Retuşare foto profesională

Atunci când vine vorba de profesionişti, retuşarea portretelor nu se rezumă numai la eliminarea
ridurilor. Fotografiile aproape perfecte pot fi transformate în imagini potrivite pentru copertele
revistelor numai prin intermediul editării high end. Tot ce aveţi nevoie pentru a face acest lucru sunt
cunoştinţele legate de Photoshop şi o planificare precisă a etapelor de lucru.

Retuşarea portretelor este îndemânare pură şi nu artă. Fotografia este lucrată la fel cum o bucată de
lemn este sculptată cu pricepere pentru ca ea să devină o sculptură: aidoma sculptorului, fotograful îşi
dedică timpul şi răbdarea în primul rând să traseze pe calculator conturul brut, după care elimină
posibilele elemente deranjante din material şi abia la sfârşit ajunge să finalizeze portretul. Totuşi, în
mod diferit faţă de sculptura în lemn, în cazul editării imaginilor există întotdeauna varianta revenirii la
punctul iniţial şi regândirii întregului proces. Dar acesta este un avantaj care nu trebuie niciodată
subestimat, deoarece de multe ori rezultatul obţinut pe PC întrece, în sens negativ, aşteptările.

Astfel, de exemplu ridurile ce indică vârsta persoanei fotografiate sunt de multe ori fără milă netezite
şi atotprezenta cură de slăbire schimbă proporţiile dincolo de limitele rezonabile. Radicalitatea cu care
se fac schimbările este însă şi mai mare. De exemplu, atunci când nu este luată în considerare
imaginea originală şi modificările sunt aplicate asupra layer-ului de fundal, rezultatul cu greu mai
poate aminti de persoana care a fost surprinsă  de obiectiv. În asemenea cazuri singura opţiune
viabilă rămasă este de a redeschide fişierul original şi a porni de la 0 întreaga operaţie de retuşare. Pe
de altă parte, scopul retuşării ar trebuie să fie numai acela de a îndepărta imperfecţiunile care distrag
atenţia de la personalitatea  subiectului.

Unelte vechi şi noi

Indiferent că editaţi portretele celor dragi sau că pregătiţi o imagine care trebuie să ajungă pe coperta
unei reviste, primul pas constă întotdeauna în duplicarea layer-ului de fundal. Prin aceasta vă asiguraţi
că puteţi accesa oricând imaginea originală. Acest pas este necesar deoarece chiar dacă suntem în era
layer-elor de ajustare şi a smart filter-urilor, tot mai sunt câteva funcţii de retuşare care pot modifica
ireversibil fotografia. Acestea includ toate funcţiile care influenţează conturul, de exemplu mărirea sau
micşorarea ochilor sau a buzelor folosind uneltele Transform sau Liquify. Chiar şi uneltele mai vechi
care încă mai sunt de mare ajutor, de exemplu Dodge şi Burn, utilizate pentru retuşarea ochilor şi a
dinţilor, lucrează direct pe layer.

Operaţiile de retuşare normală, de exemplu reducerea ridurilor mai mici sau mai mari şi eliminarea
petelor trebuie făcute fără excepţie cu ajutorul unui layer de retuşare separat, deoarece uneltele
Stamp, Healing Brush şi Spot Healing Brush susţin lucrul cu layere.
Retuşare inteligentă

Corecţiile de culoare şi contrast pentru piele sunt de obicei realizate cu ajutorul unui layer de ajustare.
Avantajul este evident: prin aceasta corecţia nu modifică imaginea originală, ci este aplicată deasupra
imaginii. Astfel, modificarea poate fi revizuită şi adaptată oricând. În cazul în care utilizaţi Photoshop
în versiunea CS3, puteţi lucra şi mai flexibil chiar şi atunci când aţi ajuns în etapa finisării pielii: cu
ajutorul tehnicii Smart Objects puteţi utiliza orice filtru în acelaşi mod în care folosiţi un layer de
ajustare. Prin această modalitate de lucru puteţi accesa oricând datele originale şi le puteţi combina cu
filtrele deja utilizate. În principiu, există două moduri de a crea un Smart Object: în Photoshop CS3
daţi clic pe opţiunea Convert for Smart Filters din meniul Filter şi numai după aceea aplicaţi filtrul
dorit. Comanda converteşte unul sau mai multe layere selectate într-un Smart Object. Prin aceasta,
informaţia de imagine existentă este încapsulată în layer. Toate filtrele folosite pe un Smart Object pot
fi anulate cu un dublu clic sau dacă este nevoie efectul acestora poate fi limitat folosind o mască de
layer. În cazul în care doriţi să faceţi modificări adiţionale asupra layer-elor originale şi asupra celor de
retuşare puteţi continua să lucraţi pe ele: după un dublu clic pe layer-ul Smart Object imaginea
originală este deschisă ca şi fişier temporar

Modelarea feţei

În cazul în care doriţi să măriţi ochii, să conturaţi buzele sau să îndreptaţi nasul, ar trebui ca aceste
operaţii să fie făcute în prima etapă. Dar, nu uitaţi să duplicaţi layer-ul de fundal înainte de a vă apuca
de lucru.

Chirurgie: Funcţia Liquify din Photoshop este

unealta ideală atunci când vine vorba de modelare,
aceasta putând fi apelată din meniul Filter.
Fereastra afişată conţine diverse unelte cu ajutorul
cărora pixelii imaginii pot fi deplasaţi într-o parte
sau alta. Atenţie însă la proporţia corectă a ochilor.
În mod normal, atât valoarea pentru Brush Density,
cât şi cea de la Brush Pressure nu trebuie să
depăşească 50%. În timp ce Brush Pressure
defineşte intensitatea efectului uneltei, Brush
Density arată cât de mult creşte intensitatea
efectului la marginile uneltei.

Modelare: Cu ajutorul uneltei Forward warp,

folosind un vârf gros pentru unealtă şi pornind de la
margine, puteţi subţia pomeţii, puteţi face ca gura
să fie simetrică sau puteţi redefini conturul buzelor.
Această unealtă poate fi folosită şi pentru a îndrepta
nasul sau pentru a face conturul acestuia mai mic. Totuşi, unealta Pucker este mult mai potrivită în
cazul în care doriţi să micşoraţi anumite porţiuni. Cu ajutorul acesteia puteţi să subţiaţi anumite părţi
ale feţei, de exemplu puteţi face nările mai mici. Dar, şi această unealtă trebuie folosită cu atenţie.

Crearea simetriilor

În etapa a doua este momentul în care corectaţi „defectele” mai mari şi vă asiguraţi că imaginea să
este armonioasă. În exemplul nostru nu sunt prea multe de făcut în această privinţă, dar de exemplu
dintele puţin mai scurt este uşor deranjant, iar buzele necesită străluciri simetrice.

Duplicarea reflexiilor: Folosiţi unealta Lasso

pentru a selecta porţiunea reflexiei bidimensionale,
care este deja pe buze în partea stângă. După
aceasta apăsaţi pe Refine Edge şi alegeţi o margine
„moale”. Cu ajutorul combinaţiei de taste [Ctrl]+[J]
creaţi un nou layer folosind această selecţie,pe care
o plasaţi pe jumătatea din dreapta a buzei. Acum
folosiţi  combinaţia de taste [Ctrl]+[T] pentru a
apela comanda Transform. Oglindiţi selecţia cu
ajutorul butonului din dreapta al mouse-ului şi
stabiliţi-i dimensiunea şi poziţia folosind cursorul
mouse-ului.
Alungirea dintelui: Acum puteţi folosi layer-ul
creat anterior ca şi layer de retuşare. Daţi clic pe
unealta Clone Stamp şi la opţiunile acesteia
specificaţi să fie inclus şi layer-ul de dedesubt (în
câmpul Sample alegeţi opţiunea Current&Below).
După aceasta, pentru a alungi dintele, alegeţi pentru
unealta Clone Stamp un vârf tare şi duplicaţi
porţiunile dintelui, având însă grijă la proporţii.

SFAT: Pentru o mai bună utilizare activaţi opţiunea

Show overlay din registrul Clone Source al paletei de
pensule.

Strălucire pentru ochi şi dinţi

Un portret trebuie să fascineze privitorul; acesta este motivul pentru care albirea dinţilor şi efectul de
strălucire pentru ochi trebuie să fie o parte integrantă a retuşării standard.

Străluciri: Numele uneltelor Dodge şi Burn sunt reminiscenţe ale tehnicilor clasice folosite în camera
obscură, cu ajutorul cărora imaginile erau întunecate sau deschise. Acestea sunt exact şi efectele pe
care le produc aceste două funcţii în cazul editării digitale a imaginii, bineînţeles cu o mai mare fineţe
deoarece efectele uneltelor pot fi restricţionate mult mai bine. De exemplu, puteţi da un contrast mult
mai mare pentru iris prin mărirea luminozităţii zonelor deschise la culoare cu ajutorul uneltei Dodge şi
puteţi face tonurile închise mai adânci cu ajutorul uneltei Burn.

Albire: Unealta Dodge reuşeşte chiar să deschidă şi

mai mult albul ochilor şi al dinţilor. Acestea trebuie
în primul rând desaturate folosind unealta Sponge,
deoarece astfel dinţii şi ochii pot „scăpa” de
eventualele tonuri gălbui şi roşiatice.
La toate aceste unelte este recomandat să alegeţi
un nivel scăzut pentru efecte, folosind valori mici
pentru câmpurile Exposure sau Flow, astfel încât să
ajungeţi în mai mulţi paşi fini la efectul final dorit.
Retuşarea ridurilor

Pentru aceasta aveţi nevoie de un layer separat de retuşare, care a fost de fapt deja creat, de
exemplu în timpul pasului „2 Crearea simetriilor”. În cazul în care acesta este primul pas de
retuşare, nu trebuie decât să creaţi un layer gol, cu clic pe simbolul paginii din partea de jos a paletei
de layere.

Reversibil: Lucraţi pe acest layer de retuşare şi alegeţi Include all layers pentru uneltele Clone Stamp
sau Healing Brush. Ulterior puteţi identifica cu uşurinţă şi modifica corecţiile de pe layer-ul de
retuşare.

Probleme mici: La imaginea noastră sunt destul de puţine probleme. Există numai câteva pete pe
buze şi pe piele care necesită retuşare. Aceste pete sunt marcate rapid cu Spot Healing Brush şi sunt
corectate automat de Photoshop.

Netezirea ridurilor: Feţele de pe copertele

revistelor nu trebuie să fie neapărat naturale, ci
perfecte. De aceea, chiar şi cel mai fin rid este
eliminat fără milă. Acest lucru este realizat cel mai
simplu cu ajutorul uneltei Healing Brush. Pentru a o
utiliza, apăsaţi tasta [Alt] şi daţi clic pe cea mai
netedă zonă a pielii, pentru a o putea folosi drept
„sursa tinereţii”. După aceea, folosind Healing
Brush, „pictaţi” defectele. Pixelii care vor înlocui
defectele vor avea culoarea şi luminozitatea zonelor
adiacente.

Acoperiţi cearcănele cu fard: Nu trebuie vă

atingeţi de cearcăne cu Healing Brush, deoarece în
caz contrar zona respectivă devine prea netedă şi
astfel capătă un aspect artificial. Pentru a retuşa
cearcănele folosiţi Clone stamp, alegeţi modul
Lighten şi lucraţi cu opacitate redusă. Puteţi acoperi
de mai multe ori zonele închise ale pielii fără a pierde complet
structura acesteia.

Blur pentru piele

Corecţiile trebuie să fie urmate în mod obligatoriu de retuşurile de fineţe. În cazul exemplului de faţă
aceasta presupune estomparea detaliilor pielii. Până la Photoshop CS2, pentru aceasta layer-ele
trebuiau combinate şi transformate în layer de fundal, acesta trebuia duplicat pentru o mai mare
siguranţă şi numai după aceea putea fi folosit filtrul Blur. În cazul în care ulterior se constata că
efectul filtrului nu corespundea necesităţilor, întreaga retuşare trebuia reluată de la început.

Pregătiri: Odată cu noile versiuni de Photoshop, lucrul a devenit

mult mai flexibil. Astfel, cu ajutorul Smart Objects puteţi reveni
oricând la layer-ele de lucru originale. În CS3 se pot combina mai
multe layere într-un singur smart object folosind opţiunea Convert
for Smart Filters din meniul Filter.

Filtre: Există numeroase filtre de neclaritate. Pentru a netezi

toate punctele inegale de pe piele trebuie folosit filtrul Surface
Blur. Acesta ajustează culorile şi valorile tonale ale pixelilor
alăturaţi şi astfel netezeşte pielea cu pori largi. Câmpul Radius defineşte numărul de pixeli care vor fi
luaţi în considerare. Valoarea de la Threshold defineşte de la ce nivel contrastele existente nu vor mai
avea efect de neclaritate, de exemplu în cazul colţului ochilor. Cu puţină fineţe la reglarea cursoarelor 
pentru Radius şi Threshold puteţi obţine o piele netedă cu detalii şi contrast ridicat.

Bineînţeles, puteţi obţine rezultate naturale şi în cazul în care „cizelaţi” ulterior  rezultatele radicale ale
efectelor filtrului prin intermediul unei măşti de layer. Photoshop creează automat un Layer Mask pe
un layer de tip Smart Filter. În cazul în care aţi aplicat filtrul pe o copie a layer-ului puteţi crea un
Layer Mask dând un clic pe pictograma măştii din partea inferioară a paletei de layere.

Rafinare: Pentru a atenua efectul de neclaritate,

umpleţi complet masca de layer cu pixeli negri
folosind comanda Edit -Fill. Prin aceasta aţi mascat
efectul filtrului - neclaritatea a dispărut din imagine.
După aceasta selectaţi pensula (Brush), alegeţi un
vârf mare, stabiliţi ca şi culoare folosită alb şi treceţi
în dreptul câmpului Opacity o valoare de
aproximativ 20%. Folosind aceste setări, „pictaţi”
uşor peste zona de piele care trebuie să fie neclară
şi astfel efectul filtrului va fi din nou vizibil.

Claritate pentru detalii

În momentul în care se doreşte accentuarea detaliilor portretelor, profesioniştii

apelează foarte des la filtrul High Pass, disponibil în secţiunea Other a meniului
Filter. Deşi acesta duce la obţinerea unui efect intermediar cel puţin bizar, la
sfârşit se obţine creşterea dorită a contrastului detaliilor.

Punctul de plecare: În primul rând creaţi un layer editabil pentru accentuarea

detaliilor imaginii. După aceea fie duplicaţi layer-ul la fel ca la pasul 5, fie
convertiţi layer-ele existente în Smart Object.

Contrastele detaliilor distincte: Alegeţi filtrul High Pass de la Filter - Other.

Acesta converteşte toate zonele care nu au detalii contrastante în zone gri
uniforme. Zonele cu diferenţe distincte de luminozitate sunt afişate cu margini
negre şi albe. La alegerea valorii pentru Radius asiguraţi-vă că în imagine nu aveţi
margini colorate, ci numai contururi bine definite, după care apăsaţi pe OK.

Tuşe de final: Bineînţeles, imaginea nu trebuie să rămână

gri. În cazul în care lucraţi pe o copie a layer-ului, alegeţi
pentru acesta modul Overlay. Imaginea color este afişată din
nou, dar acum marginile din aceasta sunt mult mai distincte,
conform setărilor făcute anterior în filtrul High Pass. În cazul
în care folosiţi filtrul High Pass ca şi Smart Filter, puteţi să-l
reapelaţi şi să-i modificaţi setările oricând pe parcursul editării
imaginii.
Corectarea petelor roşii

Bineînţeles, puteţi corecta tonurile pielii încă de la început, folosind un

layer de ajustare. Însă, în cazul în care plănuiţi să faceţi operaţii
estetice mai profunde, s-ar putea să fiţi nevoiţi să modificaţi masca de
layer folosită. Dacă aţi folosit Smart Objects, aceste corecţii pot fi
făcute chiar şi după retuşarea, accentuarea detaliilor şi estomparea
pielii.
Manichiură: De multe ori makeup artiştii uită de mâini. Acest lucru iese în evidenţă numai ulterior,
când mâinile palide sau chiar roşiatice contrastează cu faţa machiată perfect. Asemenea probleme pot
fi corectate rapid prin intermediul funcţiei Hue/Saturation utilizată pe un layer de ajustare. În fereastra
afişată alegeţi Reds în câmpul Edit după care, cu ajutorul pipetei, daţi clic pe o pată roşiatică de pe
piele pentru a defini exact domeniul culorilor. Puteţi identifica domeniul selectat în banda de culori din
partea inferioară a ferestrei şi dacă este nevoie îl puteţi modifica. Acum deplasaţi cursorul din dreptul
Hue către dreapta pentru a corecta tonul de roşu spre galben. Suplimentar, puteţi reduce valoarea de
la Saturation şi prin intermediul cursorului din dreptul Lightness puteţi deschide la culoare tonurile,
astfel încât petele roşii să fie reduse.

Măşti de layer: În mod normal aceste corecţii afectează şi tonurile altor zone ale pielii şi pot
dezorienta. De aceea, şi în acest caz trebuie să folosiţi masca de layer a layer-ului de ajustare. În
primul rând trebuie să-l mascaţi complet cu negru după care „pictaţi” numai zonele care trebuie
corectate.

Piele transparentă

Pielea transparentă, ca de porţelan arată de multe ori spectaculos. Cu ajutorul unui truc şi
dumneavoastră puteţi obţine acest efect aproape transparent, şi în acest caz folosindu-vă de un layer
alb-negru. Acesta trebuie suprapus peste cel original, astfel fiind foarte delicat contrastul. Saturaţia
culorilor se reduce iar tonurile deschise ale pielii capătă un efect de transparenţă.

Convertire: Există mai multe moduri de a converti o imagine

color într-una alb-negru. În Photoshop CS3 există o funcţie
omonimă (Black and White), dar chiar şi Channel Mixer este o
opţiune potrivită. În fereastra Channel Mixer, pentru tonurile
pielii selectaţi la Output channel valoarea Red, activaţi
opţiunea monochrome, după care finisaţi rezultatul folosind
cursorul pentru culoare. Apoi stabiliţi pentru acest layer alb-
negru modul Overlay şi gata, pielea devine capătă o strălucire
mult mai intensă. Puteţi stabili modul layer-ului atunci când
creaţi layer-ul de ajustare. Pentru aceasta este suficient să ţineţi apăsată tasta [Alt] atunci când
selectaţi un layer de ajustare folosind icon-ul de pe paleta de layere. Astfel puteţi vedea imediat
efectul aplicat pe imagine.

Între roşu şi galben: Prin mărirea nivelului culorilor care sunt apropiate
de cele ale pielii, de exemplu tonurile de roşu şi galben, tonurile pielii
devin mai luminoase şi astfel pielea obţine efectul de transparenţă dorit.
Dacă doriţi să faceţi efectul şi mai evident nu trebuie decât să-l modificaţi
prin intermediul măştilor de ajustare.