Tulburarile in legatura cu o substanta

Tulburarile in legatura cu o substanta se impart in 2 mari categorii: 1. tulb uzului de substanta (dependenta si
abuzul) si 2. tulburarile induse de substanta (intoxicatia si sevrajul).
Termenul de substanta se foloseste la droguri de abuz, medicamente sau toxice care se incadreaza in una din
categoriile: alcool, amfetamine, cafeina, canabis, cocaina, halucinogene, inhalante, nicotina, opiacee, fenciclidina,
sedative, hipnotice sau anxiolitice.
Consumarea compulsiva a unei anumite substante in mod repetat, in ciuda efectelor adverse, este o caracteristica
a dependentei de substante, insa pt a vbi de dependenta trebuie indeplinite cel putin 3 din urmatoarele conditii: 1.
toleranta; 2. prezenta simptomelor de sevraj in urma abstinentei; 3. consum in cantitati mai mari sau in decursul
unei per mai lungi; 4. eforturi infructuase de a controla uzul de substanta; 5. foarte mult timp pierdut in vederea
obtinerii si uzului substantei; 6. neglijrea unor activitati importante (sociale, profesionale,etc); 7. continuarea
utilizarii in ciuda problemelor somatice sau psihologice.
Principala caracteristica a abuzului de substante este consumul cronic, repetat si sustinut, in ciuda efectelor
adverse semnificative, rezultate in urma uneia sau mai multor dintre urmatoarele situatii (aparute in interval de 12
luni): 1. incapacitatea de a indeplini o obligatie majora (absenteism repetat si nemotivat, suspendare,
exmatriculare); 2. adaptarea unor comportamente foarte riscante dpdv al integritatii fizice (sofatul sau manevrarea
unor utilaje intr-o stare fizica necorespunzatoare); 3. infractiuni (arestare); probleme interpersonale cauzate de
consumul excesiv de substante (certuri, batai), diagn de abuz de o subst stabilindu´se at cand nu sunt indeplinite
criteriile pentru dependenta.
Tulb induse de o substanta – intoxicatia cu o substanta – sevrajul
Intoxicatia cu o subst apare at cand ingerarea unei subst determina aparitia unor simptome specifice (sindrom
specific substantei), diferite in cazul fiecarei subst. sindromul este considerat reversibil deoarece, deoarece odata
atenuat efectul subst, comportamentele tipice intoxicarii ( tendinta catre cearta, labilitatea dispozitiei, tulburarea
ratiunii) revin la nivelurile anterioare. Intox poate perturba o serie de functz senzoriale – perceptia, reflexele,
concentrarea, atentia si procesarea cognitiva- precum si personalitatea si comp interpersonale.
Sevrajul presupune o serie de comportamente ce apar ca urmare a intreruperii consumarii unei subst folosite in
mod cronic si repetat o per lunga. Sindromul rezultat cauzeaza o stare de detresa (disperare, nenorocire, stare
critica) si afecteaza grav functionalitatea organismului pe mai multe planuri importante, fiind insotit adesea de un
niv ridicat de disconfort ce influenteaza functionarea fiziologica si psihologica. De cele mai multe ori individul
simte nevoia acuta de a consuma substanta respectiva pt a atenua simptomele sevrajului.
In urma studiilor efectuate de-a lungl timpului s-a constat ca varsta de debut a consumului de subtante a scazut la
11-12 ani, demonstrandu-se si ca un nr in crescut al problemelor de conduita creste si riscul abuzului de subst.
Multi dintre tinerii care consuma substante au tulburari comorbide, cum ar fi: depresia, anxietatea, tulburari de
comportament disruptiv, tulb de comp alimentar si ADHD. Studiile au mai evidentiat si ca indivizii cu tulb
anxioase sunt de 2-3 ori mai expusi riscului de a incepe sa consume o subst decat cei care un au astfel de probl, la
fel si cei care sufera de ADHD sunt predispusi la consumul de substante in procent mai mare decat cei care un
sufera de aceasta tulburare.
Factorii ce duc la consumul de substante sunt multiplii, dar s-a evidentiat ca unele pers pot fi mai vulnerabile la
droguri din cauza stresului, bazat pe anumite caracteristici individuale (alcoolism in familie, ereditate,
personalitate/temperament). In cele mai bune cazuri abilitatile de adaptare (coping) se dovedesc eficiente, dar, dc
factorii de mediu (familie, scoala, colegi, situatie economica) snt nefavorabili, strsul rezultat creste probabilitatea
folosirii drogurilor ca automedicatie si ca mijl de protectie impotriva stresului.
O familie afectouasa, sentimentul de apartenenta la o scoala si resultatele scolare bune sunt factori ce previn
aceste comportamente la tineri, la polul opus fiind o stima de sine scazuta, depresia, anxietatea, relatiile cu pers de
aceeashi varsta care cons substante si domiciliul in cartiere in care acestea sunt usor accesibile constituie fact de
risc.
Pentru preventia consumului de substante s-a pus foarte mare accent pe sensibilizarea cu privire la efectele nocive
ale alcoolului, tutunului si a drogurilor ilegale precum si la popularizarea mijloacelor de a refuza in mod ferm si
eficient drogurile atunci cand sunt oferite.