Sunteți pe pagina 1din 7

Plan de lectie

Unitatea de invatamant: Liceul Tehnologic Dimitrie Bolintineanu


Unitatea de invatare: Planificarea necesarului de personal
Aria curriculara: Tehnologii-Servicii
Nume profesor: Enache Ioana Iulia
Modulul: Organizarea resurselor umane
Titlul lectiei: dentificarea profilului socio!profesional " comunicarea eficienta #$ariere in
comunicare%
Tipul lectiei: lectie de transmitere/insusire de noi cunostinte
&lasa: a-XI-a A
Durata: ! min
Data:
&ompetente specifice:
- Sa defineasca profilul socio-profesional
- sa identifice elementele profilului socio-profesional
- sa enumere "arierele in comunicare
- sa analizeze "arierele in comunicare
'trategia didactica:
Metode si procedee didactice:
- ()punerea si e)plicatia elementelor esentiale de continut cu a#utorul ppt-ului folosit pentru
cunoasterea profilului socio-profesional$ a categoriilor de "ariere in comunicare si pentru im"inarea
memoriei vizuale cu cea auditiva$ astfel incat metodele utilizate sa se plieze pe stilurile individuale
de invatare%
- Brainstorming!ul deoarece este o metoda de descoperire propriu zisa$ o invatare constienta
si cu a#utorul ei se pot identifica "arierele in comunicare& Aceasta metoda antreneaza toti elevii in
demersul didactic$ incura#eaza participarea activa a lor$ si valorifica timpul destinat$ elimina timpii
morti
- 'tiu* vreau sa stiu* am invatat este "azata pe descoperirea diri#ata si rezolvarea de
pro"leme si poate fi folosita pentru o"tinerea unor rezultate "une in ceea ce priveste analizarea
"arierelor in comunicare a anga#atilor si in viata de zi cu zi& 'etoda ce presupune formarea de
grupuri mici sau cu intraga clasa$ si se trece in revista ceea ce elevii stiu de#a despre "ariere$ apoi se
formuleaza intre"ari la care se asteapta gasirea raspunsului in lectie
Mi+loace si materiale didactice:
- Ppt-ul$ laptopul$ videoproiector$ ecran ( deoarece se poate reda un volum mare de
informatii intr-un timp redus si raspunde stilurilor individuale de invatare$ adica comunica visual si
ilustrativ
- )lipchart$ mar*ere diverse culori$ coli flipchart$ adeziv/scotch pentru lucru pe grupe$ adica
metoda +stiu, vreau sa stiu, am invatat,$ fiind o metoda interactiva si stimulativa
- )ise de lucru$ manualul$ caietul$ portofoliu
,orme de organi-are a clasei:
- ndividual " prin tema pentru acasa
- ,rontal " e-punerea prezentarii
- Pe grupe " fise de lucru
'trategia de evaluare:
- Tema pentru acasa
- )ise de lucru
- Proiect realizat pe parcursul activitatii
&riterii de evaluare:
- .alitatea interventiilor pe parcursul activitatii sustinute
- .alitatea raspunsurilor ela"orate in continutul lucrarii scrise$ sustinute la final de unitate
- .alitatea proiectului
Mediul de instruire " presupune un cadru formal$ cu actor i ce isi asuma rolurile
- Are o importanta ma#ora in procesul instructiv-educativ deoarece e-ista nevoia/necesitatea
organizarii elevilor pe clase$ in functie de varste$ de nivel de pregatire$ pe grupe$ etc&
- Se impune cunoasterea mediului de instruire pentru adaptarea eficienta la particularitatile
clasei$ la aptitudinile si performantele ei&
'ugestii metodologice: acestea reprezinta un sistem de referinta pentru ela"orarea programelor
scolare si pentru orientarea demersului didactic la clasa
Ele sunt concretizate in scopuri$ competente$ continuturi& .ontinuturile tre"uie sa contri"uie la
realizarea finalitatilor vizate$ sa fie relevante din punct de vedere stiintific$ sa fie accesi"ile si sa
permita progresul invatarii& Alaturi de continuturi sunt e-plicitate si alte rezultate ale invatarii$
conditii intelectuale$ deprinderi$ atitudini si aceasta poarta numele de competente&
.esurse $i$liografice:
Manualul: /rgani-area resurselor umane* (d0/scar Print* Bucuresti
'cenariu didactic
Momentele
lectiei
Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode si
procedee
Materiale
didactice
Modalitat
i de
evaluare
Moment
organizatoric
5
-saluta clasa%
-verifica prezenta elevilor%
-asigura conditiile didactico-materiale pentru "una
desfasurare a lectiei
)ormeaza grupurile de elevi necesare unei "une
desfasurari a activitatii
-saluta profesorul%
-comunica elevii
a"senti
- se mo"ilizeaza in
functie de cerintele
profesorului
.onversatia
Pregatirea
pentru tema
noua
3
-anunta modul de desfasurare al lectiei%
-verifica cunostiintele pe care elevii le-au do"andit
anterior$ necesare noii invatari: identificarea profilului
socio-profesional$ a"ilitati$ cunostiinte profesionale$
comunicarea eficienta$ "ariere in comunicare
- raspund intre"arilor
adresate de profesor
E-punerea
.onversatia
e-plicatia
Pe "aza
raspunsuril
or date
Anuntarea
subiectului
(titlului) si a
obiectivelor
lectiei
2
-scrie pe ta"la titlul lectiei: +.omunicarea eficienta-
"ariere in comunicare, si e-pune pe videoproiector
competentele lectiei:
- Sa defineasca profilul socio-profesional
- sa identifice elementele profilului socioprofesiona
- sa analizeze "arierele in comunicare
- sa enumere "arierele in comunicare
/oteaza in caiete
titlul lectiei si
competentele
acesteia
E-punerea
.onversatia
e-plicatia
Ppt$ laptop$
videoproiect
or$ ecran
Transmiterea
conostintelor
23
0efineste .omunicarea$ enumera elem1ntele
componente$ e-plica notiunea de "ariera$ enumera
tipurile de "ariere in comunicare
E-plica notiunile nou introduse modalitatea de aplicare
a acesteia
/oteaza pe caiete
precizarile facute de
catre profesor
Prelegerea
0ez"atere
E-ercitiu
Ppt$ laptop$
videoproiect
or$ ecran
Fixarea
cunostintelor
15
Imparte clasa in 2 grupe egale$ ce sunt formate din cate
3 elevi4dupa caz5& )iecare grupa isi alege un nume al
grupei&
)iecare grupa va primi o fisa de lucru$ un studiu de caz$
coli de flipchart si mar*ere de diverse culori& Imparte
Asculta indicatiile si
sarciniile de lucru&
Participa activ la
Stiu$ vreau sa
stiu$ am invatat
)ise de
lucru (cu
aplicatii
Pe "aza
raspunsuril
or date
coala in 6 sectiuni:
-Stiu4unde vor scrie tot ce stiau ei despre comunicare si
"arierele ei$ inainte ca profesorul sa prezinte informatia5
-vreau sa stiu 4vor adresa intre"ari in legatura cu
nelamuririle$ informatiile pe care vor sa le aprofundeze
despre "ariere in comunicare5
-am invatat 4tre"uie sa scrie tot ce au invatat despre
"ariere in comunicare$ dup ace profesorul le-a prezentat
notiunile nou introduse5
T7ate grupele au un timp de minute pentru rezolvarea
fiecarei etape a fiselor$ o"servatorul noteaza rezolvarea
fisei pe coala de flipchart& 0upa rezolvarea se trece la
discutarea rezultatelor la care a a#uns fiecare grupa&
Profesorul monitorizeaza permanent activitatea$ se
plim"a prin clasa$ elimina "loca#ele si solicita r8spunsuri
la 9ntre"8rile individuale din partea colegilor&
Apoi intreaga clas8$ reunit8$ analizeaz8 :i
concluzioneaz8 asupra ideilor emise&
0upa care urmeaza faza decizional8 - In final
propunatoarea impreuna cu elevii alege situa;ia final8 :i
se sta"ilesc concluziile&
desfasurarea lectiei&
Isi aleg un nume
reprezentativ al
cafenelei
/oteaza raspunsurile
pe colile de flipchart
.omunica
raspunsurile pe care
le-au dat la fisa de
lucru
<rainstorming
.onversatia
0ez"aterea
.oli
flipchart$
mar*ere$
adeziv
Anuntarea si
explicarea
temei pentru
acasa 2
Se anunta tema si da indicatiile necesare rezolvarii ei /oteaza tema
'uportul informational
&/MUN&A.( (,&(NT1
.aspunde la urmatoarele intre$ari
e gre!im c"n# comunic$m%
&eatentia% 'milirea% Amenintarea% ritica% (nvinuirea% )tic*etarea%
(ronia% &emultumirea% +i#icarea vocii% ontrazicerea% ritica%(n#i,erenta%
-ariere si #i,icultati .n procesul comunicarii
Ori de c=te ori scriem sau vor"im$ 9ncerc=nd sa convingem$ sa e-plicam$ sa influentam$ sa educam$ sau sa
9ndeplinim orice alt o"iectiv$ prin intermediul procesului de comunicare$ urmarim 9ntotdeauna patru
scopuri principale:
> sa fim receptati 4auziti sau cititi5%
> sa fim 9ntelesi%
> sa fim acceptati%
> sa provocam o reactie 4o schim"are de comportament sau atitudine5&
Atunci c=nd nu reusim sa atingem nici unul dintre aceste o"iective$ 9nseamna ca ceva 9n derularea
comunicarii nu functioneaza corespunzator$ adica ceva a interferat 9n transmiterea mesa#elor& Orice
interfereaza cu procesul de comunicare poarta denumirea de "ariera$ dificultate sau +noise,&
<arierele 9n comunicare se produc atunci c=nd receptorul mesa#ului comunicat nu recepteaza sau
interpreteaza gresit sensul dorit de catre emitator& Scopul studierii comunicarii este acela de a reduce
motivele care cauzeaza aceste fenomene& Asa cum am mai spus$ ?9ntelesurile se regasesc 9n oameni si nu 9n
cuvinte$ astfel ca identificarea factorilor care conduc la interpretari gresite este primul pas spre a realiza o
mai "una comunicare& Este vor"a de:
Diferente de perceptie - modul 9n care noi privim lumea este influentat de e-perientele noastre anterioare$
astfel ca persoane de v=rste diferite$ nationalitati$ culturi$ educatie$ ocupatie$ se-$ temperamente etc& vor
avea alte perceptii si vor interpreta situatiile 9n mod diferit& 0iferentele de perceptie sunt de multe ori
numai radacina a numeroase "ariere de comunicare&
Concluzii grabite - deseori vedem ceea ce dorim sa vedem si auzim ceea ce dorim sa auzim$ evit=nd sa
recunoastem realitatea 9n sine& Aceasta ne poate duce la ceea ce se spune ?a face doi plus doi sa dea cinci?&
Stereotipii - 9nvat=nd permanent din e-perientele proprii$ vom 9nt=mpina riscul de a trata diferite persoane
ca si c=nd ar fi una singura: ?0aca am cunoscut un inginer 4student$ maistru$ negustor$ etc&5 i-am cunoscut
pe toti&
Lipsa de cunoastere - este dificil sa comunicam eficient cu cineva care are o educatie diferita de a noastra$
ale carei cunostiinte 9n legatura cu un anumit su"iect 9n discutie sunt mult mai reduse& 0esigur este posi"il$
dar necesita 9ndem=nare din partea celui care comunica% el tre"uie sa fie constient de discrepanta 9ntre
nivelurile de cunoastere si sa se adapteze 9n consecinta&
Lipsa de interes - este una din cele mai mari si mai frecvente "ariere ce tre"uiesc depasite& Acolo unde
lipsa de interes este evidenta si de 9nteles$ tre"uie sa se actioneze cu a"ilitate pentru a directiona mesa#ul
astfel 9nc=t sa corespunda intereselor si nevoilor celui care primeste mesa#ul&
Dificultati n exprimare - daca emitatorul are pro"leme 9n a gasi cuvinte pentru a-si e-prima ideile$ aceasta
va fi sigur o "ariera 9n comunicare si$ inevita"il acesta va tre"ui sa-si 9m"ogateasca voca"ularul&
Emotii - emotivitatea emitatorilor si receptorilor de mesa#e poate fi de asemenea o "ariera& Emotia
puternica este raspunzatoare de "locarea aproape completa a comunicarii& O metoda de a 9mpiedica acest
"loca# consta 9n evitarea comunicarii atunci c=nd emitatorii sunt afectati de emotii puternice& Totusi$
uneori$ cel care primeste mesa#ul poate fi mai putin impresionat de o persoana care vor"este fara emotie
sau entuziasm$ consider=nd-o plictisitoare - astfel ca emotia poate deveni un catalizator al comunicarii&
Personalitatea - nu doar diferentele dintre tipurile de personalitati pot crea pro"leme$ ci$ deseori$ propria
noastra perceptie a persoanelor din #urul nostru este afectata si$ ca urmare$ comportamentul nostru
influenteaza pe acela al partenerului comunicarii& ?.iocnirea personalitatilor? este una dintre cele mai
frecvente cazuri ale esecului 9n comunicare& /u 9ntotdeauna suntem capa"ili sa influentam sau sa
schim"am personalitatea celuilalt dar$ cel putin$ tre"uie sa fim pregatiti sa ne studiem propria persoana
pentru a o"serva daca o schim"are 9n comportamentul nostru poate genera reactii satisfacatoare/
Acestia sunt doar c=tiva factori care pot face comunicarea mai putin eficienta$ sau chiar sa esueze complet&
Potentialele "ariere de comunicare nu depind doar de receptor respectiv de emitator$ ci si de conditiile de
comunicare pe care tre"uie nu numai sa le cunoastem ci si sa le controlam pentru ca procesul comunicarii
sa capete sansa de a fi eficient&
@ncerc=nd o clasificare a "arierelor comunicationale& lu=nd 9n considerare si motivele care le genereaza$
avem:
> cea ce se spune nu poate fi auzit: este vor"a 9n special de "arierele fizice: zgomot$ lipsa concentrarii
4adica 9ndem=nari nesatisfacatoare de a asculta / audia5$ surzenie$ distorsiuni 9n timpul transmiterii 4atunci
c=nd se comunica prin telefon$ radio5$
> ceea ce se aude nu poate fi 9nteles: ascultatorul poate auzi$ dar ceea ce 9ntelege este influentat de educatie
cunostiintele tehnice asupra su"iectului etc&% ne9ntelegerea lim"a#ului semnifica incapacitatea de a
interpreta cu acuratete mesa#ul si poate fi datorata erorilor de traducere$ de voca"ular$ de punctuatie$
gesturilor non-ver"ale%
> ceea ce este 9nteles nu poate fi acceptat: ascultatorul 9ntelege dar nu poate accepta datorita unor factori
psihologici cum ar fi: atitudinile sale fata de ceilalti$ sentimentele fata de su"iectul pus 9n discutie$ lipsa de
deschidere 4sentiment ce care apare atunci c=nd climatul este formal$ sentiment ce poate deveni o "ariera 9n
comunicare 9n momentul 9n care provoaca ne9ncrederea si sentimentul ca anumite informatii sunt pastrate
secrete5$ pre#udecati ca de e-emplu socul cultural sau etnocentrismul%
Socul cultural semnifica incapacitatea de a 9ntelege sau accepta persoane cu valori$ standarde$ stiluri de
viata diferite
Etnocentrismul$ adica credinta ca propria cultura este superioara oricarei alteia apare ca "ariera atunci c=nd
comunicarea conduce la o atitudine de superioritate& Oamenilor nu le este agrea"il sa li se vor"easca ?de
sus? sau sa li se spuna ca ideile lor sunt interesante$ dar gresite&
> vor"itorul nu poate descoperi daca a fost auzit $ 9nteles$ acceptat&
<arierele pot fi gasite 9n orice sistem comunicational si de aceea e mai corect sa spunem ca mesa#ul
transmis nu e niciodata mesa#ul receptat&
Alo"alizarea mediului social$ diplomatic$ de afaceri necesita ca oameni sa-si desfasoare o activitate
eficienta 9n cadrul diferitelor culturi& .omunicarea 9n acest conte-t este foarte comple-a datorita
varia"ilitatii si intrepatrunderii diferitelor caracteristici culturale&
O alta clasificare a "arierelor in comunicare:
<ariere de lim"a#$ "ariere de conceptie$ "ariere de statut$ "ariere de mediu&
Tema
Fisa #e lucru 0 1tu#iu #e caz
Povestea iepurasului
Aceast8 poveste este despre un iepura: care dorea s8-:i g8teasc8 B ou8& C8 rog s8 asculta;i povestioara si
s8 medita;i putin asupra moraleiD
Iepura:ul are de g8tit B ou8$ dar nu are o tigaie in care s8 le pr8#easc8& St8 el$ se g=nde:te$ :i i:i
aduce aminte c8 ursul are o tigaie& <ucuros$ pleac8 spre "=rlogul ursului $s8-i cear8 tigaia cu 9mprumutD
'erg=ndE merg=nd$ iepura:ul se intrea"8:
-0ac8 ursul 9mi cere 9n schim"ul tig8ii F ou8G HmE asta e$ 9i dau lui F ou8$ mai r8m=n eu cu I si asta e$
mi-a#ung ID
'erge el ce merge$ si se 9ntrea"8 din nou:
-0ar dac8 9mi cere 3 ou8G Asta nu-i "ine delocD 0ar ce s8 fac$ ursul e singurul din p8dure care 9mi poate
9mprumuta tigaiaD Apoi$ a:a e 9n afaceri$ c=:tigul se 9mparte #umate-#umateD )ie :i a:a$ dac8-mi cere 3 mai
r8m=n si eu cu 3 si 9mi a#ung :i astea p=n8 la urm8D
'ai avea pu;in p=n8 a a#unge la "=rlogul ursului :i-i veni o nou8 idee:
-0in ce-l cunosc eu pe urs$ acesta va lua :i pielea de pe mine$ 9n plus$ e :i cam nesimtit$ cred ca o s8-mi
lase doar F ou8D OfE 0oamne$ :i eu care aveam B ou8D S8 r8m=n doar cu F ou8G 0elicat8 situa;ie$ dar$ asta
eD P=na la urm8 dec=t s8 mor de foame$ 9i dau lui I :i eu sunt mai mic$ r8m=n cu F ou8D Aceste ou8 o s8-
mi ;in8 de foame ast8ziD
@n sf=r:it$ iepura:ul a#unse 9n fa;a "=rloguluiD .8zu din nou pe g=nduri$ era din ce 9n ce mai stresat$
pentru c8 9n tot acest timp el s-a g=ndit s8-l 9mpace :i pe urs :i pe el :i a tras ni:te concluzii clare& 0ar nu-:i
pusese o singur8 9ntre"are:
-0ac8 ursul 9mi cere toate ou8leG .e facG HmE Asta ar fi foarte delicatDDD
Se hot8r8:te :i "ate la u:a ursului$ care iese cu un z=m"et larg :i spune:
-Ji-mi iepura:ule$ ce pro"lem8 ai$ cu ce te pot a#utaG
Iepurasul:
-'8i ursule$ stii ceva: /K-'I TLE<KIE TIAAIA TAD Apoi 9i 9ntoarce spatele :i pleac8D
&erinte:
a& ce "ariere in comunicare au aparutGcum puteau fi evitateG
"& realizati un scenariu despre cum ar fi tre"uit sa se desfasoare discutMa din situatia prezentata