase
neutilizate din cele ridicate initial din cont. Aceasta operatiune diminueaza
totalul platilor de casa (reconstituire) si creste in mod corespunzator in limita de
finantare. Operatiunea este admisa numai daca priveste finantarea anului curent.
In caz contrar, sumele se varsa la buget, ca venit la capitolul 22.05 “Restituiri
de fonduri din finantarea bugetara a anilor precedenti”.

 61 “Cont corespondent al trezoreriei”


- cu sumele recuperate de la furnizori si creditori, ca urmare a interventiilor
efectuate cu privire la respectarea preturilor si a altor reglementari
(reconstituirea platilor din casa numai daca provin din finantarea anului curent).

NOTA: Preluarea alocatiei de stat pentru copii de catre institutiile publice din subordinea
ministerelor, din contul bugetului de stat se inregistreaza astfel:
- se debiteaza contul 23 deschis pe seama Ministerului Muncii si Protectie Sociale, subcapitolul
55.01 “Alocatia de stat pentru copii”;

48
- se crediteaza contul 23 deschis pe seama institutiilor publice cu alocatia de stat primita in
cont; operatiunea reprezinta temporar o reconstituire de credite, urmand ca la eliberare,
aceasta operatiune sa fie regularizata.
In modul arat mai sus se procedeaza si in cazul institutiilor publice locale si de asigurari sociale,
inclusiv pentru pensionari.

 80.01. “Excedent/deficit bugetar pe anul trecut”


- la finele anului cu soldul contului de cheltuieli, pentru inchiderea executiei
bugetului de stat, operatiune care se efectueaza potrivit normelor speciale ce se
vor elabora in acest scop.

CONTUL 24. “CHELTUIELILE BUGETELOR LOCALE”

Contul 24 “Cheltuielile bugetelor locale” este un cont de activ, cu ajutorul


caruia se evidentiaza platile dispuse de ordonatorii de credite finantati din bugetele
locale prin trezorerii, in limita creditelor aprobate si deschise ordonatorilor respectivi.
Contabilitatea analitica a cheltuielilor bugetelor locale se desfasoara in conturi
analitice formate conform clasificatiei cheltuielilor bugetelor locale.
Contul 24 “Cheltuielile buegtului de stat” se debiteaza prin creditul conturilor:

 10 “Casa”
- cu sumele eliberate de baza de cec din conturile institutiilor de subordonare
locala, in vederea efectuarii de plati prin casieriile proprii pentru achitarea
salariilor, altor drepturi de personal, deplasari etc.

 20 “Veniturile bugetului de stat”


 21 “Veniturile bugetelor locale’
 22 “Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat”
- cu platile dispuse din conturile de cheltuieli, de catre ordonatorii de credite
pentru virarea de impozite, taxe si contributii de asigurari sociale, dupa caz, la
bugetele respective.

 50.39. “Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”

49
- la finele anului, cu partea din excedentul bugetului local, virata in cont special
pentru constituirea fondului de rulment potrivit reglementarilor in vigoare.

 61 “Cont corespondent al trezoreriei”


- cu platile dispuse de ordonatorii de credite finantati din bugetele locale in
contul furnizorilor si creditorilor, cu conturile deschise la bancile comerciale,
reprezentand cheltuieli pentru aprovizionarea de marfuri, executari de lucrari,
prestari servicii, in limita creditelor bugetare deschise sau repartizate.
- la finele anului, cu cota din excedentul bugetului local varsat potrivit
dispozitiilor legale in vigoare in contul fondului de tezaur al Consiliului
judetean, operatiunea se efectueaza potrivit normelor privind incheierea
exercitiului bugetar.

Contul 24 “Cheltuielile bugetelor locale” se crediteaza prin debitul conturilor:

 10 “Casa”
- cu sumele depuse de institutiile publice reprezentand fonduri ramase neutilizate
din cele ridicate initial din cont. Aceasta operatiune diminueaza totalul platilor
de casa (reconstituire) si creste in mod corespunzator limita de finantare.

 61 “Cont corespondent al trezoreriei”


- cu sumele recuperate de la furnizori si creditori, ca urmare a interventiilor
efectuate cu privire la respectarea preturilor si a altor reglementari
(reconstituirea platilor de casa).

CONTUL 25. “CHELTUIELILE BUG. ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT”

Contul 25 “Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat” este un cont de


activ, cu ajutorul caruia se evidentiaza platile efectuate din bugetul asigurarilor sociale
de stat prin trezorerii, in limita creditelor aprobate si deschise ordonatorilor de credite
finantati din acest buget.

50
Contabilitatea analitica a cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat se
desfasoara in conturi analitice deschise pe capitole si subcapitole.
Contul 25 “Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat” se debiteaza prin
creditul conturilor:

 10 “Casa”
- cu sumele eliberate din contul de cheltuieli al institutiilor de asigurari sociale in
vederea achitarii bugetelor respective prin casieria proprie.

 22 “Veniturile bugetului asigurarilor sociale”


- cu contributia de asigurari sociale utilizata de agentii economici pentru
acoperirea unor cheltuieli la locul de munca.

 61 “Cont corespondent al trezoreriei”


- cu platile dispuse din conturi de cheltuieli de ordonatorii de credite privind
cheltuieli de asigurari sociale, in limita creditelor deschise de Ministerul Muncii
si Protectiei Sociale.

Contul 25 “Cheltuielile bugetului de asigurari sociale de stat” se crediteaza prin


debitul conturilor:

 10 “Casa”
- cu sumele restituite in cont de catre institutiile de asigurari sociale, ca ramase
nefolosite, din cele ridicate initial.

 61 “Cont corespondent al trezoreriei”


- cu sumele recuperate prin cont din finantarea cheltuielilor pe anul curent.
In cazul in care sumele privesc finantarea din anul precedent, se varsa ca venituri
la bugetul asigurarilor sociale, subcapitolul 09.03. “Alte venituri ale asigurarilor
sociale”.

51
 81 “Excedentul bugetului asigurarilor sociale de stat”
- la sfarsitul anului, cu soldul debitor al contului 25, pentru incheierea
exercitiului bugetar si stabilirea rezultatelor; operatiunea se efectueaza pe baza
normelor de incheiere a exercitiului bugetar.

CLASA III
FONDURI CU AFECTATIE SPECIALA

Conturile din aceasta clasa asigura evidenta constituirii si utilizarii fondurilor din
afara bugetului de stat, aprobate prin lege. Executia acestor fonduri se urmareste prin
contabilitatea trezoreriei, potrvit principiului executiei de casa, care consta in
contabilizarea incasarii veniturilor in conturi distincte si a cheltuielilor in conturi
distincte; soldul de casa al fiecarui fond se stabileste prin compararea soldului
contului de venituri cu soldul contului de cheltuieli.
Potrivit fondurilor cu afectatie speciala aprobate prin lege in contabilitatea
trezoreriei se deschid de regula pentru fiecare fond, conturi sintetice de gradul I si II,
iar in cadrul acestora conturi sintetice de gradul III, distinct pentru venituri si distinct
pentru cheltuieli.
In cazul in care fondul se utilizeaza la nivelul economiei nationale, iar sursele se
incaseaza pe teritoriu, din varsamintele de la agentii economici, in cazul trezoreriilor
se deschide numai contul de venituri al fondului respectiv in care se evidentiaza
sumele incasate, dupa care se evidentiaza virarea sumelor in contul organului central
care urmeaza a le utiliza potrivit destinatiei stabilite prin lege.
Conturile fondurilor cu afectatie speciala (conturi sintetice de gradul III pe fiecare
fond) se crediteaza (in cazul incasarii veniturilor) prin debitul contului 61 “Cont
corespondent al trezoreriei” cu veniturile incasate aferente fiecarui fond (cont sintetic
de gradul III). In cazul in care veniturile se vireaza (transmit) la trezoreria centrala,
unde are loc constituirea ai utilizarea fondurilor respective, contul sintetic de gradul
III privind veniturile se debiteaza prin creditul contului 61 “Cont corespondent al
trezoreriei” cu sumele respective.

52
Conturile fondurilor cu afectatie speciala (conturi sintetice de cheltuieli de gradul
III) se debiteaza cu platile dispuse din fondurile constituite potrivit destinatiei stabilite
prin lege, prin creditul contului 61 “Cont corespondent al trezoreriei”.
La finele anului, la nivelul la care este evidentiata constituirea si utilizarea
fondurilor cu afectatie speciala (la trezorerii este deschis pentru acelasi fond, cont de
venituri si cont de cheltuieli), executia se incheie astfel: se debiteaza contul sintetic de
gradul III de venituri cu soldul contului sintetic de grad III privind cheltuielile. Soldul
creditor al contului de venituri al fondului reprezinta excedentul din anul curent, care
se raporteaza in anul urmator, cu aceeasi destinatie.
In cadrul conturilor sintetice de gradul III, de venituri si cheltuieli se deschid
conturi analitice pe surse si categorii de cheltuieli.

CLASA IV
IMPRUMUTURI

CONTUL 41. “TITLURI DE STAT”

Acest cont este de pasiv si reflecta valoarea titlurilor plasate la agentii economici
si populatie. Titlurile de stat se emit pe baza de lege de catre Ministerul Finantelor
Publice pentru acoperirea unor necesitati de finantare a bugetului de stat sau pentru
alte nevoi ale economiei. Titlurile de stat se emit pe termene care depasesc un an.
Contabilitatea analitica a titlurilor de stat se tine pe emisiuni si termene de
scadenta.
Contul 41 “Titluri de stat” se crediteaza prin debitul conturilor:

 10 “Casa”
- cu sumele in numerar incasate prin casieria trezoreriei din plasarea titlurilor de
stat.

 61 “Cont corespondent al trezoreriei”


- cu sumele incasate prin virament de la agentii economici, reprezentand plasarea
titlurilor de stat.

53
Contul 41 ‘Titluri de stat” se debiteaza prin creditul conturilor mentionate mai sus,
cu ocazia retragerii titlurilor din circulatie, la scadenta, a caror valoarea se achita prin
casieria trezoreriei, in numerar sau prin virament in conturile agentilor economici de
la bancile comerciale.
De asemenea, contul 41 se debiteaza prin creditul contului 61, cu sumele incasate
din plasarea titlurilor de stat si virate trezoreriei centrale.

CLASA V
DISPONIBILITATI SI DEPOZITE

In aceasta clasa sunt cuprinse conturile cu ajutorul carora se asigura evidenta


disponibilitatilor banesti ale institutiilor publice altele decat cele de la buget, aflate in
conturi la trezorerii, precum si valoarea carnetelor de cecuri cu limita de suma, aflate
pe seama institutiilor publice.
In cadrul conturilor sintetice de gradul II, se deschid conturile analitice.
Din aceasta clasa fac parte conturile:

CONTUL 50. “DISPONIBILIL AL INSTITUTIILOR PUBLICE”

Acest cont este de pasiv cu ajutorul caruia se asigura evidentierea


disponibilitatilor banesti aflate la dispozitia institutiilor publice care au conturile
deschise la trezoreria de care apartin.
In cadrul contului 50, se deschid conturi sintetice de gradul II, dupa care urmeaza:
 Contul 50.01 “Disponibil din fonduri cu destinatie speciala ale ministerelor si
institutiilor subordonate”
Acest cont este de pasiv cu ajutorul caruia se evidentiaza disponibilitatile din
fonduri cu destinatie speciala constituie la dispozitia ministerelor si institutiilor
subordonate, potrivit reglementarilor in vigoare.

 Contul 50.02 “Disponibil din fonduri cu destinatie speciala la institutiile


publice de subordonare locala”

54
Este un cont de pasiv prin care se evidentiaza disponibilitatile din fonduri cu
destinatie speciala constituite la primarii si institutiile publice de subordonare locala,
potrivit normelor in vigoare.
Contul 50.01. “Disponibil din fonduri cu destinatie speciala ale ministerelor si
institutiilor subordonate”, precum si contul 50.02., se crediteaza prin debitul
urmatoarelor conturi:

 10 “Casa”
- cu sumele depuse de institutiile publice la casieria trezoreriei, reprezentand
venituri ale fondurilor cu destinatie speciala, constituite potrivit legii la
dispozitia ministerelor, primariilor si institutiilor subordonate acestora.

 61 “Corespondent al trezoreriei”
- cu sumele virate de catre agentii economici pe seama institutiilor publice care
constituie venituri ale fondurilor cu destinatie speciala, potrivit reglementarilor
in vigoare.

Conturile 50.01. si 50.02. se debiteaza prin creditul conturilor:

 10 “Casa”
- cu sumele eliberate din cont pe seama institutiilor publice, in vederea efectuarii
de plati in numerar din fondurile cu destinatie speciala pentru institutiile
publice.

 61 “Cont corespondent al trezoreriei”


- cu sumele dispuse de institutiile publice privind platile din fondurile cu
destinatie speciala, prin virament.

 Contul 50.03 “Disponibil de venituri extrabugetare ale ministerelor si


unitatilor subordonate”

55
Acest cont este de pasiv prin care se evidentiaza disponibilitatile din venituri
extrabugetare ale ministerelor si unitatilor subordonate, constituite cu respectarea
dispozitiilor legale in vigoare.

 Contul 50.04. “Disponibil din venituri extrabugetare ale institutiilor de


subordonare locala”

Contul 50.03. “Disponibil din venituri extrabugetare ale ministerelor si unitatilor


subordonate” si contul 50.04. se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:

 10 “Casa”
- cu sumele depuse de institutiile publice la casieria trezoreriei, reprezentand
venituri extrabugetare, constituite potrivit legii la dispozitia ministerelor,
primariilor si institutiilor subordonate acestora.

 61 “Cont corespondent al trezoreriei”


- cu sumele virate de catre agentii economici pe seama institutiilor publice care
constituie venituri extrabugetare, potrivit reglementarilor in vigoare.

Conturile 50.03. si 50.04. se debiteaza prin creditul conturilor:

 10 “Casa”
- cu sumele eliberate din cont pe seama institutiilor publice in vederea efectuarii
de plati in numerar din veniturile extrabugetare pentru institutiile publice.

 61 “Cont corespondent al trezoreriei”


- cu sumele dispuse de institutiile publice privind platile din veniturile
extrabugetare, prin virament.

 Contul 50.05. “Disponibil pentru sume de mandat si sume in depozit ale


ministerelor si institutiilor subordonate”
 Contul 50.06. “Disponibil pentru sume de mandat si sume in depozit ale
institutiilor de subordonare locala”

56
Aceste conturi sunt de pasiv, in care se evidentiaza sumele constituite depozit,
reprezentand drepturi cuvenite personalului institutiilor publice la finele anului si care
urmeaza a fi achitate in anul urmator la datele stabilite in acest scop. In aceste conturi
se inregistreaza si sumele primite cu titlu de mandat” de la alte institutii pentru
efectuarea unor servicii in contul acestora.
La finele anului, in soldul acestor conturi raman si se reporteaza in anul urmator
numai sumele aferente drepturilor de personal ramase neachitate in anul precedent.

Conturile 50.05 si 50.06 se debiteaza prin creditul conturilor:

 10 “Casa”
- cu sumele ridicate in numerar, in anul urmator de institutiile publice pentru
achitarea drepturilor de salarii si a altor drepturi aferente anului precedent si
pentru care s-a constituit depozit.

 53 “Disponibil din carnete de cecuri cu limita de suma”


- cu sumele virate din cont pentru alimentarea carnetelor de cecuri cu limita de
suma.

 61 “Cont corespondent al trezoreriei”


- cu sumele virate din cont, furnizorilor pentru achitarea cheltuielilor din “sumele
de mandat” in contul altor institutii.
- cu sumele restituite institutiilor de la care au fost primite, ca urmare a decontarii
operatiunilor de mandat.

Contul 50.05. “Disponibil pentru sume de mandat si sume in depozit ale


ministerelor si instutiilor subordonate” si contul 50.06. se crediteaza prin debitul
conturilor:

 23 “Cheltuielile bugetului de stat”


 24 “Cheltuielile bugetelor locale”
 25 “Cheltuielile bugetelor asigurarilor sociale de stat”

57
- la finele anului, cu sumele virate de institutiilor publice, reprezentand depozit
pentru achitarea drepturilor de salarii, prime si alte drepturi cuvenite
personalului institutiilor respective, care se achita la inceputul anului urmator
(exclusiv impozitele pe salarii, CAS, pensia suplimentara si ajutorul de somaj
care se varsa la buget pana la sfarsitul anului).

 61 “Cont corespondent al trezoreriei”


- cu sumele primite de la alte institutii in vederea efectuarii unor operatiuni de
“mandat” cu respectarea normelor stabilite in acest scop.

 Contul 50.07. “Disponibil din donatii”


Acest cont se deschide pe seama institutiilor publice care primesc donatii in lei de
la organizatii si agenti economici si este un cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele
primite drept donatie de la alte organizatii sau agenti economici prin debitul contului
61 “Cont corespondent al trezoreriei” si prin contul 10 “Casa” in cazul in care donatia
se depune la casieria trezoreriei.
Contul 50.07. se debiteaza cu platile efectuate pentru acoperirea cheltuielilor
autorizate a fi suportate din donatii prin creditul contului 61 “Cont corespondent al
trezoreriei” si contul 10 “Casa.

 Contul 50.08. “Disponibil din fondul de tezaur al judetului”


Acest cont se deschide pe seama consiliilor judetene si evidentiaza sumele virate
la incheierea executiei bugetare de la unitatile administrativ-teritoriale, reprezentand
cota parte din execedentul realizat.
Acest cont este de pasiv si se crediteaza cu sumele virate din unitatile
administrativ-teritoriale, la incheierea executiei bugetare, in vederea constituirii
fondului de tezaur in conditiile legii, prin contul 61 “Cont corespondent al
trezoreriei”.
Contul de mai sus se debiteaza cu sumele utilizate potrivit prevederilor legale in
vigoare, prin creditul contului 61 “Cont corespondent al trezoreriei”.

 Contul 50.09 “Disponibil al institutiilor subventionale de la bugetul de stat”


 Contul 50.10 “Disponibil al institutiilor subventionale din bugetul local”

58
Aceste conturi se deschid pe seama institutiilor publice, care pe langa veniturile
proprii primesc in completare alocatii de la buget in vederea acoperirii cheltuielilor.

Aceste conturi sunt de pasiv si se crediteaza prin debitul conturilor:

 10 “Casa”
- cu veniturile proprii incasate in numerar de catre institutiile publice si depuse
prin casieria trezoreriei in conturile institutiilor respective.

 23 “Cheltuielile bugetului de stat”


- cu subventia acordata din bugetul de stat sau local, dupa caz, institutiilor
publice respective.

 61 “Cont corespondent al trezoreriei”


- cu sumele reprezentand venituri proprii incasate prin virament.

Aceste conturi se debiteaza prin creditul conturilor:

 10 “Casa”
- cu sumele eliberate pentru cheltuielile efectuate in numerar de catre institutiile
publice.

 23 “Cheltuielile bugetului de stat”


 24 “Cheltuielile bugetelor locale”
- la finele anului, cu subventiile bugetare ramase nefolosite si retrase in contul
institutiilor de la care au fost primite conform normelor de incheierea executiei
bugetare.

 61 “Cont corespondent al trezoreriei”


- cu cheltuielile efectuate prin virament de catre institutiile publice, potrivit
prevederilor legale.

 Contul 50.39 “Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”

59
Acest cont se deschide la finele anului pe seama fiecarui uget local, in vederea
pastrarii fondului de rulment, constituit din excedentul bugetar al fiecarui buget local,
potrivit reglementarilor in vigoare.
Contul 50.39 se crediteaza cu sumele reprezentand fondul de rulment, stabilit la
finele anului, prin debitul contului 24 “Cheltuielile bugetului local” si se debiteaza cu
sumele utilizate potrivit legii.

CLASA VI
DECONTARI

Cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se asigura evidenta operatiilor de


decontare care intervin intre:
a) Trezoreriei municipale, orasenesti si perceptii cu trezoreria judeteana, rezultate
din transmiterea documentelor de plati si primirea celor de incasari;
b) Directia de trezorerie judeteana si a municipiului Bucuresti, pe linia primirii
documentelor de plati si transmiterii celor de incasari;
c) Directia de trezorerie judeteana si a municipiului Bucuresti cu sucursala Bancii
Nationale pentru operatiuni de incasari si plati efectuate prin contul curent
pentru intreaga activitate de trezorerie.

CLASA VII
VENITURI SI CHELTUIELI DIN ACTIVITATEA DE TREZORERIE

Cu ajutorul conturilor din aceasta clasa se tine evidenta veniturilor si cheltuielilor


care privesc activitatea trezoreriei, cum sunt: dobanzi si comisioane incasate, plati de
dobanzi pentru imprumuturile de stat, interne si externe etc.
Aceste conturi se folosesc in principal in contabilitatea trezoreriei centrale.
Din aceasta grupa fac parte urmatoarele conturi:

60
CONTUL 70. “VENITURI DIN ACTIVITATEA TREZORERIEI”

Acest cont este de pasiv, se crediteaza cu dobanzile incasate in contul trezoreriei


din plasamentele financiare, precum si a comisioanelor pentru serviciile prestate
titlurilor de cont.
La finele anului, contul 70 se debiteaza cu totalul cheltuielilor privind activitatea
trezoreriei. Soldul creditor al contului se reporteaza in anul urmator.
In cadrul contului 70 se deschid conturi analitice pe surse de venituri.

CONTUL 71. “CHELTUIELI DIN ACTIVITATEA TREZORERIEI”

Acest cont este un cont de activ, in debitul caruia se inregistreaza cheltuielile


specifice trezoreriei ca: dobanzi si comisioane platite pentru imprumuturile interne si
externe, alte cheltuieli aprobate in bugetul de venituri si cheltuieli al trezoreriei.
La finele anului soldul contului 71 se crediteaza prin debitul contului 70.
In cadrul contului 71 se deschid conturi analitice pe categorii de cheltuieli ca:
dobanzi platite la imprumuturi interne, dobanzi si comisioane platite la imprumuturile
externe, comisioane platite pentru actiuni de trezorerie in relatiile cu bancile
comerciale etc.

CLASA VIII
EXCEDENTE / DEFICIT

In aceasta clasa se cuprind conturile cu ajutorul carora se evidentiaza rezultatele


executiei bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat.
Din aceasta clasa fac parte conturile:

CONTUL 80. “EXCEDENT/DEFICIT AL BUGETULUI DE STAT”

Cu ajutorul acestui cont se reflecta la sfarsitul anului excedentul sau deficitul


bugetar rezultat ca diferenta intre veniturile si cheltuielile bugetului de stat.
Rezultatele executiei bugetului de stat se pot stabili:
- la nivelul fiecarei trezorerii;
- la nivelul trezoreriei centrale.

61
Prin instructiunile de incheiere a exercitiului financiar ce se vor elabora, se va
stabili si sistemul de inchidere a contului de venituri si a contului de cheltuieli,
aratandu-se si formulele contabile corespunzatoare.

CONTUL 81. “EXCEDENTUL BUG. ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT”

Cu ajutorul acestui cont se reflecta la finele anului rezultatul executiei de casa a


bugetului asigurarilor sociale de stat, in care scop se vor elabora instruciuni distincte.

CLASA IX
CONTURI IN AFARA BILANTULUI

In aceasta clasa se cuprind conturi in afara bilantului, cu ajutorul carora se asigura


evidenta (in partida simpla) creditelor deschise si repartizate pe seama ordonatorilor
de credite finantati din bugetul de stat, din bugetele locale si din bugetul asigurarilor
sociale de stat.
Din aceasta grupa fac parte urmatoarele conturi:

CONTUL 01. “CREDITE DESCHISE SI REPARTIZATE PE SEAMA


ORDONATORILOR DE CREDITE FINANTATI DIN BUGETUL DE STAT”

In debitul acestui cont se inregistreaza creditele bugetare deschise si repartizate de


Ministerul Finantelor Publice si ordonatorii principali de credite, dupa caz, pe baza
cererii de deschidere a creditelor bugetare sau a dispozitiei bugetare, dupa caz. In
creditul contului se inregistreaza creditele retrase.
Inregistrarile contabile se efectueaza zilnic in “Jurnalul operatiilor de credite
bugetare”, separat pentru debit si separat pentru credit.
Evidenta analitica privind deschiderea, repartizarea sau retragerea creditelor
bugetare, se tine pe conturi analitice deschise fiecarui ordonator de credite principal
sau secundar, pe subdiviziunile clasificatiei bugetului de stat si categorii de cheltuieli.

62
CONTUL 02. “CREDITE DESCHISE SI REPARTIZATE PE SEAMA
ORDONATORILOR FINANTATI DIN BUGETELE LOCALE”

In acest cont se inregistreaza creditele bugetare deschise sau repartizate de


ordonatorii principali de credite (primarii si presedintele consiliului judetean) din
bugetele locale proprii, pe baza documentelor justificative, intocmite lunar
(“Comunicare cu deschidere a creditelor”, “Dispozitii bugetare”).
Evidenta analitica privind deschiderea, repartizarea si retragerea creditelor
bugetare locale, se tine in conturi analitice deschise pentru fiecare unitate
administrativ-teritoriala, pe capitole si categorii de cheltuieli.

CONTUL 03. “CREDITE DESCHISE SI REPARTIZATE DIN BUGETUL


ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT”

In acest cont se inregistreaza creditele bugetare deschise si repartizate lunar, din


bugetul anual aprobat, de ordonatorul principal de credite (Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale) ce urmeaza a se efectua in luna respectiva, pe baza documentelor
justificative (“Cererea de deschidere a creditelor bugetare”, “Dispozitia bugetara”).
Evidenta analitica se tine pe ordonatori secundari si tertiari, pe capitole si
subcapitole de cheltuieli.

63