II Informatica Intensiv-Indicatii de Rezolvare

Informatică – indicatii de rezolvare
Specializarea matematică-informatică intensiv informatica

Subiectul II
SUBIECT indicaţii
Item
5. Se declară o matrice cu dimensiunile cerute. O
E_INFO_INTENSIV_C_SII_001
rezolvare posibilă citeşte de la tastatură valoarea lui n
E_INFO_INTENSIV_PASCAL_SII_001 şi parcurge matricea, completând elementele conform
cerinţei impuse. In final matricea va fi afişată pe ecran,
în formatul cerut.
5. Se citeşte şirul de la tastatură, apoi se parcurge: se
testează fiecare literă, iar în cazul în care este vocală
E_INFO_INTENSIV_PASCAL_SII_002 se inserează în poziţia respectivă secvenţa cerută.
Pentru operaţia de transformare se pot utiliza funcţiile
specifice sau relaţiile între codurile caracterelor. Se
afişează apoi pe ecran cuvântul obţinut.
în formatul cerut.
în formatul cerut.
în formatul cerut.
5. O rezolvare posibilă realizează citirea textului într-o
variabilă şir de caractere, parcurgerea şirului de
E_INFO_INTENSIV_PASCAL_SII_006 caractere şi înlocuirea primului caracter al fiecărui
cuvânt cu litera mare corespunzătoare. Pot fi folosite
funcţii ce prelucrează şiruri de caractere.
5. O rezolvare posibilă realizează citirea textului într-o
variabilă şir de caractere, parcurgerea şirului de
E_INFO_INTENSIV_PASCAL_SII_007 caractere şi determinarea ultimului caracter ce
reprezintă o consoană şi eliminarea acestuia. În final
va fi afişată variabila şir de caractere ce memorează
textul. Pot fi folosite funcţii ce prelucrează şiruri de
caractere.
E_INFO_INTENSIV_PASCAL_SII_008 şi p, atribuie fiecărui element al matricei pătratul
numărului impar corespunzător. În final sunt afişate
elementele matricei în formatul cerut.
E_INFO_INTENSIV_PASCAL_SII_009 şi elementele matricei. Sunt parcurse în această
ordine: linia 1, coloana n, linia n, coloana 1, afişându-
se elementele acestora.
E_INFO_INTENSIV_PASCAL_SII_010 şi p, atribuie fiecărui element al matricei pătratul
numărului par corespunzător. În final sunt afişate
elementele matricei în formatul cerut.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_011 4. O posibilă rezolvare constă în parcurgerea primelor 3
noduri ale listei şi afişarea valorilor din aceste noduri
E_INFO_INTENSIV_PASCAL_SII_011
E_INFO_INTENSIV_C_SII_011 5. Se parcurge matricea linie cu linie şi se determină
minimul de pe linia curentă. Valoare obţinută pentru
fiecare linie este apoi comparată cu maximul şi se
actualizează, dacă este cazul valoarea acestuia.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_012 5. Se declară o matrice cu dimensiunile cerute. O
rezolvare posibilă citeşte valoarea n şi apoi parcurge
matricea, completând fiecare element respectând
regulile indicate în enunţ. La final se va afişa matricea
în formatul cerut.
rezolvare posibilă citeşte valoarea n şi apoi parcurge
matricea, completând fiecare element respectând
regulile indicate în enunţ. La final se va afişa matricea
în formatul cerut.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_014 5. Se declară o matrice cu dimensiunile cerute. Se citeşte
valoarea numărului de la tastatură. Se completează
prima linie a matricii cu cifrele numărului citit,
determinând simultan şi numărul de cifre. Se
completează apoi restul liniilor matricii (care are un
număr de linii egal cu numărul de cifre ale numărului
citit) identic cu prima linie. La final se va afişa matricea
în formatul solicitat.
valoarea numărului de la tastatură. Se completează
apoi elementele de pe prima linie aflate la dreapta
diagonalei principale şi elementele primei coloane
aflate sub diagonala principală cu cifra unităţilor, apoi
elementele liniei a doua aflate la dreapta diagonalei
principale şi elementele de pe coloana a doua aflate
sub diagonala principală, cu cifra zecilor şamd. La final
se va afişa matricea în formatul cerut.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_016 4. Secvenţa de program afişează şirul de caractere
memorat în variabila a, iar apoi înlocuieşte fiecare
literă mică din şir cu litera mare corespunzătoare şi
afişează din nou şirul.
rezolvare posibilă citeşte valoarea n, parcurge întreaga
matrice şi pentru fiecare element verifică apartenenţa lui
la una dintre cele 2 diagonale sau la una dintre cele
patru zone delimitate de diagonale, completându-l cu
valoarea corespunzătoare zonei din care face parte, iar
apoi afişează matricea în formatul cerut.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_017 3. Gradul maxim al unui nod se obţine când acesta este
adiacent cu toate celelalte n-1 noduri. Deoarece este
vorba de un arbore, orice nod trebuie să aibă cel puţin un
nod adiacent cu el.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_017 4. Secvenţa de program afişează lungimea şirului de
caractere memorat în variabila a, iar apoi parcurge
şirul şi la fiecare vocală întâlnită afişează caracterul *.
rezolvare posibilă citeşte valoarea n, completează
prima linie a matricei cu valorile 1,2,3,..,n, completează
celelalte elemente, astfel încât fiecare element să fie
mai mare cu o unitate decât elementul aflat deasupra
lui, iar apoi afişează matricea în formatul cerut.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_018 3. O posibilă rezolvare constă în desenarea arborelui
ţinând cont de cerinţele impuse şi evaluând toate
variantele existente.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_018 4. Instrucţiunea if poate conţine orice condiţie care verifică
dacă a[i] este vocală. Dacă a[i] este vocală se va afişa
caracterul *, altfel se va afişa a[i].
rezolvare posibilă citeşte valoarea n, parcurge
matricea şi completează elemente matricei conform
regulei precizate în enunţ, iar apoi afişează matricea în
formatul cerut.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_019 3. Se afişează şirul memorat în variabila x, iar apoi
caracterele nenumerice din acest şir
E_INFO_INTENSIV_C_SII_019 4. Un segment este paralel cu axa OX în cazul în care
coordonatele pe axa OY ale extremităţilor lui au
aceeaşi valoare.
matricea şi completează elemente conform regulei
precizate în enunţ. Se observă că, pentru fiecare
element aij aflat pe o linie pară şi o coloană mai mare
decât 1, cel mai mic dintre elementele vecine, aflate pe
linia anterioară, este ai-1j-1.
Secvenţa afişează valoarea elementului aflat imediat
E_INFO_INTENSIV_C_SII_020 3.
după elementul de la adresa p, apoi parcurge lista
E_INFO_INTENSIV_PASCAL_SII_020 pâna la elementul aflat înaintea elementului de la
adresa p şi afişează elementul aflat după cel la care s-
a oprit parcurgerea listei.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_020 4. Orice condiţie care verifică dacă a[i] este literă mică sau
literă mare. Pentru aceasta pot fi utilizate funcţii
predefinite sau se are în vedere ordinea lexicografică a
caracterelor alfabetului englez.
matricea şi verifică pentru fiecare element dacă se află
sau nu pe chenarul exterior al matricei, completându-l
conform regulei precizate în enunţ.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_021 3. Un câmp al variabilei ev se accesează cu
ev.nume_câmp, iar dacă acesta este tot de tip
înregistrare, conţinând câmpurile zi,luna,an se
accesează cu ev.nume_câmp.zi sau ev.nume_camp.
luna sau ev.nume_camp.an
E_INFO_INTENSIV_C_SII_021 4. Se execută operaţiile date succesiv, pornind cu
S=(1,2,3,4) si C=(1,2,3,4), la SÆC se şterge ultimul
element din S şi se scrie la sfârşit în C, iar la CÆS se
şterge primul element din C şi se scrie la sfârşit în S.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_021 5. Se parcurge textul, verificând dacă litera de pe poziţia i
este egală cu cea de pe poziţia i-1 şi diferită de ’*’
pentru i de la 1 (Pascal) sau 0 (C/C++) până la sfârşitul
textului.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_022 3. Se cere lungimea şirului s după modificarea acestuia
prin copierea unui subşir care începe de la al treilea
caracter.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_022 4. Reprezentarea grafică a acestui graf este un poligon
cu 10 laturi la care se duc toate diagonalele din vârful
10. Trebuie numărat câte triunghiuri se formează.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_022 5. Pentru construirea tabloului se poate folosi un algoritm:
k=m*n
pt. i=1,m
pt. j=1,n
Aij = k; k=k-1
sau direct Aij = m*n-(i-1)*n-j
E_INFO_INTENSIV_C_SII_023 3. Se reprezintă grafic arborele, pornind de la rădăcină
(nodul 3)
E_INFO_INTENSIV_C_SII_023 4. a este un tablou cu 10x10 componente, fiecare
componentă memorând câte două numere întregi
E_INFO_INTENSIV_C_SII_023 5. Se iniţializează prima linie şi prima coloană cu
numerele naturale 1,2,3,... apoi tabloul se completează
după relaţia de recurenţă dată în enunţ, păstrându-se
numai ultima cifră a fiecărei valori obţinute.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_024 3. Se copiază subşirul de la caracterul 3 la sfârşit peste
şirul dat, in poziţia 2
E_INFO_INTENSIV_C_SII_024 4. O variantă: pt. i=1,n
pt. j=1,n
Aij = (i+j) mod n + 1
E_INFO_INTENSIV_C_SII_024 5. O soluţie posibilă presupune parcurgerea simultană a
celor două şiruri, începând cu ultimele poziţii, cât timp
caracterele lor sunt identice. Poziţia la care
parcurgerea încetează marchează începutul subşirului
cerut, care va fi afişat pe ecran.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_025 4. O soluţie posibilă presupune parcurgerea simultană a
şirului, începând cu prima, respectiv ultima poziţie,
către mijlocul său, cât timp caracterele întâlnite sunt
identice. Dacă şirul este parcurs complet, se va afişa
mesajul corect.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_025 5. O rezolvare posibilă foloseşte un vector care
memorează numărul de cifre 2 pentru fiecare coloană
sau valoarea -1 dacă există cel puţin un 0 pe coloana
respectivă. Se va determina valoarea maximă
memorată în acest vector apoi se vor afişa pe ecran
indicii corespunzători.
Problema se poate rezolva calculând pentru fiecare
element Aij produsul celorlalte elemente aflate pe
E_INFO_INTENSIV_PASCAL_SII_026 coloana j urmând să le afişăm doar pe cele care sunt
egale cu acest produs
Putem evita calculul acestui produs la fiecare pas dacă
facem următoarea observaţie: un element Aij este egal
cu produsul celorlalte elemente de pe coloana j dacă
îndeplineşte condiţia Aij=A1j*A2j*...*Ai-1,j*Ai+1,j*...*Ain, ceea
ce implică Aij* Aij= A1j*A2j*...*Ain. Această condiţie nu este
verificată şi în cazul elementelor nule şi de aceea
acestea sunt afişate doar în cazul în care pe acea
coloană mai există cel puţin o valoare nulă.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_027 5. Se completează cu valoarea 1 toate elementele de pe
prima linie, cele de pe prima coloană şi de pe ultima
coloană. Celelalte elemente Aij primesc valoarea Ai-1,j-
1+Ai+1,j+Ai-1,j+1.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_028 5. Pentru afişarea clonelor şirului s este suficient ca

pentru fiecare vocală care apare în şir să se parcurgă
şirul şi se afişeze doar caracterele diferite de aceasta
(se afisează şirul iniţial din care am eliminat toate
apariţiile vocalei)
E_INFO_INTENSIV_C_SII_029 4. Ciclul while se încheie atunci când p=q sau când
q^.urm=p| q->urm=p.Prima condiţie este îndeplinită în
cazul în care numărul de noduri este par iar cea de-a doua
condiţie atunci când numărul de noduri este impar. La
fiecare pas se realizează două deplasări.
Un element x este pivot pentru coloana j dacă
x=A1j/A11 şi oricare alt element Aij de pe coloana j
E_INFO_INTENSIV_PASCAL_SII_029 îndeplineşte condiţia Ai1*x=Aij.
După citirea elementelor matricei verificăm această
relaţie pentru toate elementele x=A1j/A11 (1≤j≤n)şi
actualizăm produsul elementelor pivot.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_030 4. Secvenţa permută circular elementele listei cu o poziţie
către dreapta.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_030 5. Se completează cu valoarea 1 elementele aflate pe
prima linie sau pe prima coloană. Celelalte elemente
Aij primesc valoarea Ai,j-1+Ai-1,j.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_031 3. Se declară o structură neomogenă de date, ale cărei
componente respectă specificaţiile din enunţ.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_031 4. Se urmăresc valorile pe care le vor lua doar
elementele matricei situate pe cea de-a treia coloană a
acesteia.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_031 5. Se citesc de la tastatură n cuvinte, pentru fiecare
cuvânt se verifică dacă prima şi ultima literă a sa sunt
identice, caz în care se creează un nou nod care se
înlănţuieşte în listă, prin inserarea acestuia în faţa
listei.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_032 3. Se urmăresc operaţiile specificate, prin adăugarea şi
ştergerea valorilor din structura de date de tip coadă.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_032 4. Se urmăresc valorile pe care le vor lua doar
elementele matricei situate pe cea de-a doua linie a
matricei.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_032 5. Se citesc de la tastatură datele specificate. O soluţie
posibilă de rezolvaqre presupune parcurgerea caracter
cui caracter a textului şi înlocuirea fiecărei apariţii a
caracterului c1 cu c2 şia fiecărei apariţii a caracterului
c2 cu c1.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_033 3. Se declară o structură neomogenă de date, ale cărei
componente respectă specificaţiile din enunţ.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_033 4. Se urmăresc valorile pe care le vor lua toate
elementele matricei.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_033 5. Se scriu decalrările de date necesare definirii listei
dublu înlănţuite. Se parcurge apoi lista şi se verifică
dacă informaţia memorată în nodul curent are valoare
negativă, caz în care, se creează un nou nod care se
înlănţuieşte în listă, prin operarea de inserare după
nodul curent. Se afişează apoi, informaţiile din nodurile
listei
E_INFO_INTENSIV_C_SII_034 3. Se urmăresc valorile variabilelor în urma executării
secvenţei de program.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_034 4. Se urmăresc valorile pe care le va lua vor lua doar

elementele matricei situate pe cea de-a doua linie a
matricei.
rezolvare posibilă citeşte valoarea n şi generează în
ordine crescătoare numere naturale pare care nu sunt
divizibile cu 3, numere ce se vor atribui elementelor
matricei. Se va afişa apoi matricea în formatul cerut.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_035 3. Se urmăresc valorile variabilelor în urma executării
secvenţei de program.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_035 4. O reprezentare grafică a grafului neorientat definit va

evidenţia răspunsul corect al problemei enunţate.
rezolvare posibilă citeşte valoarea n şi toate
elementele matricei, apoi parcurge coloanele matricei
şi pentru fiecare coloană determină valoarea minimă
memorată în matrice.
E_INFO_ INTENSIV_C_SII_036 5. Se declară o matrice cu dimensiunile cerute. O
E_INFO_ INTENSIV_PASCAL_SII_036
elementele matricei, apoi parcurge matricea şi
determină minimul fiecărei coloane în parte;
elementele care respectă condiţiile enunţului vor fi
afişate în formatul cerut.
E_INFO_ INTENSIV_C_SII_037 5. Se declară un sir cu cel mult 255 caractere. O
rezolvare posibilă citeşte şirul de caractere, apoi
parcurge şirul identificând primul şi ultimul caracter din
fiecare cuvânt, caractere pe care le modifică
corespunzător enunţului.
elementele matricei, apoi parcurge matricea şi
determină minimul fiecărei coloane în parte; dacă
minimul este egal cu elementul de pe diagonala
secundară corespunzător coloanei respective se
adaugă la un produs. Se va memora numai ultima cifră
a acestui produs, cifră care va fi afişată pe ecran.
rezolvare posibilă citeşte şirul de caractere, apoi
parcurge şirul identificând fiecare cuvânt, care va fi
afişat invers dacă începe cu o vocală.
rezolvare posibilă citeşte şirul de caractere, reţine
primul cuvânt apoi parcurge şirul identificând fiecare
cuvânt, cuvinte care va fi afişate dacă sunt diferite de
primul cuvânt din frază.
rezolvare posibilă citeşte valoarea n şi apoi
construieşte matricea astfel încât fiecare element va fi
egal cu suma dintre indicele liniei şi cel al coloanei.
E_INFO_ INTENSIV_C_SII_042 5. Se declară un şir de cel puţin 40 de caractere. O
rezolvare posibilă citeşte şirul şi apoi îl parcurge
caracter cu caracter şi verifica dacǎ acestea sunt
vocale litere mici caz în care afişeazǎ caracterul
respectiv.
construieşte matricea astfel încât fiecare element sǎ
respecte cerinţa problemei.
construieşte matricea astfel încât fiecare element sǎ
respecte cerinţa problemei.
E_INFO_ INTENSIV_C_SII_045 5. Se declară un şir de cel puţin 40 de caractere. O
rezolvare posibilă citeşte şirul şi apoi afişeazǎ şirurile
cerute prin eliminarea succesivǎ a câte unui caracter
din şirul iniţial.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_046 5. Se citeşte şirul de caractere. Se parcurge şi fiecare
vocală se înlocuieşte cu caracterul imediat următor
alfabetic.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_047 4. Se obţine punctaj pentru accesare corectă a câmpului
din înregistrare şi pentru condiţie corectă (restul
împărţirii la k să fie 0).
E_INFO_INTENSIV_C_SII_047 5. Se declară o matrice cu dimensiunile cerute. Se citesc
m şi n, apoi se completează matricea a cu date de la
tastatură. Se formează o altă matrice b în care fiecare
element b[j][i]este a[i][n+1-j]. Se afişează matricea nou
formată.
din înregistrare şi pentru expresie corectă (distanţa de
la un punct la origine).
n. Se iniţializează o variabilă val cu 2. Fiecare element
al matricei primeşte valoarea variabilei val, care apoi
se măreşte cu 2. Se afişează matricea.
din înregistrare şi pentru expresie corectă (media
anuală este un număr real!).
E_INFO_INTENSIV_C_SII_049 5. Se citeşte cuvântul s. Fiecare caracter care nu este
vocală se înlocuieşte cu caracterul imediat următor
până când sunt eliminate toate consoanele. Se
afişează cuvântul s transformat.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_050 4. Pentru matricea cu 4 linii şi 4 coloane se caută
numerele impare de sub diagonală şi se înmulţesc
cifrele unităţilor.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_050 5. Se citeşte cuvântul s. Se determină poziţia primei
vocale. Se înlocuiesc toate caracterele de la această
poziţie până la sfârşit cu caracterul de pe poziţia
imediat următoare. Se determină poziţia ultimei vocale.
Se înlocuiesc toate caracterele de la această poziţie
până la sfârşit cu caracterul de pe poziţia imediat
următoare. Se pot folosi funcţiile specifice limbajului
studiat. Se afişează pe ecran cuvântul s transformat.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_051 5 Pentru sirul s se considera pozitiile 1,3,5,…
E_INFO_INTENSIV_C_SII_052 5 Se numara pentru fiecare sir numarul vocalelor. In cazul

E_INFO_INTENSIV_PASCAL_SII_052 in care este egal cu lungimea sirului se incrementeaza o
variabila k.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_053 5 Se construieste o coada ce contine elementele multimii
E_INFO_INTENSIV_PASCAL_SII_053 M.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_054 5 u=x%10; x=x/10; z=x%10; s=x/10;

E_INFO_INTENSIV_PASCAL_SII_054 for(i=1;i<=n;i++)
for(j=1;j<=n;j++)
if(i==j)a[i][j]=s;
else if (i+j==n+1) a[i][j]=u;
else a[i][j]=z;
E_INFO_INTENSIV_C_SII_056 3. Se construieşte arborele conform definiţiei vectorului

de taţi şi se determină frunzele.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_056 4. O rezolvare posibilă este compararea lui c cu ‘a’ şi ‘z’.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_056 5. Se declară o matrice cu dimensiunile cerute şi se
completează element cu element conform enunţului.
Se poate parcurge întreaga matrice, verificându-se
fiecare element în ce zonă se află sau se pot parcurge
cele 4 zone separat. Se afişează pe ecran matricea
astfel obţinută.
de taţi şi se determină nodul cu numărul cel mai mare
de descendenţi direcţi.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_057 4. O rezolvare posibilă este compararea lui c cu toate
vocalele ‘a’, ‘e’, ‘i’, ‘o’, şi ‘u’(disjuncţia a 5 egalităţi
legate). Problema poate fi rezolvată şi folosind funcţii
specifice şirurilor de caractere.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_057 5. Se declară o matrice cu dimensiunile cerute şi se
completează element cu element conform enunţului.
Se poate parcurge întreaga matrice, verificându-se
fiecare element în ce zonă se află sau se pot parcurge
cele 5 zone separat. Se afişează pe ecran matricea
astfel obţinută.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_058 3. Se urmăreşte evoluţia stivei ţinându-se cont de
principiul de organizare al acesteia (ultimul element
introdus este primul extras).
E_INFO_INTENSIV_C_SII_058 4. Suma dintre indicele liniei şi indicele coloanei oricărui
element de pe diagonala secundară a matricei este 11.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_058 5. Se citeşte şirul de caractere şi se parcurge eliminându-
se carcaterele care nu sunt litere. O variantă eficientă
este de a folosi o variabilă, i, pentru poziţia din şir de la
care se va citi şi o altă variabilă, j, pentru poziţia la
care se va scrie (j≤i). O altă soluţie se bazează pe
utilizarea funcţiei de copiere a şirurilor de caractere.
de taţi şi se determină nodul cu numărul cel mai mare
de descendenţi direcţi.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_059 4. Se ţine cont de relaţiile dintre indicii elementelor situate
în zona cerută.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_059 5. Se foloseşte un vector de frecvenţe f, cu 10
componente numerotate începând cu 0, construit după
regula: f[i]=numărul de apariţii în text ale cifrei i.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_060 3. Numărul minim de frunze se obţine atunci când fiecare
vârf are cel mult un descendent direct.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_060 4. Conform expresiei pe baza căreia sunt calculate
elementele matricei, pe diagonala pricipala vom avea:
5,9,13,17,21.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_060 5. Se foloseşte un vector de frecvenţe f, cu 26 de
componente numerotate începând cu 0, construit după
regula: f[i]=numărul de apariţii în text ale literei cu
numărul de ordine i în alfabet (f[0]=numărul de apariţii
ale lui a, f[1]=numărul de apariţii ale lui b etc.).
Se declară o matrice cu dimensiunile cerute. O
E_INFO_INTENSIV_C_SII_061 5
rezolvare posibilă citeşte valoarea n, umple
E_INFO_INTENSIV_C_SII_061 matricea cu valoarea 0 şi atribuie elementelor de
pe linia n din matrice valorile 1,2,3,…,n, şi apoi
completează pe fiecare din liniile n-1, n-2,…1,
elementele situate sub diagonala, conform
cerinţei.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_062 Se citeşte de la tastură textul. O rezolvare posibilă

5
E_INFO_INTENSIV_C_SII_062 utilizează un vector pentru a număra de câte ori
apare fiecare litera mică în text. Textul se va
parcurge o singură dată , o literă din text se va
afişa dacă a fost utilizată în text pentru prima oară
şi nu se va afişa în celelalte situaţii.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_063 Se declară o matrice cu dimensiunile cerute. O

5
E_INFO_INTENSIV_C_SII_063 rezolvare posibilă citeşte valoarile n şi m , şi
atribuie elementelor de pe fiecare coloană din
matrice o valoare k , iniţializată cu 0 şi
incrementată cu 1 înaintea fiecărei atribuiri.
Coloanele sunt completate începând cu
elementul de pe prima linie .
E_INFO_INTENSIV_C_SII_064 Se citeşte de la tastatură textul. O rezolvare

5
E_INFO_INTENSIV_C_SII_064 posibilă extrage fiecare cuvânt din şir şi verifică
dacă prima , respectiv ultima literă din cuvânt este
vocală. În acest scop se pot folosi subprograme
specifice prelucrării şirurilor de caractere din
limbajul de programare studiat.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_065 Se declară o matrice cu dimensiunile cerute. O

5
E_INFO_INTENSIV_C_SII_065 rezolvare posibilă citeşte valoarile n şi m , şi
atribuie elementelor de pe fiecare linie din matrice
o valoare k , iniţializată cu 0 şi incrementată cu 1
înaintea fiecărei atribuiri. Liniile impare sunt
completate începând cu prima coloană iar liniile
pare începând cu ultima coloană.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_066 5. Se declară un şir de cel mult 50 de caractere. O

rezolvare posibilă citeşte şirul, calculează lungimea
şirului, apoi se parcurge şirul şi se afişează prefixele
acestuia în ordine crescătoare a lungimii lor.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_067 5. Se declară un şir de cel mult 50 de caractere. O
rezolvare posibilă citeşte şirul, calculează lungimea
şirului, apoi se parcurge şirul şi se afişează sufixele
acestuia în ordine crescătoare a lungimii lor.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_068 3. Subprogramul poate determina numărul cerut
parcurgând toate cifrele din număr de la dreapta la
stânga şi determinând care este cifra care respectă
condiţia impusă.
rezolvare posibilă citeşte valoarea m şi n şi toate
elementele matricei, apoi parcurge matricea verificând
pentru fiecare element proprietatea cerută. Se
calculează produsul elementelor care respectă
proprietatea cerută, reţinându-se la fiecare pas numai
ultima cifră a acestuia, care se va afişa în final.
stânga şi determinând care este diferenţa, în valoare
absolută, dintre numărul de cifre pare şi numărul de
cifre impare.
elementele matricei, apoi se parcurge matricea
verificând proprietatea cerută. Se afişează mesajul
corespunzător proprietăţii cerute.
stânga şi reţinând doar cifrele care respectă condiţia
impusă.
rezolvare posibilă citeşte valorile m şi n şi toate
elementele matricei, apoi toate elementele situate pe
liniile mai mari decât x vor fi copiate pe linia anterioară.
Matricea obţinută se afişează pe ecran în formatul
cerut.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_071 5. Se declară două şiruri de caractere, unul de cel puţin
256 caractere iar celălalt de minim 20 de carctere. Se
citesc cele două şiruri apoi se determină toate apariţiile
celui de al doilea şir în primul înlocuind de fiecare dată
apariţia acestuia cu un şir de exact aceeaşi lungime
dar care conţine numai caracterul ’*’.
rezolvare posibilă citeşte valoarea n apoi construieşte
matricea conform enunţului. O posibilă idee de
constructie a matricei ar putea fi: elementele primei linii
a1,j,cu 1≤j≤100 sunt egale cu j(j+1)/2. Elementele
celorlalte linii, incepând cu linia de indice 2,
ai,j = ai-1, j-1. Matricea se va afişa în formatul cerut.
Se declară două şiruri de caractere cu dimensiunea de
cel puţin 256 caractere. Se citeşte textul propoziţie cu
E_INFO_INTENSIV_PASCAL_SII_073 propoziţie, memorându-se de fiecare dată propoziţia
citită. Se parcurge propoziţia detectând şi numărând
caracterele vocale. Numărul de vocale astfel obţinut se
compară cu maximul curent. Dacă propoziţia are un
număr de vocale mai mare sau egal decât maximul
curent se va memora, actualizând şi valoarea
maximului. Afişarea se va face în formatul cerut.
E_INFO_INTENSIV_PASCAL_SII_074 matricea conform enunţului. Elementele a1,1 şi a1,2 se
iniţializează cu 1 restul elementelor matricei urmând a
se genera conform modului de generare a termenilor
şirului lui Fibonacci: ai,j = (ai,j-1 +ai,j-2)%10. De la
această regulă se abat termenii coloanei 1 şi 2.
E_INFO_INTENSIV_PASCAL_SII_075 matricea conform enunţului. O posibilă idee de
constructie a elementelor matricei este: ai,j = (i+j)2.
Matricea se va afişa în formatul cerut.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_076 5. Se declară un şir de 20 de caractere După citirea
şirului se elimină primul şi ultimul caracter al ţirului citit
şi se afişează rezultatul obţinut. Procedeul se repetă
cât timp şirul este nevid.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_077 5. Se declară un şir de 50 de caractere După citirea
şirului, se parcurge şi se transformă în majusculă toate
literele care preced sau care urmează unui caracter
spaţiu. Aceeaşi transformare se va aplica şi primei,
respectiv ultimei litere din şir.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_078 5. Se declară două şiruri de caractere cu 100 şi respectiv
15 caractere. Se citesc cele două şiruri şi apoi se
localizează apariţiile cuvântului în şirul de caractere
citit şi inserează după fiecare apariţie a sa caracterul
„?”.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_079 5. O rezolvare posibilă constă în construirea unui nou şir
de caractere în care se copiază toate caracterele din
şirul citit şi după fiecare vocală, se memorează
caracterul *.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_080 5. O rezolvare posibilă citeşte cuvîntul, determină poziţia
pe care apare prima consoană, respectiv ultima
vocală, parcurgând şirul începând cu prima poziţie,
respectiv ultima poziţie. Dacă există caracterele
cerute, se interschimbă, apoi se afişează şirul obţinut.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_081 5. Se declară un tablou cu dimensiunile cerute. O
rezolvare posibilă citeşte valoarile n,m şi toate
elementele tabloului, apoi parcurge tabloul pe coloane
şi calculează suma numerelor de ordine ale coloanelor
care îndeplinesc condiţia cerută.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_082 5. Se declară un tablou cu dimensiunile cerute. O
rezolvare posibilă citeşte valoarile n,m şi toate
elementele tabloului, apoi parcurge tabloul pe coloane
şi calculează suma numerelor de ordine ale coloanelor
care îndeplinesc condiţia cerută.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_083 5. Se declară o listă dublu înlănţuită. O rezolvare posibilă
este să se parcurgă lista simultan la cele două capete
şi să se inverseze valorile.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_084 5. Se declară o listă simplu înlănţuită. O rezolvare
posibilă este să se parcurgă lista şi să se determine
numărul cu proprietatea cerută.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_085 5. Se declară o listă simplu înlănţuită. O rezolvare
posibilă este să se parcurgă lista şi să se determine
numărul cu proprietatea cerută.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_086 5 Se declară o matrice cu dimensiunile cerute. O soluţie
posibilă constă în construirea elementelor matricei
respectând condiţia impusă, ţinând cont de paritatea
liniilor. Matricea obţinută se afişează pe ecran în
formatul cerut.
posibilă constă în parcurgerea elementelor matricei şi
însumarea celor aflate în zona specificată, reţinându-
se, de asemenea, şi numărul acestora. Programul
afişează raportul celor două valori calculate.
posibilă constă în parcurgerea elementelor matricei şi
însumarea celor aflate în zona specificată, reţinându-
se, de asemenea, şi numărul acestora. Programul
afişează raportul celor două valori calculate.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_089 5 Se declară o matrice cu dimensiunile cerute, având
elementele numere întregi. O soluţie posibilă parcurge
matricea şi calculează termenii şirului lui Fibonacci în
funcţie de poziţia fiecărui element. Matricea obţinută se
afişează pe ecran în formatul cerut.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_090 5. O soluţie posibilă presupune declararea unei matrice
cu dimensiunile cerute, având elementele numere
întregi. Se parcurge matricea verificând condiţiile
impuse şi calculând simultan cele două sume cerute.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_091 4. Se afişează caracterele de pe poziţiile
corespunzătoare valorii indicelui i
E_INFO_INTENSIV_C_SII_091 5. Se crează primul nod, cel care conţine primul caracter,
apoi celelate noduri, legate prin duble legături de nodul
precedent
E_INFO_INTENSIV_C_SII_092 3. Pentru fiecare descendent dat în liste se scrie direct
tatăl lui, iar pentru nodul care nu apare în liste tatăl
este 0
E_INFO_INTENSIV_C_SII_092 5. Se parcurge o dată matricea pentru a determina
minimul:
min=A11; lin=1; col=1
pt. i=1,m pt. j=1,n
dacă Aij<min min=Aij; lin=i; col=j
după care de deplasează fiecare linie >lin cu o poziţie
în sus şi ifecare coloană > col cu o poziţie spre stânga:
pt. i=lin+1, m pt. j=1,n Ai-1,j = Ai,j
pt. j=col+1,n pt. i=1,m Ai,j-1=Aij
E_INFO_INTENSIV_C_SII_093 3. Un singur nod are 4 muchii incidente cu el
E_INFO_INTENSIV_C_SII_093 4. Se elimină din listă nodurile aflate pe poziţii pare în
lista iniţială.
E_INFO_INTENSIV_C_SII_093 5. Se parcurg simultan cele două şiruri şi pentru orice
poziţie în care avem în ambele şiruri vocale scriem *,
pentru orice poziţie în care în ambele şiruri avem
E_INFO_C_SII_093 consoane scriem # iar pe poziţiile rămase scriem ?.
E_INFO_PASCAL_SII_093
E_INFO_INTENSIV_C_SII_094 4 Folosim două variabile, s1,s2 şiruri de minim 20
caractere în Pascal, respectiv minim 21 caractere în
C/C++; citim datele de intrare în s1 şi construim
caracter su caracter şirul cerut în s2. Problema se
poate rezolva şi prin utilizarea subprogramelor şi
operaţiilor predefinite pentru prelucrarea şirurilor de
caractere (concatenare, extragere subşir etc)
E_INFO_INTENSIV_C_SII_094 5 Se interschimbă valorile câmpurilor lit din cele două
elemente (folosind o variabilă auxiliară de tip char)
Se determină arcele astfel încât lungimea drumului să
fie 5;
E_INFO_INTENSIV_C_SII_095 5 Folosim două variabile, s1,s2 şiruri de minim 20

caractere în Pascal, respectiv minim 21 caractere în
C/C++. Citim şirul de intrare în s1 şi construim caracter
cu caracter şirul cerut în s2. Problema se poate
rezolva şi prin utilizarea subprogramelor şi operaţiilor
predefinite pentru prelucrarea şirurilor de caractere
(concatenare, extragere subşir etc)
Folosim variabilele s1,s2 şiruri de minimum 20
caractere în Pascal, respectiv minimum 21 caractere în
E_INFO_INTENSIV_PASCAL_SII_096 C/C++ şi s3 de minimum 40 caractere în Pascal,
respectiv minimum 41 caractere în C/C++. Citim în s1
şi s2 datele de intrare, apoi construim caracter cu
caracter şirul cerut în s3. Problema se poate rezolva şi
prin utilizarea subprogramelor şi operaţiilor predefinite
pentru prelucrarea şirurilor de caractere (concatenare,
extragere subşir etc)
E_INFO_INTENSIV_C_SII_097 5 Se declară o matrice cu dimensiunile cerute. O
rezolvare posibilă citeşte valorile n şi m şi toate
E_INFO_INTENSIV _PASCAL_SII_097
elementele matricei, apoi inversează prima cu ultima
linie, a doua cu penultima, ş.a.m.d. La final elementele
matricei vor fi afişate în formatul cerut.
rezolvare posibilă citeşte valoarea n şi completează
valorile elementelor matricei cu valoarea unei variabile
x, a cărei valoare creşte la fiecare iteraţie cu 2. La final
elementele matricei vor fi afişate în formatul cerut.
rezolvare posibilă citeşte valoarea n şi completează
valorile elementelor matricei minimul dintre valorile
indicilor corespunzători. La final elementele matricei
vor fi afişate în formatul cerut.
elementele matricei, apoi parcurge matricea verificând
pentru fiecare element proprietatea cerută (se vor lua
în considerare toţi vecinii existenţi ai elementului
verificat); elementele care respectă condiţia impusă
vor fi afişate în formatul cerut.

II Informatica Intensiv-Indicatii de Rezolvare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

II Informatica Intensiv-Indicatii de Rezolvare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Informatică – indicatii de rezolvare

Specializarea matematică-informatică intensiv informatica

E_INFO_INTENSIV_C_SII_028 5. Pentru afişarea clonelor şirului s este suficient ca

E_INFO_INTENSIV_C_SII_034 4. Se urmăresc valorile pe care le va lua vor lua doar

E_INFO_INTENSIV_C_SII_035 4. O reprezentare grafică a grafului neorientat definit va

E_INFO_INTENSIV_C_SII_052 5 Se numara pentru fiecare sir numarul vocalelor. In cazul

E_INFO_INTENSIV_C_SII_054 5 u=x%10; x=x/10; z=x%10; s=x/10;

E_INFO_INTENSIV_C_SII_056 3. Se construieşte arborele conform definiţiei vectorului

E_INFO_INTENSIV_C_SII_062 Se citeşte de la tastură textul. O rezolvare posibilă

E_INFO_INTENSIV_C_SII_063 Se declară o matrice cu dimensiunile cerute. O

E_INFO_INTENSIV_C_SII_064 Se citeşte de la tastatură textul. O rezolvare

E_INFO_INTENSIV_C_SII_065 Se declară o matrice cu dimensiunile cerute. O

E_INFO_INTENSIV_C_SII_066 5. Se declară un şir de cel mult 50 de caractere. O

E_INFO_INTENSIV_C_SII_095 5 Folosim două variabile, s1,s2 şiruri de minim 20

S-ar putea să vă placă și