Identificarea obiectului străin grupului dat

Scopul: determinarea capacităţii de a descoperi însuşirile esenţiale şi cele neesenţiale,

de a efectua pe baza lor generalizări, raportînd grupul de obiecte sau fenomene
identificate la clasa respectivă.(fructe, legume, fiinţe...)
Materialul de lucru se compune dintr-un set de fişe cu imaginea obiectelor: trei dintre
aceste obiecte pot forma un grup, avînd o particularitate esenţială, comună tuturor, al
patrulea obiect din fişă nu posedă această particularitate şi, deci, nu poate fi inclus în
grupul dat (fişele sînt prezentate în anexa 32)
În scop de diagnoză testarea se face individual. Dacă vă propuneţi să apreciaţi
capacitatea de generalizare- puteţi lucra cu un grup de copii. Şi într-un caz şi în celălalt,
fişele cu imagini se expun într-o anumită ordine, în corespundere cu creşterea gradului
de complexitate.
Instrucţiuni: „ Pe această fişă, sînt reprezentate 4 obiecte.Numiţi aceste obiecte (astfel
concretizăm, dacă elevul le cunoaşte). Trei dintre ele au o însuşire comună, pe cînd al
patrulea se deosebeşte de ele. Găsiţi obiectul care se deosebeşte de celelalte trei, adica
obiectul care trebuie exclus. Prin ce cuvînt pot fi numite celelalte trei obiecte?”. După
aceasta copiii exersează împreună cu învăţătorul. De exemplu, lucrează cu fişa I. Copilul
numeşte grupul în care intră? 3 obiecte-„încălţăminte” şi se explică de ce trebuie exclus
al patrulea „picior”. Următoarele situaţii copilul le rezolvă singur,
respectîndinstrucţiunea dată. Comentariile făcute la fiecare operaţie se scriu în tabelul
respectiv.
Fişa.Întrebările şi obiecţile Obiectul exclus Comentariul elevului
învăţătorului

De regulă, elevii rezolvă corect primele trei probe. Pe măsura creşterii

complexităţii,elevii încep a comite greşeli, dar, în temei,reuşesc la toate probele. Dacă
elevul se opreşte după proba 3 se presupune o reţinere în însuşire operaţiilor intelectuale.
Dacă sînt devieri uşoare, rezultă că gîndirea concretă nu este efectuată şi că elevul a
asimilat doar un număr redus de noţiuni generalizatoare. El compune concret grupul de
obiecte, dar nu-l poate denumi printr-un cuvînt generalizator. În cazul unei reţineri
vădite în dezvoltare întelectuală, elevul nu poate analiza şi evidenţia însuşirea
distinctivă, nu poate abstractiza, de aceea el uneşte obiectele într-un grup pe baza unei
asemănări exterioare arbitrare sau în corespundere cu aflarea lor concometentă într-
osituaţie concretă. De exemplu, în proba 6, aceleaşi elevii nu exclud „ochelarii”,
denumind acelelalte obiecte”aparate de măsurat”, dar refuză să excludă ceva, deoarece
cuajutorul ochelarilor omul vede mai bine indicaţiile deşteptătorului şi ale balanţei.