Conjunctia

* partea de vorbire care face legatura intre parti

de vorbire sau de propozitie.

* ele pot fi:

Conjunctii simple Conjunctii compuse
E -si Allorche-atunci cand
O -sau Affinche-pentru ca sa
Ma –dar Cioe-adica
Che-care, ca Eppure-si totusi
Se – daca Giacche –caci
Dunque – deci Purche- numai sa
Anzi- dimpotriva Nemmeno-nici macar
  Neppure- nici macar
  Sebbene - desi

* dupa rolul indeplinit la nivelul frazei pot fo

coordonate sau subordonate:

1. Conjunctii coordonate:

* se folosesc pentru a uni doua elemente ce nu

sunt independente unul de altul.
a) Copulative: leaga doua propozitii sau parti de
vorbire cu aceeasi valoare- e, anche, pure,
eppure,ne, etc.

Exemplu: Ana va al cinema e Rosa va a teatro.

(Ana se duce la film si rosa la teatru).

b) Disjunctive: separa doua propozitii sau parti de

vorbire- o, oppure, ovvero, etc.
Exemplu: Voi un cappuccino o un caffe? (vrei un
cappucciono sau o cafea?).

c) Adversative: contrarietate - ma, pero, tuttavia,

piutosto, oppure, ovvero, etc.

Exemplu: Luca e andato al cinema, ma e il film era

scadente. (Luca s-a dus la cinema, dar filmul era
prost).

d) Declarative sau explicative: declaratie sau

explicatie- cioe, infanti, etc.

Exemplu: Laura e un'amica, infanti mi aiuta

siempre. (Laura este prietena mea, de fapt ma
ajuta mereu).

e) Concluzive: concluzie sau consecinte- dunque,

quindi(deci), ebbeme (deci), etc.

Exemplu: Ho studiato molto, quindi ho presto un

bon voto. (am invtat bine deci am luat o nota
buna).

f) Corelative: coresponedenta intre doua

constructii-e...e, sia...che, ne...ne, o...o, non
solo...ma anche, etc.

Exemplu: Posso prendere sia un cappuccino che

un caffe.(pot comanda fie un cappuccino, fie o
cafea).
2. Conjuctii subordonatoare:

* folosite pntru a uni doua propozitii dintre care

una este dependenta si una este regenta.

a) Declarative: declaratie- che, come, etc.

Exemplu: Dice che non ha visto niente.(spune ca

nu a vazut nimic).

b) conditionale: conditie fara de care actiunea

principala nu s-a desfasura-se, qualora, nel caso
se, etc.

Exemplu: Se fossi te, agirei diversamente. (Daca

as fi in locul tau as actiona altfel).

c) Cauzale: cauza, motiv-perche, visto che,

siccome, etc.

Exemplu: siccome e tardi, prendero un tassi.

(fiindca este traziu, voi lua un taxi).

d) Finale: scopul realizarii unui lucru - perche,

affinche, acciocche, etc.

Exemplu: Parlo a voce alta perche tutti mi posso

sentire. ( vorbesc cu voce tare pentru ca toti sa
ma aua).

e) Consecutive: consecinta a ceea ce s-a afirmat

in propozitia principala.

Exemplu: ero stanco al puto che non mi reggevo

in piedi. (eram asa de obosit ca de-abia ma mai
tineam pe picioare).

f) Temporale: circumstanta temporala- quando,

prima, dopo, finche, ogni volta, etc.

Exemplu: Lo visto quando fossi a casa tua. (l-am

vazut cand am fost la tine acasa).

g) Modale: circumstanta modala - come, come se,

quasi, etc.

Exemplu: Fa' comme se fossi a casa tua-(Simte-te

ca acasa).

h) Adversative: contrarietate- quando, mentre,

etc.

Exemplu: Lo ha fatto in fretta, mentre doveva

farlo lentamente. (a facut-o repede, cand de fapt
trebuia sa o faca mai incet).

i) Exlusive: exceptie- tranne che, fourche , eccetto

che, salve che, etc.

Exemplu:  Senza che ne accorgessimo, si a fatto

tardi. (s-a facut tarziu fara sa ne dam seama).

Adverbul
* este partea de vorbire utilizata pentru a
modifica unverb , un adjectiv sau un alt adverb.

* se formeaza prin mai multe modalitati:

1. Se adauga la forma feminina a unui adjectiv

terminatia:"-mente":

Exemple: caro-cara-caramente ( drag-draga-cu

dragalasenie).

* in cazul in care adjectivul se termina in "-le"

sau "-re" cade ultima vocala inainte de sufixul
adverbului:

Exemple: gentile-gentilemente ( gentil - cu

gentilete).

Exceptii: violento-violenta- violentemente

(violent-violenta-la mod violent)

          leggero-leggera-leggeremente (usor-

usoara- cu usurinta)

2. Dupa un adjectiv, pastrand aceeasi forma:

Exemplu: camminavano lento.

* adverbele pot avea aproape aceleasi grade de

comparatie ca si adjectivele, cu exceptia
comparativului de egalitate.
Exemple: velocemente - piu velocemente- meno
velocemente velocissimamente - il piu
velocemente ( cu rapiditate- cu mai mare
rapiditate- cu mai putina

rapiditate- cu foarte mare rapiditate- cu cea mai

mare rapiditate).

* pot fi aterate prin intermediul diminutivelor,

augumentativelor, peiorativelor, etc.

Exemplu: bene-benone

TIPURI DE ADVERBE:

1. Avderbe de mod:

* create cu ajutorul sufixului "-mente";

* create cu ajutorul sufixului "-oni" adaugat la

radacina unui substantiv sau verb.

Exemplu: bocconi;

* cele ce au aceeasi forma ca si adjectivele

corespunzatoare.

Exemplu: giusto;

2. Adverbe de timp:

* ancora, ora, mai, dopo, prima, ieri, spesso, etc.

3. Adverbe de loc:

* la, li, qua, su, giu, ci, vi, davanti, dietro etc.

4. Adverbe de cantitate:

* tanto, poco, quasi, affato, etc.

5. Adverbe de valoare:

* giustamente, purtropo, stranamente, etc.

6. Adeverbe de siguranta sau de afirmatie:

* certamento, certo, si, appunto, propriu, etc.

7. Adverbe de negatie:

* neppure, no, non, ne, neanche, giamai, etc.

8. Adverbe de indoiala:

* chissa, magari, forse, eventualmente, etc.

9. Adverbe interogative si exclamative:

* dove, como, quando, perche, quanto, etc.

Pronumele
* are functia de a inlocui un substantiv si se
foloseste pentru a face discursul mai fluent.

1. Pronumele personale:

* pot avea functia de subiect si complement. Ele

indica:

- pers. I (care vorbeste): io (sg),noi (pl).

- pers a IIa (cu care se vorbeste): tu (sg), voi(pl).

- pers a IIIa (despre care se vorbeste): egli

(m.sg), lui (m.sg), esso (m.sg), essi (m.pl), loro
(m.pl), ella(f.sg), lei (f.sg), essa (f.sg), esse(f.pl),
loro (f.pl).

OBSERVATII:

* "lui", "lei" se folosesc cel mai des in functia de

subiect.

* "egli" se foloseste pentru persoane, "esso" se

foloseste pentru obiecte.

* " ella" se foloseste pentru persoane, "essa" se

foloseste pentru persoane si obiecte.

*  "lui/lei" au situatii in care trebuiesc a fi

folosite:

- in expresii exclamative.
Exemplu: Oh, beato lui!

- cand u functie de nume predicativ.

Exemplu: si eu fosse lui...

- langa un gerunziu sau participiu absolute.

Exemplu: Lei arrestata, la banda si e sciola.

2. Pronumele de politete:

* cand se doreste exprimarea respectului fata de

o persoana.

* pentru pesoana a III a feminin forma de

singularcoincide cu cea de plural: LEI (scrisa cu
majuscula).

* in cazul pronumelui posesiv se foloseste forma

de la persoana a III-a singular: SUO (scrisa cu
majuscula).

Persoana Functie de subiect Functie de complement

    Forma tonica Forma atona
Ia singular Io Me Mi
A IIa singular Tu Te Ti
A IIIa singular masculin Egli, lui, esso Lui, esso,se Lo, gli,ne,si
A IIIa singular feminin Ella, lei, essa Lei, essa,se La, le,ne,si
Ia plural Noi Voi Ci, ce
A IIa plural Voi Voi Vi, ve
A IIIa plural masculin Esssi, loro Essi, loro,se Li,ne,si
A IIIa plural feminine Esse, loro Esse, loro,se Le, ne, si

3. Pronumele personal in functia de complement:

* se intalneste in doua forme:

a) forme tonice: me, te, lui, se, noi, voi, essi, loro:
* acentueaza mai mult persoana pronumelui si se
folosesc numai dupa verb.

Exemplu: Penso a lui. (ma gandesc la el).

* se folosesc in functia de complement direct- caz

acuzativ, si complement indirect - introduc de
prepozitiile: di, a , da.

Exemple: Io vedo te. ( eu te vad pe tine)-

complement direct.
         Io parlo di lui ( eu vorbesc de el)-
complement indirect.

b) forme atone: mi, ti, lo, gli, si, la, ci, loro:

* se pot folosi si inainte si dupa verb.

Exemplu: Viene a trovarci. (vine sa ne ia).

* sunt folosite in functia de complement direct si

complement indirect-caz dativ, dar fara propozitia
a.

Exemple: Io lo vedo.( eu il vad)-complement

indirect.
         Io gli offero.(eu ii ofer) (complement
indirect la dativ).

Pronumele relative:

* fac legatura dintre un substantiv din propozitia

principala si o propozitie secundara ce il califica.

* forme:

- Che (care): subiect sau complement direct,

forma invariabila.

Exemplu: Questa e una guerra che ha finito

ogidia. (acesta este un razboi ce s-a terminat
astazi).

- cui (care): complement prepozitional, forma

invariabila.

Exemplu: Lo studento di cui parlo e Michael.

( Studentul despre care vorbesc este Michael).

- il/la quale sau i/le quali (care): complement

prepozitional, forma invariabila, dar cu prepozitii
articulate.
Exemplu: Lo studento del quale parlano e Michael.
( Studentul despre care vorbesc este Michael).

- chi (cel, acel care) - referitor la persoane:

Exemplu: Chi non tolera la diversita e un barbaro.

(cine nu tolereaza diversitatea este un barbar).

- quello che, quel che, cio che - ceea ce, cele.(cele

3 forme nu sunt sinonime).

Exemplu: Cio che vogliono trovarmi io sono qui.

(cei ce vor sa ma gaseasca sunt aici).

- il/la/i/le cui( a;/a carui/carei, ai/ale caror):

Exemplu: Maria e una ragazza la cui condotta

nella scuola e difficile da capire per noi. (Maria e
o fata a carei conduita in scoala e greu de inteles
pentru

noi).

Adjectivul

* este o parte de vorbire flexibila.

* poate avea rol de atribut ( asezat inainte sau
dupa substantiv) sau de nume predicativ (legat
de substantivul cu rol de subiect, prin verbul
copulativ).

* exista doua categorii de adjective: calificative

(se acorda in gen si numar cu substantivul) si
determinative.

1. Adjectivele: "bello" si "quello":

* la masculin singular inaintea substantivelor

care incep cu o consoana in afara de :
z,x,ps,gn,pn si s+consoana, pierd silaba finala
devenind: bel, quel.

Exemple: bel ragazzo (baiat frumos), quel tempo

(acel timp).

* iniantea substantivelor care incep cu vocala se

alideaza devenin: "bell'", "quell'".

Exemple: bell' uomo (barbat rumos), quell' albero

(acel copac).

* inaintea substantivelor care incep cu :

z,x,ps,gn,pn si s+consoana, nu isi schimba forma.

Exemple: bello spettacolo (spectacol frumos).

* la masculin plural inaintea substantivelor care
incep cu o consoana, in afara de z,x,ps,gn,pn si
s+consoana, se folosesc formele: "bei", "quei":

Exemple: bei tempi, quei ragazzi;

* inaintea substantivelor care incep cu

z,x,ps,gn,pn, s+consoana , cu o vocala sau vocala
impura isi schimba forma in : "begli", "quegli":

Exemple: begli uomini, quegli alberi;

* la feminin exista o singura forma de singular:

"bella", "quella" care se elideaza in cazul in care
cuvintele incep cu o vocala,
devenind:"beli'","quell'":

Exemple: bell' amica, quell' alluna.

2. Adjectivele ' buonno" si  "grande":

* la masculin singular, inaintea substantivelor

care incep cu o consoana (exceptand z,x,ps,gn,pn
si s+consoana) sau cu o vocala devenind: "buon",
"gran".

Exemple: buon tempo, gran canale;

* inaintea substantelor care incep cu z,x,ps,gn,pn

si s+consoana adjectivul buono nu isi schimba
forma:

Exemplu: buono strumento;

* la feminin singular si plural, inaintea

substantivelor ce incep cu consoana isi mentin
foemele:

Exemple: grande cosa, grandi cose;

* la singular, feminin , in fata unui substantiv se

schimba in "buon'",iar la lural in: "buone":

Exemple: buon' amica, buone anime;

Gradele de comparatie ale adjectivului:

* adjectivul calificativ exprima insusirea unui

obiect, fenomen, etc.

* exista 3 grade de comparatie: pozitiv,

comparativ si superlativ.

1. Pozitiv:

* cand adjectivul calificativ exprima o insusire la

un grad asemanator sau diferit fata de aceeasi
insusire a altui obiect.

Exemple: alto (inalt); grande (mare);

2. Comparativ:

* cand adjectivul exprima insusirea la un grad

asemanator sau diferit fata de aceeasi insusire a
altui obiect sau a aceluiasi obiect.

Exemple: meno stupida(mai putin proasta),tanto

grande quanto (la fel de mare ca).

* are 3 forme:

a) Comparativul de egalitate:

* arata ca insusirea exprimata de ajectiv este

egala cu cea exprimata de termenii comparati:

- cosi...come (asa..ca).

Exmplu: Ana e cosi alta come Alex. (Ana este la

fel de inalta ca si Alex).

- tanto...quanto (tot atat de...cat).

Exemplu: Ana e tanto alta quanto Alex.(Ana este

la fel de inalta ca si Alex).

- non meno di (nu mai putin de):

Exemplu: Ana e non meno di alta de Alex. (Ana

este la fel de inalta ca si Alex).
b) Comparativul de superioritate:

* arata ca insusirea exprimata de ajectiv este mai

mare decat cea exprimata de termenii comparati:

- piu (mai) + adj. + di (decat):

Exemplu: Ana e piu alta di Alex. ( Ana este mai

inalta decat Alex).

- piu (mai) + adj. + che (decat):

Exemplu: Ana e piu alta che Alex. ( Ana este mai

inalta decat Alex).

c) Comparativ de inferioritate:

* arata ca insusirea exprimata de ajectiv este mai

mica decat cea exprimata de termenii comparati:

- meno (mai putin) + adj. + di (decat):

Exemplu: El mella e meno agro di limone (marul

este mai putin acru decat lamaia).

- meno (mai putin) + adj. + che (decat):

Exemplu: El mella e meno agro che limone (marul

este mai putin acru decat lamaia).

3. Superlativ:
* cand intensitatea insusirii unui obiect este la
gradul cel mai inalt sau cel mai scazut.

Exemple: il piu alto ( cel mai inalt), il meno

alto( cel mai scund).

Conditionalul prezent si trecut al verbelor

neregulate

* verbele neregulate nu au o anumita regula pe

care sa o urmeze in cazul conjugarii.Iata cateva
exemple:

 
Bere ( a bea) Dare ( a da) Fare ( a face) Potere (a putea) Volere ( a vrea)
Berrei Darei Farei Potrei Vorrei
Berresti Daresti Faresti Potresi Vorresti
Berrebbe Darebbe Farebbe Potrebbe Vorrebe
Berremmo Daremmo Faremmo Potremmo Vorremmo
Berreste Dareste Fareste Potreste Vorreste
Berrebbero Darebbero Farebbero Potrebbero Vorrebero

Conjunctivul imperfect al verbelor auxiliare

* se foloseste pentru a arata concordanta

timpurilor verbale.

* formare:
conjunctiv imperfect al verbelor auxiliare +
participiul trecut al verbului de conjugat.

 
  Essere (a fi) Avere (a avea)
Conjunctiv Che io fossi Che io avessi
imperfect
Conjunctiv mai Che io fossi stato/a Che io avessi avuto
mult ca perfect
Conjunctiv Che tu fossi Che tu avessi
imperfect
Conjunctiv mai Che tu fossi stato/a Che tu avessi avuto
mult ca perfect
Conjunctiv Che lui/lei fosse Che lui/lei avesse
imperfect
Conjunctiv mai Che lui/lei fosse stato/a Che lui/lei avesse avuto
mult ca perfect
Conjunctiv Che noi fossiamo Che noi avessimo
imperfect
Conjunctiv mai Che noi fossiamo stati/e Che noi avessimo avuto
mult ca perfect
Conjunctiv Che voi foste Che voi aveste
imperfect
Conjunctiv mai Che voi foste stati/e Che voi aveste avuto
mult ca perfect
Conjunctiv Che loro fossero Che loro avessero
imperfect
Conjunctiv mai Che loro fossero stati/e Che loro avessero avuto
mult ca perfect

Conjuctivul la timpul trecut pentru verbele

auxiliare

* conjuctivul trecut se formeaza astfel:

auxiliarele avere/essere la conunctiv prezent+

participiul trecut al verbului de conjugat
Essere ( a fi) Avere (a avea)
Che io sia stato/a Che io abbia avuto
Che tu sia stato/a Che tu abbia avuto
Che lui/lei sia stato/a Che lui/lei abbia avuto
Che noi siamo stati/e Che noi abbiamo avuto
Che voi siate stati/e Che voi abbiate avuto
Che loro siano stati/e Che loro abbiamo avuto
 Conjunctivul prezent al verbelor auxiliare si al
verbelor regulate

I: In cazul verbelor auxiliare:

* releva gradul scazut de siguranta al unei actiuni

in cadrul unei fraze sau propozitii.

* este introdus intotdeauna de conjunctia "che"

("ca").

* iata conjugarile:
Essere ( a fi)
Che io sia (ca eu sa fiu)
Che tu sia ( ca tu sa fii)
Che lui/lei sia ( ca el/ea sa fie)
Che noi siamo ( ca noi sa fim)
Che voi siate ( ca voi sa fiti)
Che loro sianno (ca ei sa fie)
Avere (a avea)
Che io abbia (ca eu sa am )
Che tu abbia ( ca tu sa ai)
Che lui/lei abbia ( ca el/ea sa aiba)
Che noi abbiamo ( ca noi sa avem)
Che voi abbiate (ca voi sa aveti)
Che loro abbiano ( ca ei sa aiba)

II: In cazul verbelor regulate:

* releva lipsa de siguranta, relevanta sau

oviectivitate.

* se formeaza astfel:

che+pronume personal+radical verb+

terminatiile:-i,-i,-i,-iamo,-iate,-ino (conjugarea I)
                                                                                              -a,-a,-a,-
iamo,-iate,-ano (conjugarea a IIa)
                                                                                              -isca,-isca,-
isca,-iamo,-iate,-iscano (conjugarea a IIIa)
Conjugarea I (parlare-a vorbi) Conjugarea a IIa (vedere-a Conjugarea a IIIa (finire- a
vedea) termina)
Che io parli Che io veda Che io finisca
Che tu parli Che tu veda Che tu finisca
Che lui/lei parli Che lui/lei veda Che lui/lei finisca
Che noi parliamo Che noi vediamo Che noi finiamo
Che voi parliate Che voi vediate Che voi finiate
Che loro parlino Che loro vedano Che loro finiscano

FOLOSIREA MODULUI CNJUNCTIV LA TIMPUL

PREZENT:

1.Consideratii personale:

- indica situatii de obiectivitate;

Exemplu: Mi dispiace che tu parta cosi presto (imi

pare rau ca pleci asa de repede).

2. Nesiguranta:

- indica astfel de situatii cand apare in propozitia

secundara dupa verbele "pensare", "avere
l'impressione", "credere", "sembrare".

Exemplu: Penso che tutti on partito (cred ca au

plecat cu totii).

3. Vointa:
- in momentul in care este situat dupa verbe ce
indica vointa sau asteptarea:

Exemplu: Vogliamo che tutti partano subito (vrem

ca toti sa plece imediat).

Perfectul simplu al verbelor neregulate

* spuneam intr-o lectie anterioara ca perfectul

simplu are forme neregulate de conjugare.Iata
astfel cum

se conjuga verbele neregulate la acest timp:

Stare ( a sta) Venire (a veni) Volere (a vrea) Dovere (a trebui)
Io stetti Io venni Io volli Io dovei/dovetti
Tu stesti Tu vebisti Tu volesti Tu dovesti
Lui/lei stette Lui/lei venne Lui/lei volle Lui/lei dove/dovette
Noi stemmo Noi venemmo Noi volemmo Noi dovemmo
Voi steste Voi veniste Voi voleste Voi doveste
Loro stettero Loro vennero Loro vollero Loro dovero/dovettero

Perfectul simplu al verbelor simple

* este des folosit ca timp al povestirii.

* este timpul cu formele cele mai neregulate.

* iata conjugarea catorva verbe simple:

 
Fare (a face) Dire ( a spune) Sapere ( a sti) Dare ( a da)
Io feci (eu facui) Io dissi (eu zisei) Io seppi (eu stiui) Io diedi (eu dadui)
Tu facesti (tu facusi) Tu dicesti (tu zisesi) Tu sapesti (tu stiusi) Tu desti (tu dadusi)
Lui/lei fece (el/ea facu) Lui/lei disse (el/ea zise) Lui/lei seppe (el/ea stiu) Lui/lei diede (el/ea
dadu)
 Noi facemmo (noi Noi dicemmo (noi Noi sapemmo (noi Noi demmo (noi
facuram) ziseram) stiuram) daduram)
Voi faceste (voi Voi diceste voi ziserati) Voi sapeste (voi stiurati) Voi deste ( voi dadurati)
facurati)
Loro facero (ei facura) Loro dissero (ei zisera) Loro seppero (ei stiura) Loro diedero (ei dadura)

Viitorul simplu si anterior al verbelor regulate

* ca particularitate au inversarea terminatiei la

infinitiv (-are, -ere si -ire)pentru a forma
terminatiile la toate persoanele.

Conjugarea I:

Lavare( a spala)
Viitor simplu Io lavero Noi laveremo
Viitor anterior Io avro lavato Noi avremo lavato
Viitor simplu Tu laverai Voi laverete
Viitor anterior Tu avrai lavato Voi avrete lavato
Viitor simplu Lui/lei lavera Loro lavranno
Viitor anterior Lui/lei avra lavato Loro avranno lavato

Conjugarea a IIa:

Piacere ( a place)
Viitor simplu Io piacero Noi piaceremo
Viitor anterior Io avro piaciuto Noi avremo piaciuto
Viitor simplu Tu piacerai Voi piacerete
Viitor anterior Tu avrai piaciuto Voi avrete piaciuto
Viitor simplu Lui/lei piacera Loro piaceranno
Viitor anterior Lui/lei avra piaciuto Loro avranno piaciuto
 

Conjugarea aIIIa:

Capire ( a intelege)
Viitor simplu Io capiro Noi capiremo
Viitor anterior Io avro capito Noi avremo capito
Viitor simplu Tu capirai Voi capirete
Viitor anterior Tu avrai capito Voi avrete capito
Viitor simplu Lui/leicapira Loro capiranno
Viitor anterior Lui/lei avra capito Loro avranno capito

Viitorul simplu si anterior al verbelor auxiliare

Viitorul simplu se formeaza astfel:

viitorul simplu al verbului+participiul trecut al

verbului

Essere (a fi):
Viitor simplu Viitor anterior
Io saro=eu voi fi Io saro stato/a = eu voi fi fost
Tu sarai=tu vei fi Tu sarai stato/a=tu vei fi fost
Lui/lei sera=el/ea va fi Lui/lei sera stato/a=el/ea va fi fost
Noi seremo=noi vom fi Noi seremo stato/e=noi vom fi fost
Voi serete=voi veti fi Voi serete stato/e=voi veti fi fost
Loro saranno=ei vor fi Loro saranno stato/e=ei vor fi fost

Avere (a avea):
Viitor simplu
Io avro=eu voi avea
Tu avrai=tu vei avea
Lui/lei avra=el/ea va avea
Noi avremo=noi vom avea
Voi avrete=voi veti avea
Loro avranno=ei vor avea
Viitor anterior
Io avro avuto=eu voi fi avut
Tu avrai avuto=tu vei fi avut
Lui/lei avra avuto=el/ea va fi avut
Noi avremo avuto=noi vom fi avut
Voi avrete avuto=voi veti fi avut
Loro avranno avuto=ei vor fi avut

Imperfectul si mai mult ca perfectul ( trapassato

prossimo) verbelor regulate
Formarea timpului Imperfect:

radacina verb+terminatii ale verbului avere (-vo,

-vi, - va, vamo, - vate, - vano).

Formarea timpului Mai mult ca perfect:

forma imperfect a verbului "avere" + infinitivul

verbului

Conjugarea I:

lavare (a spala)
Imperfect Io lavavo Noi lavavamo

Mai mult ca Io avevo lavato Noi avevamo lavato

perfect
Imperfect Tu lavavi Voi lavavate

Mai mult ca Tu avevi lavato Voi avevate lavato

perfect
Imperfect Lui/lei lavava Loro lavavano

Mai mult ca Lui/lei aveva lavato Loro avevano lavato

perfect

Conjugarea a II a:

vedere (a vedea)
Imperfect Io ved-evo Noi vedevamo

Mai mult ca Io avevo veduto Noi avevamo veduto

perfect
Imperfect Tu vedevi Voi vedevate

Mai mult ca Tu avevi veduto Voi avevate veduto

perfect
 Imperfect Lui/lei vedeva Noi vedevano

Mai mult ca Lui/lei aveva veduto Loro avevano veduto

perfect

Conjugarea a III a:

capire ( a intelege)
Imperfect Io capivo Noi capivamo

Mai mult ca Io avevo capito Noi avevamo capito

perfect
Imperfect Tu capivi Voi captivate

Mai mult ca Tu avevi capito Voi avevate capito

perfect
Imperfect Lui/lei capiva Loro capivano

Mai mult ca Lui/lei aveva capito Loro avevano capito

perfect

Imperativul verbelor regulate

De stiut:

1. multe verbe nu au forma de imperativ datorita

lipsei de sens.

2. pentru ordine genrale, anunturi, retete,

instructiuni se foloseste infinitivul.

3. pronumele se adauga doar in cazul formei de

imperativ informal : parlami.

4. forma de negativ a imperativului foloseste

infinitivul doar la persoana a IIa si in vorbirea
informala: no disturbare/ non ci disturbi.

5. in cazul vorbirii formale, imperativul precede

verbul: mi dica (spune-mi).

6. persoana a IIIa se foloseste pentru:

- invitatii adresate unor persoane: Vengano ale

cinque - sa vina la cinci.

- pentru forma de politete: fare attenzione -

atentie!

7. in cazul persoanei a IIa a verbelor: andare,

dare, dire, fare, stare pronumele dubleaza
consoana initiala la modul imperativ: dammi! (da-
mi!), fammi! (fa-mi!), etc.

Formele de imperativ la conjugarile regulate sunt:

Conjugarea I Conjugarea a IIa Cojugarea a IIIa
     
(parlare) (credere) (dormire)
Parl-a (tu)! Cred-I (tu)! Dorm-i! (tu)
 
Parl-i (lui)! Cred-a (lui)! Dorm-a (lui)!
 
Parliam-o (noi)! Cred-iamo (noi)! Dorm-iamo (noi)!
 
Parl-ate (voi)! Cred-ete (voi)! Dorm-ite (voi)!
 
Parl-ino (loro)! Cred-ano (loro)! Dorm-ano(loro)!
 

Perfectul Compus (Passato prossimo) la verbele

regulate
Formare:

verbul avere/essere + participiul trecut al

verbului de conjugare;

(in cazul verbelor conjugate cu "essere",

participiul se acorda in gen si numar cu
subiectul.)

De stiut:

1. Se conjuga cu auxiliarul "avere":

* verbele tranzitive : cantare, capire, etc.

* unele verbe intranzitive ce arata actiunea in

desfasurare: piangere, dormire, etc.

* verbele "volare", " correre" si "saltare" ( care

indica miscare) se pot conjuga atat cu auxiliarul

"avere" cat si cu "essere".

2. Se conjuga cu auxiliarul "essere":

* verbele reflexive: si e lavata, si e camminato,

etc;

* verbele intranzitive ce arata o miscare

terminata: morire, arrivare, etc.

* verbele impersonala se pot conjuga atat cu

auxiliarul "essere" cat si cu "avere".

Observatie:

* verbele "incombere"( a ameninta cu, a fi

iminent) si "soccombere" ( a sucomba) sunt
verbe deficite,

motiv pentru care nu au forma de participiu

trecut. I cazul lor s folosesc sinonime sau se
reformuleaza

propozitiile pentru a evita timpul perfect compus.

Sinonime:

* incombere - sovrastare, toccare, etc.

* soccombere - configgere, darsi per vento, etc.

Conjugarea I: ("-are")

Parlare (a vorbi):
Io ho parlato Noi abbiamo parlato
Tu hai parlato Voi avete parlato
Lui/lei ha parlato Loro hanno parlato

Andare ( a merge):
Io sono andato/a Noi siame andati/e
Tu sei andato/a Voi siete andati/e
Lui/lei e andato/a Loro sono andati/e

Conjugarea a II a: ("- ere")

Credere (a crede):
Io ho creduto Noi abbiamo creduto
Tu hai creduto Voi avete creduto
Lui/lei ha creduto Loro hanno creduto

Nascere ( a (se) naste):

Io sono nato/a Noi siamo nati/e
Tu sei nato/a Voi siete nati/e
Lui/lei e nato/a Loro sono nati/e

Conjugarea a III a: ("- ire")

Capire (a intelege):
Io ho capito Noi abbiamo capito
Tu hai capito Voi avete capito
Lui/lei ha capito Loro hanno capito

Uscire ( a iesi):
Io sono uscito/a Noi siamo usciti/e
Tu sei uscito/a Voi siete usciti/e
Lui/lei e uscito/a Loro sono usciti/e

Prepozitiile DI, IN, SU si PER

I. Prepozitia "DI":

1. tradus prin "de":

* data di nascita - data nasterii;

2. tradus prin "ca", "decat":

* hai piu libri di me - ai mai multe carti decat

mine;

3. tradus prin "din":

*cavare di boca - a scoate din gura;

4. tradus prin " cu":

*vaso riempito d'aqua - vas umplut cu apa;

5. marca a genitivului:

* le foglie dell'albero - frunzele copacului;

6. cu sens partitiv:

* magio delle melle - mananc mere;

7. in constructiile verb+di+ verb la infinitiv:

* cerca di convingerlo - incearca sa il convinga;

8. introduce nume proprii cu functii de apozitie:

* il citta de Brasov - orasul Brasov;

9. formeaza complemente de timp cand este

folosit impreuna cu anumite substantive
temporale:

* di giorno - in timpul zilei.

II. Prepozitia IN:

1. tradus prin "in":

* tornare in casa - a se intoarce in casa;

2. tradus prin "cu":

* in auto - o masina;

3. in expresii de tipul adjectiv+in+substantiv:

*laureato in geografia - laureat in geografie;

III. Prepozitia SU:

1. tradus prin "pe":

* essere sul punto de partire - a fi pe punctul de a

pleca;

2. tradus prin "cam", "in jur de", "vreo":

* passare sui settana chili - a cantari cam vreo 70
kg.

3. tradus prin "despre", "asupra":

* un tratato sulla liberta - un tratat de/despre

libertate;

4. tradus prin "in", "cam pe la":

* sulla sera - sprea seara.

IV. Prepozitia PER:

1. tradus prin pentru:

* una camera per me - o camera pentru mine;

2. tradus prin "petru ca", "din cauza ca", "de":

* rifiutare per vergona - a refuza de rusine;

3. tradus prin "pe", "prin":

* uscire per la porta principale - a iesi pe usa

principala.
Expresii uzuale:

* andare in giro - a hoinari;

* in fretta - in graba;

* stare in pensiero - a fi ingrjorat;

* parlare sul seno - a vorbi serios;

* parlare sul conto di - a vorbi despre, pe contul

lui...

* coligere sull fatto - a prinde asupra faptului;

* soffrire di stomaco - a suferi de stomac;

* non essere d'acordo - a nu fi de acord;

* mancare di talento - a fi lipsit de talent.

* per scherzo - in gluma;

* per gioco - in joaca;

* per lo meno - cel putin.

Incearca noul TRANSLATOR ONLINE - GRATUIT

Pepozitia articulata

* in limba italiana in fata unui substantiv se

folosesc prepozitii urmate de articol: "di", "da",
"in",

"a", "su".

Articol masculin Articol feminin

Prepozitia Singular
Plural Singular Plural
   

Il Lo L’ I Gli La L’ Le

Di Dell Dello Dell’ Dei Degli Della Dell’ Delle

A Al Allo All’ Ai Agli Alla All’ Alle

Da Dal Dallo Dall’ Dai Dagli Dalla Dall’ Dale

In Nel Nello Nell’ Nei Negli Nella Nell’ Nelle

Su Sul Sullo Sull’ Sui Sugli Sulla Sull’ Sulle

a) Prepozitia "di" este folosita cel mai des in cazul

genitiv pentru a exprima posesia. Se traduce in

romana ca: a, al, ai, al si uneori prin: de, despre,

din.

Exemplu: Questo e il problema di italiano per la

proxima.(Aceasta este problema de italiana
pentru data

viitoare).
b) Prepozitia "a "se foloseste cel mai des in cazul
dativ easpunzand intrebarii "cui?", dar si cu
sensul

de "la", exprimand directia.

Exemple: Io vado a Bucharest. (Eu ma duc la

Bucuresti).
         Lei donne ai lei amici dei soldi.(Ea le da
prietenilor bani).

c) Prepozitia "da" se traduce prin: "din", "de la",

"la".

Exemplu: Vengo dal mi amica. (vin de la prietena

mea).

d) Prepozitia "in" se traduce prin: "in".

Exemplu: Mi piace lavorare nel la machinna. (imi

place sa lucrez in masina).

e) Prepozitia "su" se traduce prin: " pe",

"deasupra", "despre".

Exemplu: Il libro e sul tavolo. (cartea se afla pe

masa).

Nota:
* toate aceste prepozitii simple nu se articuleaza
inaintea numelor proprii.
 Numeralul

1. NUMERALUL CARDINAL:

* se refera la numaratoarea in limba italiana:

* numaratoarea de la 1 la 10:

-unu-uno
   
-doi-due

-trei-tre

-patru-quattro   

-cinci-cinque

-sase-sei
   
-sapte-sette

-opt-otto

-noua-nove

-zece-dieci

* numaratoarea de la 11 la 16:

-unsprezece-undici
-doisprezece-dodici

-treisprezece-tredici

-paisprezece-quattordici

-cincisprezece-quindici

-saisprezece-sedici

- se observa ca numeralul se formeaza prin

adaugarea terminatiei "-dici" la numeralele
cardinale simple.

* numaratoarea de la 17 la 19:

-sapresprezece-diciasette

-optsprezece-diciotto

-nouasprezece-diciannove

-se observa ca "dici(a)" devine prefix.

* numaratoarea de la 20 la 100:

douazeci-venti

treizeci-trenta

patruzeci-quaranta
cincizeci-cinquanta

saizeci-sessanta

saptezeci-settanta

optzeci-ottanta

nouazeci-novanta

- se formeaza prin adaugarea unui numeral

simplu la formele respective.

-douazeci si unu-ventuno dar douazeci si doi-

ventidue

-treizeci si unu-trentuno dar treizeci si trei-

trentatre

-patruzeci si unu-quarantuno dar patruzeci si

patru-quaranta-cinque

* numaratoarea de la 100 in sus se realizaeaza

prin:
  -cento (suta)+ numeral simplu

Exemple: due cente-doua sute

                   tre cento-trei sute

* numaratoarea de la 1000 in ses se realizeaza

prin:
  mille (mie)+ numeral simplu

Exemplu: due mille- doua mii

OBSERVATII:
* de regula,numeralele cardinale sunt
impersonale, insa exista o exceptie: uno
(masculin), una

(feminin).

* numeralul cardinal mile (mie) are si forma de

plural: mila.

* numeralul cardinal uno respecta aceleasi reguli

ca si articolul nehotarat:

 - un: un arco;
 
 - una: una stivale;

 - uno: uno amico;

* in cazul expresiilor formate cu "uno" este

recomandat, dar nu obligatoriu sa se foloseasca

trunchierea.

Exemple: trentun (treizeci si unu).

Exceptie: daca numeralul urmeaza un substantiv: 

anni trentuno.

* numeralele cardinale "milione" si "miliarde"

trebuie sa fir precedate, de regula, de numerale
simple.

In cazul in care sunt precedate de substantive

trebuie adaugata prepozitia "de".

Exemplu: un milione de euro.

* numeralele cardinale pot fi folosite si ca

substantive:

 - pentru a indica un grup de persoane cu

importanta istorica.

 - in expresii din care se subintelege ca este vorba

despre eoro, dolari, etc.

 - in expresii in care indica ora, data, anul,

secolul, etc.

* numeralele cardinale se folosesc, de regula,

fara articol, insa exista exceptii in cazurile in care
se doreste indicarea unui intreg grup.

2. NUMERALUL ORDINAL:

* indica ordinea numerica a unor obiecte, fiinte,

etc.
* numaratoarea de la 1 la 10:

-I-ul - il primo amico;

-al II-lea - il secundo amico;

-al III-lea - il terzo piano;

-al IV-lea - il quarto piano;

-al V-lea - il quinto piano;

-al VI-lea - la sesta lezione;

-al VII-lea - la settima lezione;

-al VIII-lea - l'ottava allieva;

-al IX-lea - il nono amico;

-al X-lea - la decima preofessoressa.

* numaratoarea de la 11 in sus se formeaza

adaugand sufixul "-esimo/a" la forma
numeralului cardinal.

-al XI-lea - l'undicesiomo operaio;

-al XL-lea - il quattordicesimo premio;

-al XXIII-lea - il ventitreesimo premio;

EXPRESII UZUALE:

* l'otto settembre del 2008 - opt septembrie

2008;

* venti ani fa - acum douazeci de ani;

* fra quattro ani - peste patru ani;

* sei anni dopo - dupa sase ani;

* due giorni piu tarde - doua zile mai tarziu;

* dal 1987 fino al 2009 - din 1987 pana in 2009;

* venti per cento - douazeci al suta;

* otto percentuali - opt procente;

Nota:

- adunarea: 3 + 1 = 4 ( tre piu uno fa quattro)

- scaderea: 3 - 1 = 2 ( tre meno uno fa due)

- inmultirea: 3 x 1 = 3 (tre per uno fa tre)

- impartirea: 3 : 1 = 3 (tre diviso uno fa tre)

3. NUMERALUL MULTIPLICATIV:
* se formeaza prin derivarea numeralelor ordinale
si se impart in 2 categorii:

a) indica de cate ori este ceva mai mare decat

altceva.

Exemple: doppio (dublu)

         triplo (triplu)
         quadruplo (cvadruplu)
         decuplo ( de 10 ori mai mare)

b) indica din cate elemente numerice egale este

format un lucru:

Exemple: duplice (dublu)

         triplice (triplu)
         quadruplice (cvadruplu)

4. NUMERALUL COLECTIV:

* defineste un grup de fiinte, obiecte, etc.

Exemple: ambedue - amandoi/amandoua

         etrambi/e - amandoi/amandoua
         tutt'e dude - amandoi/amandoua

        
         coppia -  pereche, cuplu
         paio - pereche
         dozzina - duzina

5. NUMERALUL DISTRIBUTIV:

* ad uno ad uno - unul cate unul;

* (uno) per uno - unul cate unul;

* a due a due - doi cate doi;

* tre per tre - trei cate trei

Verbul - Conjugari

Deoarece verbele la infinitiv au terminatia "-re",

s-a stabilit sa se faca o diferentiere a acestora
dupa cea de-a treia litera de la sfarsit.

Astfel s-a ajuns la deosebirea a trei categorii de

verbe (cu terminatiile: "-are", "-ere", "-ire"),
fiecare avand o conjugare diferita.

A. Conjugarea I:

Se aplica verbelor ce au terminatia "-are"

(cantare, ballare, lavare).
Io cant-o = eu cant Noi cant-iamo = noi cantam
Tu cant-i =  tu canti Voi cant-ate = voi cantata
Lui/Lei cant-a = el/ea canta Loro cant-ano = ei canta
Particularitati:

* verbele de conjugarea I care se termina cu "-

care" sau "-gare" la infinitiv prezinta grupurile de
litere "-chi" sau "-ghi" la anumite persoane:
Io man-co = eu lipsesc Noi man-chiamo = noi lipsim
Tu man-chi = tu lipsesti Voi man-cate = voi lipsiti
Lui/lei man-ca = el/ea lipseste Loro man-cano = ei lipsesc
Io ne-go = eu neg Noi ne-ghiamo = noi negam
Tu ne-ghi = tu negi Voi ne-gate = voi negati
Lui/lei ne-ga = el/ea neaga Loro ne-gano = ei neaga

B. Conjugarea a II a:

Se aplica majoritatatii verbelor ce au terminatia

"-ere" (scrivere, conoscere).
Io scriv-o = eu scriu Noi scriv-iamo = noi scriem
Tu scriv-i = tu scri Voi scriv-ete = voi scrieti
Lui/Lei scriv-e = el/ea scrie Loro scriv-ono = ei scriu

Particularitati:

* verbele de conjugarea II care se termina cu "-

gere" sau "-cere" la infinitiv prezinta grupurile de
litere "-go" sau "-co" la anumite persoane
(leggere - a citi, corregere- a corecta, respingere-
a respinge, piangere- a plange, crescere -a creste,
nascere- a naste, conoscere- a cunoaste, etc) :
Io le-ggo = eu citesc Noi le-ggiamo = noi citim
Tu le-ggi = tu citesti Voi le-ggete = voi cititi
Lui/lei le-gge =  el/ea citeste Loro le-ggono = ei citesc
Io nas-co = eu nasc Noi nas-ciamo = noi nastem
Tu nas-ci = tu nasti Voi nas-cete = voi nasteti
Lui/lei nas-ce = el/ea naste Loro nas-cono = ei nasc

C. Conjugarea a III a:

Se aplica majoritatii verbelor care au terminatia

"ire" (dormire, punire).
Io dorm-o = eu dorm Noi dorm-iamo = noi dormim
Tu dorm-I = tu dormi Voi dorm-ite = voi dormiti
Lui/lei dorm-e = el/ea dorm Loro dorm-ono = ei dorm

Particularitati:

* unele verbe adauga infixul "-isc" intre radacina

de infinitiv si terminatia verbului, lucru ce va avea
influenta asupra timpurilor verbale: prezent
conjucativ, prezent indicativ si imperativ (finire- a
termina, pulire- a curata, punire - a pedepsi,
preferire- a prefera, capire - a intelege, etc).
Io capisco = eu inteleg Noi capiamo = noi intelegem
Tu capisci = tu intelegi Voi capite = voi intelegeti
Lui/lei capisce = el/ea intelege Loro capiscono = ei intelegere

OBSERVATII:

* persoanele I si II singular,precum si persoana I

plural au aceeasi terminatie indiferent de
 conjugare.

* persoana a II a plural isi schimba terminatia

dupa vocala de la infinitiv.

* persoana a III a singular/plural au aceleasi

terminatii in cazul conjugarilor II si III.
Substantivul

A) Plural/Singular:

I. Substantivul masculin:

Majoritatea substantivelor masculine au

terminatia "-o", insa exista si unele care au
terminatiile "-e" si "-a".
Pluraul se formeaza prin adaugarea vocalei finale
"-i".

1) Substantive masculine cu terminatia "-o" :

- formeaza plurarul in "-i".

Exemplu: il vento (vantul) - i venti

-substantivele cu terminatiile "-co" sau "-go"

formeaza pluralul in "-chi" respectiv "-ghi",  daca
au accentul pe ultima silaba.

Exemple: il lago (lacul) - i laghi

         il banco (banca)- i banchi
- substantivele cu terminatiile "-co" sau "-go"
formeaza pluralul in "- ci" respectiv "-gi" daca au
accentul pe penultima silaba.

Exemplu: il medico (medicul) - i medici.

- substantivele cu terminatiile "-io" formeaza

pluralul in "-i" sau "-ii" daca "i" este sau nu
accentuat.

Exemple: il figlio (fiul) - i figli

         il mormorio (murmurul) - i mormorii

2) Substantive masculine cu terminatia "-e" :

- formeaza pluralul in "-i".

Exemplu: Il televisore (televizorul) - i televisori

3) Substantive masculine cu terminatia "-a" :

- formeaza pluralul in "-i".

Exemplu: il zigoma (pomet obraji) - i zigomi

- substantivele cu terminatiile "-ca" sau "-ga"

formeaza pluralul in "-chi" respectiv "-ghi".

Exemple: Il monarca (regele) - i monarchi

         il collega (colegul) - i colleghi
II. Substantivul feminin:

Pluralul se formeaza cu ajutorul vocalelor "-e"

sau "-i", in functie de terminatia de la singular a
substantivului.

1) Substantive feminine cu terminatia "-a":

- formeaza pluralul in "-e".

Exemplu: la temperatura (temperatura) - le

temperature

- substantivele cu terminatiile "-ca" sau "-ga"

formeaza pluralul in "-che" respectiv "-ghe".

Exemplu: la riga (randul)- le righe

- substantivele cu terminatiile "-cia" sau "-gia"

formeaza pluralul in "-cie" respectiv "-gie".

Exemple: bilancia (balanta) - le bilancie

         ciliegia (cireasa) - le cilegie

2) Substantive feminine cu terminatia "-e" :

- formeaza pluralul in "-i".

Exemplu: la voce (vocea) - le voci

III. Substantive cu plural invariabil:

1) Substantivele cu terminatia "-i" au pluralul in

"-i" :

Exemplu: la oasi (oaza) - le oasi

2) Unele substantive feminine cu terminatiile "-o"

sau "-ie" nu isi schimba forma de plural:

Exemple: la radio (radio) - le radio

         la specie (specia) - le specie

3) Unele substantive feminine cu terminatia "-a"

au forma de plural cu terminatia "-a" :

Exemplu: il sosia (sosia) - i sosia

4) Substantivele ce au accentul pe ultima silaba,

indiferent de gen nu isi schimba forma de plural:

Exemplu: il colibri (pasarea colibri) - i colibri

5) Substantivele masculine care se termina in

consoana nu isi schimba forma de plural:

Exemplu: il sport (sportul) - gli sport

IV. Substantive defective de plural sau singular:

1) Defective de singular:

a) substantive abstracte: (la sete - setea).

b) substantive colective: (il late - laptele).

c) nume de sarbatori: (il Natale - Craciunul).

2) Defective de plural:

a) etimologice : (la nozze - nunta).

b) nume de obiecte compuse din doua sau mai

multe parti: ( la tenaglie - clestele).

c) notiuni concepute ca pluralitate: ( le rigaglie -

maruntaiele).

V. Substantive cu forma dubla de singular sau

plural:

1) 2 forme de singular si 2 forme de plural:

Exemplu: la strofa sau la strofe (strofa) - le strofe

sau le strofi.

2) 2 forme singular si 2 forme plural dar cu

schimbare de sens:
Exemple: il frutto - i frutti (rodul muncii)
         
         la frutta - le frutta ( fructele).

3) 2 forme de singular si o forma plural :

Exemplu: il cavaliero sau il cavaliere - i cavalieri

B) Genul:

I. Masculin:

1) Dupa terminatie:

a) "-o" : il vento (vantul), l'albero (copacul).

b) "-ma" sau "-ta": il dramma (drama), il poeta

(poetul).

c) "-ista" sau "-cida" (in cazul denumirii fiintelor

de sex masculin): l'autista (soferul), l'omicida
(ucigasul).

d) "-ore" (desi in limba romana sunt de gen

feminin): il dolore (durerea).
e) "-ale", "-ile", "-ule" : l'animale (animalul).

f) cu terminatii in consoana: il lapis (creionul).

2) Dupa semnificatie:

a) substantive ce denumesc fiinte de sex

masculin: Il padre (tatal).

b) lunile anului si zilele saptamanii: il giorno

(ziua), il lunedi (ziua de luni).

c) fluvii, lacuri, rauri, masi si oceane: il flume

(fluviul).

d) copaci si plante: il ciliegio (ciresul).

e) puncte cardinale: Il nord (nordul).

II. Feminin:

1) Dupa terminatie:

a) "-a": la porta (usa).

b) "-ione": la lezione (lectia).

c) "-aggine", "-ug(g)ine", "-ig(g)ine" : la ruggine

(rusinea).

d) "-trice", "-essa" (in cazul denumirii fiintelor de

sex feminin): principessa (printesa), attrice
(actrita).

2) Dupa semnificatie:

a) substantive ce denumesc fiinte de sex feminin:

la directrice (directoarea).

b) orase, continente, tari: la Romania, desi exista

multe tari ce sunt de gen masculin : il
Madagascar.

c) fructe: la noce (nuca).

d) stiinte: la fisica (fizica).

Verbele "Avere" si "Essere"

"Avere" (a avea) si "essere" (a fi) reprezinta cele

mai importante si mai folosite verbe din limba
italiana. aceste verbe sunt folosite in structura
mai multor timpuri verbale compuse.

Avere-a avea:

io ho - eu am
tu hai- tu ai
lui/lei ha- el/ea are
noi abbiamo- noi avem
voi avete- voi aveti
loro hanno- ei au

(A nu se uita ca litera "h" nu se pronunta in limba

italiana!).

Essere - a fi

io sono- eu sunt
tu sei- tu esti
lui/lei e- el/ea este
noi siamo- noi suntem
voi siete- voi sunteti
loro sono- ei sunt

(Se foloseste constructia "ce" sau "ci sono"

atunci cand verbul se poate traduce in romana
prin "se afla", "se gaseste"/"se gasesc" etc.)

Formele negative si interogative se formeaza

foarte asemanator cu limba romana:

Forma negativa: non+forma afirativa:

* Io non sono qui = Eu nu sunt aici.

* Tu non hai raggione = Tu nu ai dreptate.

Forma interogativa: predicatul apare la inceputul

propozitiei:
* Hai dei soldi? = Ai bani?
* Sei sicuro? = Esti sigur?

Prepozitiile A si DA

I. Prepozitia "A":

1) marca a cazului diativ:

Do a Georgi il mio capello. - Ii ofer lui Georgi

palaria mea.

2) indica timpul sau locul (tradus prin "la"):

Andiamo alle sei.- Plecam la (ora) sase.

3) tradus prin "cu":

barca a motore - barca cu motor

4) tradus prin "in":

al colmo di - in culmea

5) tradus prin "pe", "de", "de la":

a merito - pe merit

6) in constructiile- verb+a+verb la infinitiv:

Non riesco a parlarle con lei.- Nu reusesc sa

vorbesc cu ea.

II. Prepozitia "DA":

1) introduce un complement de agent - "de", "de

catre" :

romanzo scritto da Mazola.- roman scris de

Mazola.

2) langa nume de persoana - "la":

vado dai parenti - merg al rude.

3) "de la", "din", "de pe":

vengo da Algeria. - vin din Algeria.

4) "de":

ti aspetto da tre settimane.- te astept de trei

saptamani.

5) introduce un atribut ce arata scopul:

dare da bere. - a da de baut.

EXPRESII UTILIZATE:
* lontana da - departe de.

* da destra/sinistra - la (spre) stanga/dreapta.

* da banda - intr-o parte.

* di qua da - dincoace de.

* da dove - de unde.

* al di la da - dincolo de.

Eliziunea, Trunchierea, Sunete de legatura,

Accentul si Articolul

1. Eliziunea:

Apare in cazurile in care un cuvant terminat in

vocala neaccentuata se foloseste alaturi de altul
care incepe cu o vocala. In aceasta situatie,
vocala finala se inlocuieste prin apostrof.

Exemple:

* lo + uomo = l'uomo (omul)

* la + universita = l'universita
* questa + allieva = quest'allieva
* dove + e = dov'e

Exceptii:
* nu se face eliziune la articolul feminin plural
"le".
* in cazul prepozitiei "da".
* la trecerea de pe un rand pe altul.

2. Trunchierea:

Apare la cuvinte formate din mai mult de 2 silabe,

care u au ultima silaba accentuata. Prin caderea
unei vocale sau silabe, cuvantul isi va schimba
terminatia in "-l", "-n" sau "-r".

Exemple:

* "bel quadro" in loc de "bello quadro" (tablou

frumos).
* "buon giorno" in loc de "buono giorno" (buna
ziua).
* "il dottor Alex" in loc de "il dottore Alex"
(doctorul Alex).

(In cazul trunchierii nu apare apostroful, cu

exceptia expresiilor "un po' ", provenit de la "un
poco" (putin), si "de' " provenit de la "dei" (ai,
ale)).

3. Sunete de legatura:

In limba italiana se folosesc anumite sunete

eufonice pentru a se evita o forma auditiva
neplacuta si pronuntia greoaie a anumitor
cuvinte.
Aceste sunete eufonice sunt: "d" si "i".

* "d" se adauga conjuctilor "e" (si) "o" (sau),

care devin "ed", respectiv "od", si prepozitiei "a",
care devine "ad".

* "i" se foloseste mai rar, si mai ales in pozitie

initiala in fata cuvintelor care incep cu "s" urmat
de consoane tari.

Exemple:

* per ischerzo (in gluma);

* in Isvizzera ( in Elvetia).

4. Accentul:

Exista doua tipuri de accente in limba italiana:

a) Accentul tonic: nu se noteaza in scris, el

reprezentand silaba cu care se pronunta mai
intens intr-un cuvant. Exista 4 tipuri de cuvinte in
functie de pozitia accentului tonic.
* parole piane- in care accentul cade pe
penultima silaba.

Exemple: bambino, parola.

* parole sdrucciole: care au accentul pe

antepenultima silaba. Asa se intampla pentru
majoritatea cuvintelor.
Exemple: medico, cinema.

* parole bisdrucciole: care au accentul pe a 4a

silaba de la sfarsit.

Exemple: abitano, desiderano.

* parole tronche: in care accentul cade pe ultima

silaba si se noteaza si grafic.

Exemple: citta,gioventu.

b) Accentul grafic: poate fi grav, ascutit - pentru

vocale inchise sau deschise. Se foloseste in
situatii precum:

* in cazul parole tronche.

* la unele cuvinte monosilabice terminate in

diftongi (puo-poate, piu-mai mult, cio-aceea, gia-
deja).exceptie fac cuvintele "qui" si "qua".

* la unele cuvinte monosilabice care au sensuri

diferite in fuctie de accentul grafic.

* la cuvinte din 2 sau mai multe silabe care au

sensuri diferite in functie de accentul grafic.

5. Articolul hotarat:

Este folosit pentru a distinge genul si numarul

substantivului pe care il determina.
MASCULIN:
Singular Plural Inaintea Exemple sg. Exemple pl.
Il I Unei consoane Il treno I treni
L’ Gli Unei vocale L’amico Gli amici
Lo Gli Literelor/grupurilor Lo zaino Gli zaini
z, gn, ps, s
+consoana

FEMININ:
Singular Plural Inaintea Exemple sg. Exemple pl.
La La Unei consoane La machine  La machine
L’ Gli Unei vocale L’amica Le amiche

Alfabetul limbii italiene

Limba italiana contine 26 de litere, asemanandu-

se din acest punct de vedere cu limba romana.
Pronuntia, insa, se face astfel:

a (numit a)- mare (mare)

b (bi)- borsa (geanta)
c (ci)- mucchio (gramada)
d (di)- dieci (zece)
e (e) - elenco (lista)
f (effe)- arruffio (dezordine)
g (gi)- garbo (politete)
h (acca)- anche (si)
i (i)- mia ( a mea)
j (i lunga)- Jacopo (Iacob)
k (cappa)- kefir (chefir)
l (elle)- latte (lapte)
m (emme)- schiamma (maimuta)
n (enne)- mano (mana)
o (o)- ossa (oase)
p (pi)- coppia (pereche, duet)
q (cu)- quattro (patru)
r (erre)- corso (curs)
s (esse)- maestro (invatator, maestru)
t (ti)- letto (pat)
u (u)- uomo (om, barbat)
v (vu sau vi)- via (strada)
w (doppia vu sau doppia vi)- whisky (whisky)
x (ics)- xenofobo (xenofob)
y (i greca sau ipsilon)- yatagan (iatagan)
z (zeta)- zoppo (schiop)

* "h" nu exista in limba italiana decat ca semn

grafic, el nu se pronunta.
Exemple: ahi! se citeste a! (vai!)
         ahime! - aime! (aoleu!)
         oh! - o (oo!)

* "j" se pronunta "i" in general, insa in alte

cuvinte isi pastreaza pronuntia din limba de
orogine.
Exemple: jeep (dj)- engl.
         judo (dj)- jap.
         jabot (j)- franc.

* "k" se pronunta "c" in toate cuvintele

imprumutate.
Exemple: klaxon (c- claxon-engl.)
         kimono (c-chimono-jap.)
* "q" este intotdeauna urmat de "u"+ alta vocala.
Vor rezulta, dupa caz, grupurile de litere "qua",
"que", "qui", "quo", care se vor pronunta: "cua",
"cue", "cui", "cuo".

* "w" se pronunta de obicei "v" in situatiile in

care un cuvant cu sonoritate internationala este
adoptat in limba italiana.
Exemple: Wagner- Vagner
         Watt- Vat
Exista si exceptii in care cuvntul isi pastreaza
pronuntia din limba de origine.
Exemple: Week-end-uichend

* "x"se pronunta intotdeauna aproximativ ca in

limba romana.

* "y" se pronunta intotdeauna la fel ca vocala "i".