Unitatea de invatamant: Liceul Tehnologic Dimitrie Bolintineanu
Unitatea de invatare: Planificarea necesarului de personal Aria curriculara: Tehnologii-Servicii Nume profesor: Enache Ioana Iulia Modulul: Organizarea resurselor umane Titlul lectiei: dentificarea profilului socio!profesional " comunicarea eficienta #$ariere in comunicare% Tipul lectiei: lectie de transmitere/insusire de noi cunostinte &lasa: a-XI-a A Durata: ! min Data: &ompetente specifice: - Sa defineasca profilul socio-profesional - sa identifice elementele profilului socio-profesional - sa enumere "arierele in comunicare - sa analizeze "arierele in comunicare 'trategia didactica: Metode si procedee didactice: - ()punerea si e)plicatia elementelor esentiale de continut cu a#utorul ppt-ului folosit pentru cunoasterea profilului socio-profesional$ a categoriilor de "ariere in comunicare si pentru im"inarea memoriei vizuale cu cea auditiva$ astfel incat metodele utilizate sa se plieze pe stilurile individuale de invatare% - Brainstorming!ul deoarece este o metoda de descoperire propriu zisa$ o invatare constienta si cu a#utorul ei se pot identifica "arierele in comunicare& Aceasta metoda antreneaza toti elevii in demersul didactic$ incura#eaza participarea activa a lor$ si valorifica timpul destinat$ elimina timpii morti - 'tiu* vreau sa stiu* am invatat este "azata pe descoperirea diri#ata si rezolvarea de pro"leme si poate fi folosita pentru o"tinerea unor rezultate "une in ceea ce priveste analizarea "arierelor in comunicare a anga#atilor si in viata de zi cu zi& 'etoda ce presupune formarea de grupuri mici sau cu intraga clasa$ si se trece in revista ceea ce elevii stiu de#a despre "ariere$ apoi se formuleaza intre"ari la care se asteapta gasirea raspunsului in lectie Mi+loace si materiale didactice: - Ppt-ul$ laptopul$ videoproiector$ ecran ( deoarece se poate reda un volum mare de informatii intr-un timp redus si raspunde stilurilor individuale de invatare$ adica comunica visual si ilustrativ - )lipchart$ mar*ere diverse culori$ coli flipchart$ adeziv/scotch pentru lucru pe grupe$ adica metoda +stiu, vreau sa stiu, am invatat,$ fiind o metoda interactiva si stimulativa - )ise de lucru$ manualul$ caietul$ portofoliu ,orme de organi-are a clasei: - ndividual " prin tema pentru acasa - ,rontal " e-punerea prezentarii - Pe grupe " fise de lucru 'trategia de evaluare: - Tema pentru acasa - )ise de lucru - Proiect realizat pe parcursul activitatii &riterii de evaluare: - .alitatea interventiilor pe parcursul activitatii sustinute - .alitatea raspunsurilor ela"orate in continutul lucrarii scrise$ sustinute la final de unitate - .alitatea proiectului Mediul de instruire " presupune un cadru formal$ cu actor i ce isi asuma rolurile - Are o importanta ma#ora in procesul instructiv-educativ deoarece e-ista nevoia/necesitatea organizarii elevilor pe clase$ in functie de varste$ de nivel de pregatire$ pe grupe$ etc& - Se impune cunoasterea mediului de instruire pentru adaptarea eficienta la particularitatile clasei$ la aptitudinile si performantele ei& 'ugestii metodologice: acestea reprezinta un sistem de referinta pentru ela"orarea programelor scolare si pentru orientarea demersului didactic la clasa Ele sunt concretizate in scopuri$ competente$ continuturi& .ontinuturile tre"uie sa contri"uie la realizarea finalitatilor vizate$ sa fie relevante din punct de vedere stiintific$ sa fie accesi"ile si sa permita progresul invatarii& Alaturi de continuturi sunt e-plicitate si alte rezultate ale invatarii$ conditii intelectuale$ deprinderi$ atitudini si aceasta poarta numele de competente& .esurse $i$liografice: Manualul: /rgani-area resurselor umane* (d0/scar Print* Bucuresti 'cenariu didactic Momentele lectiei Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode si procedee Materiale didactice Modalitat i de evaluare Moment organizatoric 5 -saluta clasa% -verifica prezenta elevilor% -asigura conditiile didactico-materiale pentru "una desfasurare a lectiei )ormeaza grupurile de elevi necesare unei "une desfasurari a activitatii -saluta profesorul% -comunica elevii a"senti - se mo"ilizeaza in functie de cerintele profesorului .onversatia Pregatirea pentru tema noua 3 -anunta modul de desfasurare al lectiei% -verifica cunostiintele pe care elevii le-au do"andit anterior$ necesare noii invatari: identificarea profilului socio-profesional$ a"ilitati$ cunostiinte profesionale$ comunicarea eficienta$ "ariere in comunicare - raspund intre"arilor adresate de profesor E-punerea .onversatia e-plicatia Pe "aza raspunsuril or date Anuntarea subiectului (titlului) si a obiectivelor lectiei 2 -scrie pe ta"la titlul lectiei: +.omunicarea eficienta- "ariere in comunicare, si e-pune pe videoproiector competentele lectiei: - Sa defineasca profilul socio-profesional - sa identifice elementele profilului socioprofesiona - sa analizeze "arierele in comunicare - sa enumere "arierele in comunicare /oteaza in caiete titlul lectiei si competentele acesteia E-punerea .onversatia e-plicatia Ppt$ laptop$ videoproiect or$ ecran Transmiterea conostintelor 23 0efineste .omunicarea$ enumera elem1ntele componente$ e-plica notiunea de "ariera$ enumera tipurile de "ariere in comunicare E-plica notiunile nou introduse modalitatea de aplicare a acesteia /oteaza pe caiete precizarile facute de catre profesor Prelegerea 0ez"atere E-ercitiu Ppt$ laptop$ videoproiect or$ ecran Fixarea cunostintelor 15 Imparte clasa in 2 grupe egale$ ce sunt formate din cate 3 elevi4dupa caz5& )iecare grupa isi alege un nume al grupei& )iecare grupa va primi o fisa de lucru$ un studiu de caz$ coli de flipchart si mar*ere de diverse culori& Imparte Asculta indicatiile si sarciniile de lucru& Participa activ la Stiu$ vreau sa stiu$ am invatat )ise de lucru (cu aplicatii Pe "aza raspunsuril or date coala in 6 sectiuni: -Stiu4unde vor scrie tot ce stiau ei despre comunicare si "arierele ei$ inainte ca profesorul sa prezinte informatia5 -vreau sa stiu 4vor adresa intre"ari in legatura cu nelamuririle$ informatiile pe care vor sa le aprofundeze despre "ariere in comunicare5 -am invatat 4tre"uie sa scrie tot ce au invatat despre "ariere in comunicare$ dup ace profesorul le-a prezentat notiunile nou introduse5 T7ate grupele au un timp de minute pentru rezolvarea fiecarei etape a fiselor$ o"servatorul noteaza rezolvarea fisei pe coala de flipchart& 0upa rezolvarea se trece la discutarea rezultatelor la care a a#uns fiecare grupa& Profesorul monitorizeaza permanent activitatea$ se plim"a prin clasa$ elimina "loca#ele si solicita r8spunsuri la 9ntre"8rile individuale din partea colegilor& Apoi intreaga clas8$ reunit8$ analizeaz8 :i concluzioneaz8 asupra ideilor emise& 0upa care urmeaza faza decizional8 - In final propunatoarea impreuna cu elevii alege situa;ia final8 :i se sta"ilesc concluziile& desfasurarea lectiei& Isi aleg un nume reprezentativ al cafenelei /oteaza raspunsurile pe colile de flipchart .omunica raspunsurile pe care le-au dat la fisa de lucru <rainstorming .onversatia 0ez"aterea .oli flipchart$ mar*ere$ adeziv Anuntarea si explicarea temei pentru acasa 2 Se anunta tema si da indicatiile necesare rezolvarii ei /oteaza tema 'uportul informational &/MUN&A.( (,&(NT1 .aspunde la urmatoarele intre$ari e gre!im c"n# comunic$m% &eatentia% 'milirea% Amenintarea% ritica% (nvinuirea% )tic*etarea% (ronia% &emultumirea% +i#icarea vocii% ontrazicerea% ritica%(n#i,erenta% -ariere si #i,icultati .n procesul comunicarii Ori de c=te ori scriem sau vor"im$ 9ncerc=nd sa convingem$ sa e-plicam$ sa influentam$ sa educam$ sau sa 9ndeplinim orice alt o"iectiv$ prin intermediul procesului de comunicare$ urmarim 9ntotdeauna patru scopuri principale: > sa fim receptati 4auziti sau cititi5% > sa fim 9ntelesi% > sa fim acceptati% > sa provocam o reactie 4o schim"are de comportament sau atitudine5& Atunci c=nd nu reusim sa atingem nici unul dintre aceste o"iective$ 9nseamna ca ceva 9n derularea comunicarii nu functioneaza corespunzator$ adica ceva a interferat 9n transmiterea mesa#elor& Orice interfereaza cu procesul de comunicare poarta denumirea de "ariera$ dificultate sau +noise,& <arierele 9n comunicare se produc atunci c=nd receptorul mesa#ului comunicat nu recepteaza sau interpreteaza gresit sensul dorit de catre emitator& Scopul studierii comunicarii este acela de a reduce motivele care cauzeaza aceste fenomene& Asa cum am mai spus$ ?9ntelesurile se regasesc 9n oameni si nu 9n cuvinte$ astfel ca identificarea factorilor care conduc la interpretari gresite este primul pas spre a realiza o mai "una comunicare& Este vor"a de: Diferente de perceptie - modul 9n care noi privim lumea este influentat de e-perientele noastre anterioare$ astfel ca persoane de v=rste diferite$ nationalitati$ culturi$ educatie$ ocupatie$ se-$ temperamente etc& vor avea alte perceptii si vor interpreta situatiile 9n mod diferit& 0iferentele de perceptie sunt de multe ori numai radacina a numeroase "ariere de comunicare& Concluzii grabite - deseori vedem ceea ce dorim sa vedem si auzim ceea ce dorim sa auzim$ evit=nd sa recunoastem realitatea 9n sine& Aceasta ne poate duce la ceea ce se spune ?a face doi plus doi sa dea cinci?& Stereotipii - 9nvat=nd permanent din e-perientele proprii$ vom 9nt=mpina riscul de a trata diferite persoane ca si c=nd ar fi una singura: ?0aca am cunoscut un inginer 4student$ maistru$ negustor$ etc&5 i-am cunoscut pe toti& Lipsa de cunoastere - este dificil sa comunicam eficient cu cineva care are o educatie diferita de a noastra$ ale carei cunostiinte 9n legatura cu un anumit su"iect 9n discutie sunt mult mai reduse& 0esigur este posi"il$ dar necesita 9ndem=nare din partea celui care comunica% el tre"uie sa fie constient de discrepanta 9ntre nivelurile de cunoastere si sa se adapteze 9n consecinta& Lipsa de interes - este una din cele mai mari si mai frecvente "ariere ce tre"uiesc depasite& Acolo unde lipsa de interes este evidenta si de 9nteles$ tre"uie sa se actioneze cu a"ilitate pentru a directiona mesa#ul astfel 9nc=t sa corespunda intereselor si nevoilor celui care primeste mesa#ul& Dificultati n exprimare - daca emitatorul are pro"leme 9n a gasi cuvinte pentru a-si e-prima ideile$ aceasta va fi sigur o "ariera 9n comunicare si$ inevita"il acesta va tre"ui sa-si 9m"ogateasca voca"ularul& Emotii - emotivitatea emitatorilor si receptorilor de mesa#e poate fi de asemenea o "ariera& Emotia puternica este raspunzatoare de "locarea aproape completa a comunicarii& O metoda de a 9mpiedica acest "loca# consta 9n evitarea comunicarii atunci c=nd emitatorii sunt afectati de emotii puternice& Totusi$ uneori$ cel care primeste mesa#ul poate fi mai putin impresionat de o persoana care vor"este fara emotie sau entuziasm$ consider=nd-o plictisitoare - astfel ca emotia poate deveni un catalizator al comunicarii& Personalitatea - nu doar diferentele dintre tipurile de personalitati pot crea pro"leme$ ci$ deseori$ propria noastra perceptie a persoanelor din #urul nostru este afectata si$ ca urmare$ comportamentul nostru influenteaza pe acela al partenerului comunicarii& ?.iocnirea personalitatilor? este una dintre cele mai frecvente cazuri ale esecului 9n comunicare& /u 9ntotdeauna suntem capa"ili sa influentam sau sa schim"am personalitatea celuilalt dar$ cel putin$ tre"uie sa fim pregatiti sa ne studiem propria persoana pentru a o"serva daca o schim"are 9n comportamentul nostru poate genera reactii satisfacatoare/ Acestia sunt doar c=tiva factori care pot face comunicarea mai putin eficienta$ sau chiar sa esueze complet& Potentialele "ariere de comunicare nu depind doar de receptor respectiv de emitator$ ci si de conditiile de comunicare pe care tre"uie nu numai sa le cunoastem ci si sa le controlam pentru ca procesul comunicarii sa capete sansa de a fi eficient& @ncerc=nd o clasificare a "arierelor comunicationale& lu=nd 9n considerare si motivele care le genereaza$ avem: > cea ce se spune nu poate fi auzit: este vor"a 9n special de "arierele fizice: zgomot$ lipsa concentrarii 4adica 9ndem=nari nesatisfacatoare de a asculta / audia5$ surzenie$ distorsiuni 9n timpul transmiterii 4atunci c=nd se comunica prin telefon$ radio5$ > ceea ce se aude nu poate fi 9nteles: ascultatorul poate auzi$ dar ceea ce 9ntelege este influentat de educatie cunostiintele tehnice asupra su"iectului etc&% ne9ntelegerea lim"a#ului semnifica incapacitatea de a interpreta cu acuratete mesa#ul si poate fi datorata erorilor de traducere$ de voca"ular$ de punctuatie$ gesturilor non-ver"ale% > ceea ce este 9nteles nu poate fi acceptat: ascultatorul 9ntelege dar nu poate accepta datorita unor factori psihologici cum ar fi: atitudinile sale fata de ceilalti$ sentimentele fata de su"iectul pus 9n discutie$ lipsa de deschidere 4sentiment ce care apare atunci c=nd climatul este formal$ sentiment ce poate deveni o "ariera 9n comunicare 9n momentul 9n care provoaca ne9ncrederea si sentimentul ca anumite informatii sunt pastrate secrete5$ pre#udecati ca de e-emplu socul cultural sau etnocentrismul% Socul cultural semnifica incapacitatea de a 9ntelege sau accepta persoane cu valori$ standarde$ stiluri de viata diferite Etnocentrismul$ adica credinta ca propria cultura este superioara oricarei alteia apare ca "ariera atunci c=nd comunicarea conduce la o atitudine de superioritate& Oamenilor nu le este agrea"il sa li se vor"easca ?de sus? sau sa li se spuna ca ideile lor sunt interesante$ dar gresite& > vor"itorul nu poate descoperi daca a fost auzit $ 9nteles$ acceptat& <arierele pot fi gasite 9n orice sistem comunicational si de aceea e mai corect sa spunem ca mesa#ul transmis nu e niciodata mesa#ul receptat& Alo"alizarea mediului social$ diplomatic$ de afaceri necesita ca oameni sa-si desfasoare o activitate eficienta 9n cadrul diferitelor culturi& .omunicarea 9n acest conte-t este foarte comple-a datorita varia"ilitatii si intrepatrunderii diferitelor caracteristici culturale& O alta clasificare a "arierelor in comunicare: <ariere de lim"a#$ "ariere de conceptie$ "ariere de statut$ "ariere de mediu& Tema Fisa #e lucru 0 1tu#iu #e caz Povestea iepurasului Aceast8 poveste este despre un iepura: care dorea s8-:i g8teasc8 B ou8& C8 rog s8 asculta;i povestioara si s8 medita;i putin asupra moraleiD Iepura:ul are de g8tit B ou8$ dar nu are o tigaie in care s8 le pr8#easc8& St8 el$ se g=nde:te$ :i i:i aduce aminte c8 ursul are o tigaie& <ucuros$ pleac8 spre "=rlogul ursului $s8-i cear8 tigaia cu 9mprumutD 'erg=ndE merg=nd$ iepura:ul se intrea"8: -0ac8 ursul 9mi cere 9n schim"ul tig8ii F ou8G HmE asta e$ 9i dau lui F ou8$ mai r8m=n eu cu I si asta e$ mi-a#ung ID 'erge el ce merge$ si se 9ntrea"8 din nou: -0ar dac8 9mi cere 3 ou8G Asta nu-i "ine delocD 0ar ce s8 fac$ ursul e singurul din p8dure care 9mi poate 9mprumuta tigaiaD Apoi$ a:a e 9n afaceri$ c=:tigul se 9mparte #umate-#umateD )ie :i a:a$ dac8-mi cere 3 mai r8m=n si eu cu 3 si 9mi a#ung :i astea p=n8 la urm8D 'ai avea pu;in p=n8 a a#unge la "=rlogul ursului :i-i veni o nou8 idee: -0in ce-l cunosc eu pe urs$ acesta va lua :i pielea de pe mine$ 9n plus$ e :i cam nesimtit$ cred ca o s8-mi lase doar F ou8D OfE 0oamne$ :i eu care aveam B ou8D S8 r8m=n doar cu F ou8G 0elicat8 situa;ie$ dar$ asta eD P=na la urm8 dec=t s8 mor de foame$ 9i dau lui I :i eu sunt mai mic$ r8m=n cu F ou8D Aceste ou8 o s8- mi ;in8 de foame ast8ziD @n sf=r:it$ iepura:ul a#unse 9n fa;a "=rloguluiD .8zu din nou pe g=nduri$ era din ce 9n ce mai stresat$ pentru c8 9n tot acest timp el s-a g=ndit s8-l 9mpace :i pe urs :i pe el :i a tras ni:te concluzii clare& 0ar nu-:i pusese o singur8 9ntre"are: -0ac8 ursul 9mi cere toate ou8leG .e facG HmE Asta ar fi foarte delicatDDD Se hot8r8:te :i "ate la u:a ursului$ care iese cu un z=m"et larg :i spune: -Ji-mi iepura:ule$ ce pro"lem8 ai$ cu ce te pot a#utaG Iepurasul: -'8i ursule$ stii ceva: /K-'I TLE<KIE TIAAIA TAD Apoi 9i 9ntoarce spatele :i pleac8D &erinte: a& ce "ariere in comunicare au aparutGcum puteau fi evitateG "& realizati un scenariu despre cum ar fi tre"uit sa se desfasoare discutMa din situatia prezentata