CAUZELE sI CARACTERUL PRIMULUI  RĂZBOI

MONDIAL: Contradictiile dintre marile tari imperialiste, determinate de legea
dezvoltarii inegale si în salturi a capitalismului, au dus la formarea a doua blocuri
agresive imperialiste: Tripla Alianta (Puterile Centrale) si Tripla Întelegere
(Antanta). Lupta dintre ele pentru reîmpartirea lumii, a provocat Primul Razboi
Mondial.

Imperialismul german urmarea sa cotropea 10210j94k sca mare parte din Europa si din Orientul
Apropiat, sa reîmparta coloniile în folosul sau si sa-si deschida calea pentru dominatia mondiala.

Imperialismul austro-ungar tindea sa-si extinda stapânirea asupra întregii

Peninsule Balcanice.

Imperialismul englez urmarea sa înlature concurenta si pretentiile

imperialismului german de reîmpartire a lumii, a coloniilor si a sferelor de
influenta.

Franta cauta sa redobândeasca Alsacia si Lorena, care fusesera rapite de

Germania în anul 1871 si sa cotropeasca regiunea industriala Saar.

Imperialismul rus tindea sa înlature influenta si concurenta Germaniei si

Austro-Ungariei din Balcani si sa puna mâna pe Constantinopol si strâmtori.

Imperialistii au urmarit totodata sa abata proletariatul de la lupta sa

revolutionara, sa dezbine clasa muncitoare, sa slabeasca miscarea muncitoreasca
din propriile lor tari, pentru a împiedica astfel izbucnirea revolutiei.
Primul razboi mondial

CAUZELE SI CARACTERUL PRIMULUI RAZBOI MONDIAL: Contradictiile dintre marile

tari imperialiste, determinate de legea dezvoltarii inegale si in salturi a capitalismului, au dus la
formarea a doua blocuri agresive imperialiste: Tripla Alianta (Puterile Centrale) si Tripla
Intelegere (Antanta). Lupta dintre ele pentru reimpartirea lumii, a provocat primul razboi
mondial.

Imperialismul german urmarea sa cotropeasca mare parte din Europa si din Orientul Apropiat, sa
reimparta coloniile in folosul sau si sa-si deschida calea pentru dominatia mondiala.

Imperialismul austro-ungar tindea sa-si extinda stapanirea asupra intregii Peninsule Balcanice.

Imperialismul englez urmarea sa inlature concurenta si pretentiile imperialismului german de

reimpartire a lumii, a coloniilor si a sferelor de influenta.

Franta cauta sa redobandeasca Alsacia si Lorena, care fusesera rapite de Germania in anul 1871
si sa cotropeasca regiunea industriala Saar.

Imperialismul rus tindea sa inlature influenta si concurenta Germaniei si Austro-Ungariei din

Balcani si sa puna mana pe Constantinopol si stramtori.

Imperialistii au urmarit totodata sa abata proletariatul de la lupta sa revolutionara, sa dezbine

clasa muncitoare, sa slabeasca miscarea muncitoreasca din propriile lor tari, pentru a impiedica
astfel izbucnirea revolutiei.
Cauze:
Rivalitatea intre marile puteri pentru impartirea si reampartirea lumii.
Caracterul a fost nedrept din partea marilor puteri.
In razboi au fost nevoite sa intre si popoare si state mai mici care au facut-o pentru alte cauze.
Apararea independentei(Belgia);obtinerea independentei nationale si formarea de state
nationale(cehii,slovacii si polonezii);intregirea nationala(Romania).
-Acestia au luptat pentru o cauza dreapta
Pretextul razboiului
Asasinarea printului mostenitor Franz Ferdinand al Austro-Ungariei si a sotiei sale la Sarajevo de catre un
student sarb (28 iunie 1914).
Izbucnirea
Dupa asasinatul de la Sarajevo,Austro-Ungariei a pus Serbiei o serie de conditii umilitoare care in final au
fost acceptate.Cu toate acestea la 28 iulie 1914, Austro-Ungaria sfatuita de Germania a declarat razboi
Serbiei pentru ca Germania era cea mai pregatita pentru razboi si nu voia sa rateze ocazia declansarii
razboiului.Intr-o saptamana au intrat in razboi toate statele aliate cu 2 exceptii: Italia si
Romania(neutre).
Desfasurarea
Germania vroia sa duca un razboi fulger(blitz crieg)din 2 motive:
1.era cea mai pregatita pentru razboi si voia sa valorifice aceasta stare de lucruri
2.era constienta ca Antanta are un potential economic superior dar nepus pe picior de razboi si ca poate
recruta aliati mai numerosi si mai puternici ceea ce s-a si intamplat (Japonia 1914,Italia 1915,Romania
1916,Grecia si S.U.A. 1917),pe cand de partea puterilor centrale au intrat Turcia in 1914 si Bulgaria 1915.
Tratatul de la Versailles (1919)

 Tratat  Semnare
ul de a
Pace de tratatului
la de pace
Versail la
le, Versaille
Paris , 1919
1919

Tratatul de la Versailles din 1919 este un tratat de pace semnat ca rezultat al negocierilor de 6
luni purtate în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris din 1919, ce a dus la încheierea oficială a
Primului Război Mondial între forţele Aliate (Franta, Anglia, SUA, Italia, Japonia, Polonia,
Romania, Serbia, Cehoslovacia) şi cele ale Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria,
Imperiul Otoman, Bulgaria). Tratatul este urmarea armistiţiului semnat cu luni înainte în pădurea
din Compiegne, ce a pus punct luptelor. Tratatul stipula ca Germania sa-şi asume completa
responsabilitate pentru declanşarea războiului şi să plătească mari compensaţii (reparaţii de
război) trupelor aliate. În plus conform tratatului, Germania pierdea teritorii în faţa tărilor vecine,
suferea o severă limitare a forţelor armate şi a fost deposedată de coloniile sale africane şi cele de
dincolo de ocean. Reprezentanţii noului Guvern german (Republica de la Weimar) au fost
obligaţi de către învingători să semneze acest tratat, altfel luptele aveau să înceapă din nou.
Ministrul de Externe al Germaniei, Hermann Muller, a semnat Tratatul de pace de la Versailles
la 28 iunie 1919. Tratatul a fost ratificat de către Liga Naţiunilor la 10 ianuarie 1920. În
Germania, tratatul a cauzat un şoc, deseori resimţit ca o traumă sau un complex anti-Versailles,
care, eventual, a contribuit la colapsul Republicii de la Weimar, în 1933, şi la accederea lui Adolf
Hitler la putere.

Condiţii
 
Tratatul prevedea crearea Ligii Naţiunilor, un ţel important pentru preşedintele american
Woodrow Wilson. Liga Naţiunilor urma să arbitreze conflictele dintre naţiuni înainte ca ele să fi
ajuns la război. Nu toate cele "14 puncte" ale preşedintelui Wilson au fost realizate, spre
exasperarea atât a germanilor, cât şi a lui Wilson. Cu alte cuvinte, principiul naţionalităţilor s-a
aplicat inconsecvent, doar atunci când convenea aliaţilor victorioşi. În cazul unor teritorii locuite
în majoritate de populaţie germană s-a aplicat principiul istoric, nu cel naţional. Satisfacerea
revendicărilor din partea Franţei a fost obiectivul principal în acest tratat. Alte prevederi
includeau cedarea unor colonii aflate sub dominaţie germană şi pierderea unor teritorii anexate
sau cucerite de către Germania anterior:

    - Alsacia-Lorena (aparţinând Franţei, din secolul XVII până în 1871), prin politica
expansionistă a lui Ludovic al XIV-lea, a fost redată Franţei (14.522 km2, 1.815.000 locuitori,
(în 1905));
    - Nordul Schleswigului, zona Tonder în Schleswig-Holstein, după Plebiscitul Schleswig, a fost
redat Danemarcei (3.228 km2 sau 3.938km2);
    - majoritatea teritoriului din Marea Poloniei ("Provinz Posen") şi estul regiunii Pomerania
(Prusia de Vest), pe care Prusia il cucerise în Glasvandul Poloniei, au fost redate Poloniei dupa
Marea Rascoală Poloneză (53.800 km2 cu 4.224.000 locuitori (in 1931), inclusiv 510 km2 si
26.000 locuitori din Silezia Superioară);
    - zona Hulczyn din Silezia Superioara, a fost acordată Cehoslovaciei (316 sau 333 km2 si
49.000 locuitori);
    - Estul Sileziei Superioare, după plebiscit, a fost redat Poloniei (3.214 km2 cu 965.000
locuitori);
    - zona oraşelor germane Eupen şi Malmedy a fost acordată Belgiei;
    - zona Soldau din Prusia de Est, incluzând (calea ferată pe ruta Varsovia-Gdansk) a fost
acordată Poloniei (492 km2).

          Inconsecvenţa aplicării principiilor de drept, respectiv recurgerea la argumentul naţional

doar în detrimentul Germaniei, nu şi în cazul teritoriilor cu majoritate germană aflate în dispută,
a dus la frustrările care au constituit samânţa celui de-al Doilea Război Mondial.