Finante Internationale

1.
Care este natura evenimentelor care au stat la baza apariŃiei şi formării activităŃii
financiare internaŃionale şi care şi-au pus amprenta asupra mediului economic,
determinând schimbări de ordin structural:
a) economică
b) socială
c) istorică
d) politică.
AlegeŃi varianta neadevărată.
2. Evenimentele de natură economică care au stat la baza apariŃiei şi formării activităŃii

financiare internaŃionale se referă la:
a) promovarea eficienŃei economice prin liberalizarea pieŃelor naŃionale, prin
dezangajarea statului în privinŃa multor activităŃi economice, fapt care a luat o amploare
deosebită după prăbuşirea comunismului în Rusia şi Europa de Est, dar şi prin
restructurarea statului-providenŃă;
b) încheierea tratatului de pace după războiul franco-prusac din anul 1871;
c) expansiunea comerŃului mondial, secondată de fluxurile de capital, progresul fără
precedent al ştiinŃei şi tehnicii, tranziŃia sistemului economic centralizat la economia de
piaŃă, ceea ce se traduce în fapt, prin oportunităŃi sporite de afaceri pentru bănci, firme şi
investitori;
d) preocupare constantă de restructurare a relaŃiilor economice şi a celor financiar-
monetare.
3. Evenimentele de natură politică care au stat la baza apariŃiei şi formării activităŃii

a) promovarea eficienŃei economice prin liberalizarea pieŃelor naŃionale, prin
b) încheierea tratatului de pace după războiul franco-prusac din anul 1871;
c) expansiunea comerŃului mondial, secondată de fluxurile de capital, progresul fără
investitori;
d) preocupare constantă de restructurare a relaŃiilor economice şi a celor financiar-
monetare.
4. Evenimentele de natură istorică care au stat la baza apariŃiei şi formării activităŃii

1) promovarea eficienŃei economice prin liberalizarea pieŃelor naŃionale, prin
2) încheierea tratatului de pace după războiul franco-prusac din anul 1871;
3) expansiunea comerŃului mondial, secondată de fluxurile de capital, progresul fără
investitori;
4) anii 70 caracterizaŃi de criza petrolului şi renunŃarea la sistemul cursurilor fixe adoptat
la Bretton Woods, precum şi de preocupare constantă de restructurare a relaŃiilor
economice şi a celor financiar-monetare;
5) primul război mondial care va determina, la rândul său, un nou flux financiar şi
monetar internaŃional; de data aceasta, fluxul financiar-monetar pleacă din spre Germania
spre Ńările aliate;
6) prima ConferinŃă monetară internaŃională din 1922, care a avut loc la Genova (Italia).
a) 1,2,3,5;
b) 2,3,4,6;
c) 3,4,5,6;
d) 2,4,5,6;
5. Care este factorul determinant în evoluŃia şi dezvoltarea activităŃii financiar-monetare

internaŃionale:
a) trecerea la economia globală;
b) adoptarea sistemului cursurilor flotante;
c) adoptarea cursurilor fixe şi punerea bazelor sistemului monetar internaŃional
contemporan la ConferinŃa Monetară InternaŃională de la Bretton Woods;
d) căderea regimului comunist în Europa de Est, fapt ce a marcat trecerea la economia de
piaŃă a Ńărilor din această regiune.
6. Trecerea la economia globală s-a făcut treptat şi, în ordine cronologică, această trecere
a fost marcată de o serie de evenimente şi procese, printre care:
1) anii 70 caracterizaŃi de criza petrolului şi renunŃarea la sistemul cursurilor fixe adoptat
la Bretton Woods, precum şi de preocupare constantă de restructurare a relaŃiilor
economice şi a celor financiar-monetare;
2) debutul pieŃei eurodolarilor, la Londra, în anii 1950, ca o măsură de răspuns la politica
guvernului britanic, de control asupra capitalurilor deŃinute în lire sterline
3) primul război mondial care va determina, la rândul său, un nou flux financiar şi
monetar internaŃional; de data aceasta, fluxul financiar-monetar pleacă din spre Germania
spre Ńările aliate;
4) crizele financiare din anii 1971 şi 1973 au condus la prăbuşirea sistemului de la
Bretton Woods, prin trecerea la sistemul cursurilor flotante;
5) prima ConferinŃă monetară internaŃională din 1922, care a avut loc la Genova (Italia);
6) tratatul asupra zonei nord-americane de comerŃ liber (NAFTA, noiembrie 1993), urmat
de ConferinŃa privitoare la zona Asia-Pacific (APEC). Procesul de lărgire a Uniunii
Europene, demarat în 1995, prin integrarea de noi membrii cu drepturi depline, proces
care continuă şi în prezent.
a) 1,2,3;
b) 2,4,6;
c) 3,4,5;
d) 2,4,5;
7. Într-o accepŃiune modernă, finanŃele internaŃionale reprezintă:
a) un domeniu multidisciplinar, unde se întâlnesc, pe lângă teoria relaŃiilor internaŃionale,
elemente de macroeconomie şi teorie microeconomică a finanŃelor, iar în planul
verificărilor empirice se recurge, adesea la elemente de statistică sau econometrie
b) activitatea financiară, de credit şi monetară desfăşurată pe plan internaŃional, în
legătură cu evaluarea, finanŃarea/creditarea şi circulaŃia monetară determinate de relaŃiile
economice, politice, culturale, sportive, militare etc. internaŃionale
c) fluxurile financiare internaŃionale ce se derulează în cadrul unor segmente monetar-
financiare ale pieŃei mondiale, cum ar fi: pieŃele monetare internaŃionale, pieŃele
creditului internaŃional, piaŃa internaŃională de capital, piaŃa internaŃională de schimb
monetar, pieŃele investiŃiilor internaŃionale
d) un domeniu de studiu ce se referă la condiŃiile de reglementare a tranzacŃiilor între
state, fie că este vorba de bunuri şi servicii sau constituie mişcări de capital, inclusiv
studiul instituŃiilor implicate, precum şi cel al pieŃelor internaŃionale aferente
8. Obiectul de studiu al disciplinei finanŃe internaŃionale este:

9. Fluxurile financiare internaŃionale se derulează în cadrul:

a) unui domeniu multidisciplinar, unde se întâlnesc, pe lângă teoria relaŃiilor
internaŃionale, elemente de macroeconomie şi teorie microeconomică a finanŃelor, iar în
planul verificărilor empirice se recurge, adesea la elemente de statistică sau econometrie
b) activităŃii financiare, de credit şi monetare desfăşurată pe plan internaŃional, în legătură
cu evaluarea, finanŃarea/creditarea şi circulaŃia monetară determinate de relaŃiile
c) unor segmente monetar-financiare ale pieŃei mondiale, cum ar fi: pieŃele monetare
internaŃionale, pieŃele creditului internaŃional, piaŃa internaŃională de capital, piaŃa
internaŃională de schimb monetar, pieŃele investiŃiilor internaŃionale
d) unui domeniu de studiu ce se referă la condiŃiile de reglementare a tranzacŃiilor între
10. Privit din alt punct de vedere, domeniul de studiu al finanŃelor internaŃionale se referă
la:
11. Componentele pe care se bazează sistemul monetar internaŃional contemporan sunt:

a) relaŃiile (fluxurile) financiare naŃionale;
b) mecanismele financiare;
c) instituŃiile bancar-financiare internaŃionale;
d) reglementări financiare internaŃionale.
AlegeŃi varianta falsă.
12. Ce nu se cuprinde în sfera de studiu a finanŃelor internaŃionale, într-o accepŃiune

modernă şi completă:
a) PieŃele financiare internaŃionale
b) PieŃele naŃionale de schimb monetar
c) InvestiŃiile internaŃionale de portofoliu
d) FinanŃele întreprinderii internaŃionale
13. Prima ConferinŃă Monetară InternaŃională a avut loc:

a) la Bretton Woods, în 1944
b) la Paris, în 1957
c) la Genova, în 1922
d) la Fort Knox, în 1971
14. Obiectivul principal al ConferinŃei Monetare InternaŃionale de la Bretton Woods l-a

reprezentat:
a) crearea unui sistem monetar internaŃional bazat pe sistemul cursurilor flotante;
b) crearea unei structuri monetar-financiare care, în interdependenŃa lor, asigură derularea
plăŃilor, creditului şi asigurărilor internaŃionale
c) crearea unei pieŃe financiare internaŃionale, care să funcŃioneze de o manieră eficientă
d) crearea unui sistem monetar internaŃional postbelic, de natură să perfecŃioneze şi să
completeze mecanismele monetare internaŃionale
15. Sistemul monetar internaŃional reprezintă:

a) un ansamblu de componente şi structuri monetar-financiare care, în interdependenŃa
lor, asigură derularea plăŃilor, creditului şi asigurărilor internaŃionale, mişcarea
internaŃională a titlurilor de valoare prin tehnica viramentului bancar şi
telecomunicaŃiilor, contribuind la derularea fluxurilor financiare internaŃionale în condiŃii
de fluenŃă şi stabilitate
16. În categoria relaŃiilor monetar-financiare internaŃionale nu se includ:

a) relaŃiile monetare internaŃionale
b) relaŃiile de schimb monetar internaŃional
c) relaŃiile de credit internaŃionale
d) relaŃiile de plăŃi şi garanŃii internaŃionale
17. RelaŃiile monetare internaŃionale se bazează pe:

a) o serie de monede liber convertibile, precum şi pe unele monede internaŃionale, mai
ales pe DST şi EURO;
b) alocarea definitivă (investiŃii, ajutoare) sau pe termen lung de fonduri băneşti
mobilizate din depozitele bancare, utilizarea resurselor disponibile ale diferitelor
organisme naŃionale şi internaŃionale (FMI, Banca Mondială, BERD, bănci
multinaŃionale etc.);
c) împrumuturile comerciale şi financiare care constituie suportul bănesc al tranzacŃiilor
comerciale şi de cooperare economică internaŃională;
d) derularea schimburilor economice internaŃionale sub cele mai diferite forme
(comerciale, servicii, credite, investiŃii), utilizând tehnici de plată şi garantare a plăŃii
consacrate în relaŃiile economice internaŃionale (titluri de credite, acreditive, incasouri,
ordine de plată etc.).
18. RelaŃiile financiare internaŃionale constau în:

19. RelaŃiile de credit internaŃionale reprezintă:

20. RelaŃiile de plăŃi şi garanŃii internaŃionale asigură:

21. Fluxurile (relaŃiile) monetar-financiare internaŃionale se derulează pe anumite

segmente ale pieŃei internaŃionale, cum ar fi:
a) piaŃa bancară internaŃională
b) piaŃa internaŃională de capital
c) piaŃa investiŃiilor internaŃionale
d) piaŃa internaŃională de schimb monetar
22. FuncŃiile relaŃiilor monetar-financiare internaŃionale sunt:

1) FuncŃia de emisiune şi utilizare a monedelor internaŃionale
2) FuncŃia de mijloc de plată în tranzacŃiile economice internaŃionale
3) FuncŃia de sursă de dezvoltare economică
4) FuncŃia de valorificare a disponibilităŃilor băneşti
5) FuncŃia de tezaurizare
6) FuncŃia de echilibrare a balanŃei de plăŃi externe
7) FuncŃia de rambursare a datoriei sau de încasare a creanŃelor externe
8) FuncŃia de utilizare a monedelor liber convertibile în tranzacŃiile economice
9) FuncŃia de evaluare
a) 1,2,3,4,7,8;
b) 1,3,4,6,7,9;
c) 2,3,4,6,7,8;
d) 3,4,5,6,7,9;
23. FuncŃia de evaluare a mărfurilor şi serviciilor, este îndeplinită, în special, de către:

a) relaŃiile de credit, cât şi prin utilizarea lor în depozite bancare internaŃionale
b) soldul balanŃei curente (formată din mărfuri şi servicii) care poate avea un sold activ
sau unul pasiv
c) monedele naŃionale liber convertibile (cum sunt dolarul american, lira sterlină, yenul
japonez şi alte câteva monede care au o pondere importantă în totalul tranzacŃiilor
comerciale), precum şi de cele internaŃionale (cum ar fi DST, EURO).
d) monedele convertibile în acordarea de credite externe şi efectuarea de investiŃii
internaŃionale.
24. FuncŃia de sursă de dezvoltare economică decurge din:

a) relaŃiile de credit, cât şi din utilizarea lor în depozite bancare internaŃionale
sau unul pasiv
c) utilizare monedelor naŃionale liber convertibile (cum sunt dolarul american, lira
sterlină, yenul japonez şi alte câteva monede care au o pondere importantă în totalul
tranzacŃiilor comerciale), precum şi de cele internaŃionale (cum ar fi DST, EURO).
d) utilizarea monedelor convertibile în acordarea de credite externe şi efectuarea de
investiŃii internaŃionale.
25. FuncŃia de valorificare a disponibilităŃilorbăneşti decurge din:

a) atât din relaŃiile de credit, cât şi din utilizarea lor în depozite bancare internaŃionale
sau unul pasiv
26. FuncŃia de emisiune şi utilizarea a monedelor internaŃionale este conferită de:

a) atât din relaŃiile de credit, cât şi din utilizarea lor în depozite bancare internaŃionale
b) decizia FMI de a pune în circuitul monetar DST sau a UE de a emite noi monede
EURO
27. Printre mecanismele monetar-financiare internaŃionale se numără:

a) creditul internaŃional
b) investiŃiile străine
c) dobânda internaŃională
d) fluxurile de capital internaŃional
28. Printre mecanismele monetar-financiare internaŃionale se numără:

a) creditul internaŃional
b) investiŃiile străine
c) fluxurile de capital internaŃional
d) cursul de schimb monetar
29. Principalele instituŃii şi organisme ce formează cadru instituŃional monetar-financiar

internaŃional sunt:
1) organisme bancar-financiare interguvernamentale mondiale;
2) organisme bancar-financiare interguvernamentale regionale;
3) organisme bancar-financiare guvernamentale naŃionale;
4) consorŃii bancare internaŃionale permanente sau temporare;
5) bănci multinaŃionale private;
6) bănci regionale private
7) bănci naŃionale private cu o pondere mare în tranzacŃiile monetar-financiare
internaŃionale;
a) 1,2,4,5,7;
b) 3,4,5,6,7;
c) 1,2,3,4,6;
d) 2,3,4,5,6;
30. Organisme bancar-financiare interguvernamentale mondialesunt:

a) consorŃii bancare internaŃionale
b) acele instituŃii cu participarea guvernelor prin reprezentanŃii băncilor centrale,
ministerelor de finanŃe şi ai altor structuri cu atribuŃii monetar-financiare externe,
împuternicite să reprezinte statul în adunările generale sau organele de conducere ale
organismelor bancar-financiare internaŃionale;
c) BERD (Banca Europeană pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare), BEI (Banca Europeană
de InvestiŃii), BEC (Banca Centrală Europeană), care aparŃin UE, precum şi Banca
Interamericană pentru Dezvoltare, Banca Africană pentru Dezvoltare, Banca Asiatică
pentru Dezvoltare etc.;
d) bănci naŃionale private cu o pondere mare în tranzacŃiile monetar-financiare
internaŃionale;
31. Organisme bancar-financiare interguvernamentale regionalesunt:
a) consorŃii bancare internaŃionale
b) acele instituŃii cu participarea guvernelor prin reprezentanŃii băncilor centrale,
ministerelor de finanŃe şi ai altor structuri cu atribuŃii monetar-financiare externe,
împuternicite să reprezinte statul în adunările generale sau organele de conducere ale
organismelor bancar-financiare internaŃionale;
c) BERD - Banca Europeană pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare, BEI - Banca Europeană
de InvestiŃii, BEC - Banca Centrală Europeană, care aparŃin UE, precum şi Banca
Interamericană pentru Dezvoltare, Banca Africană pentru Dezvoltare, Banca Asiatică
pentru Dezvoltare etc.;
d) bănci naŃionale private cu o pondere mare în tranzacŃiile monetar-financiare
internaŃionale;
32. Din categoria reglementărilor monetar-financiare internaŃionale nu fac parte:

a) ConvenŃiile şi acordurile interstatale bilaterale şi multilaterale
b) UzanŃele internaŃionale
c) Reglementările elaborate de către Camera de ComerŃ InternaŃional de la Paris
d) Statutele şi convenŃiile organismelor monetar-financiare regionale
33. ConvenŃiile şi acordurile interstatale bilaterale şi multilaterale se referă la:

a) convenŃiile internaŃionale privind cambia, biletul la ordin şi cecul; acorduri comerciale,
acorduri de plăŃi etc., fiind obligatoriu de respectat de către toŃi rezidenŃii statelor
semnatare pentru orice tip de tranzacŃii economice care presupun relaŃii monetar-
financiare;
b) convenŃii privind acreditivul, incasoul, garanŃia de plată, condiŃiile generale de vânzări
etc. Acestea au caracter de recomandare, în general, însă incluse în contractele
comerciale sau legile naŃionale, devin obligatorii;
c) normele şi reglementările elaborate de consorŃii bancare, organisme comerciale şi
financiare, camere internaŃionale de comerŃ, având, în general, un caracter de
recomandare, dar incluse în contracte comerciale sau legi naŃionale, capătă un caracter
obligatoriu;
d) un sistem de norme, reguli, uzanŃe şi cutume, care, respectate de toŃi participanŃii la
schimburile economice internaŃionale, asigură cooperarea şi încrederea reciprocă, fluenŃa
tranzacŃiilor monetar-financiare internaŃionale
34. Reglementările elaborate de către Camera de ComerŃ InternaŃional de la Paris se

referă la:
financiare;
obligatoriu;
35. UzanŃele internaŃionale se referă la:

financiare;
obligatoriu;
36. Reglementări monetar-financiare internaŃionale se referă la:

financiare;
obligatoriu;
37. În ordine cronologică, evenimentele care au precedat ordinea monetară stabilită la

Bretton woods sunt:
a) instituirea sistemul cursurilor flotante, în 1930
b) sistemul etalonului de schimb-aur, pus în aplicare, în mod progresiv la începutul sec
XX şi instituŃionalizat prin ConferinŃa de la Genova, din 1922
c) instituirea sistemul etalonului-aur, aplicat începând cu anul 1850;
d) ConferinŃa de la Genova, din 1922
38. ConferinŃa monetară de la Bretton Woods a avut loc în anul:

a) 1930
b) 1944
c) 1922
d) 1971
39. Principalele obiective ale ConferinŃei monetare şi financiare a NaŃiunilor Unite,

desfăşurată la Bretton-Woods au fost:
a) revizuirea regulilor de funcŃionare a sistemului monetar internaŃional;
b) instaurarea unui regim de schimb în măsură să evite haosul postbelic;
c) instaurarea unui regim de schimb bazat pe sistemul cursurilor flotante;
d) înfiinŃarea unei instituŃii internaŃionale însărcinate să supravegheze buna funcŃionare a
reglementărilor internaŃionale.
40. Tezele care au stat la baza sistemului instituit la Bretton Woods au fost:
a) Planul Marshal susŃinut de Marea Britanie şi Planul Statelor Unite, elaborat de Keynes
b) Planul Harry White susŃinut de Marea Britanie şi Planul Statelor Unite, elaborat de
M. Friedman
c) Planul M. Friedman susŃinut de Marea Britanie şi Planul Statelor Unite, elaborat de
Marshal
d) Planul Keynes susŃinut de Marea Britanie şi Planul Statelor Unite, elaborat de Harry
White
41. Planul Keynes, susŃinut de către Marea Britanie la ConferinŃa Monetară InternaŃională
de la Bretton Woods din 1944, prevedea:
a) reconstrucŃia economiilor occidentale, promovarea creşterii economice şi ocuparea
deplină a forŃei de muncă, precum şi înfiinŃarea unei superbănci centrale, denumită
International Clearing Union, ce trebuia să emită, în beneficiul Ńărilor membre, o monedă
scripturală internaŃională, definită în aur, denumită BANCOR;
b) restaurarea libertăŃii tranzacŃiilor şi plăŃilor internaŃionale; punea accentul pe absenŃa
practicilor discriminatorii şi pe stabilitatea cursului de schimb, precum şi instituirea unui
Fond de ajutor mutual (International Stabilisation Fund), alimentat prin subscrierile
Ńărilor membre, care în proporŃie de 30% trebuiau vărsate în aur;
c) parităŃi fixe, ajustabile într-o marjă de fluctuaŃie, în raport cu dolarul, de ±1%; un
sistem de etalon de schimb-aur;
d) un cod de bună conduită, în ceea ce priveşte mecanismele de ajustare a cursului de
schimb; procedură de credit internaŃional mutual
42. Planul lui Harry White, susŃinut de către Statele Unite la ConferinŃa Monetară
InternaŃională de la Bretton Woods din 1944, prevedea:
a) reconstrucŃia economiilor occidentale, promovarea creşterii economice şi ocuparea
deplină a forŃei de muncă, precum şi înfiinŃarea unei superbănci centrale, denumită
International Clearing Union, ce trebuia să emită, în beneficiul Ńărilor membre, o monedă
scripturală internaŃională, definită în aur, denumită BANCOR;
b) restaurarea libertăŃii tranzacŃiilor şi plăŃilor internaŃionale; punea accentul pe absenŃa
practicilor discriminatorii şi pe stabilitatea cursului de schimb, precum şi instituirea unui
Fond de ajutor mutual (International Stabilisation Fund), alimentat prin subscrierile
Ńărilor membre, care în proporŃie de 30% trebuiau vărsate în aur;
c) parităŃi fixe, ajustabile într-o marjă de fluctuaŃie, în raport cu dolarul, de ±1%; un
sistem de etalon de schimb-aur;
d) un cod de bună conduită, în ceea ce priveşte mecanismele de ajustare a cursului de
schimb; procedură de credit internaŃional mutual
43. Regulile şi principiile fundamentale stabilite la ConferinŃa InternaŃională de la Bretton

Woods, în urma confruntării celor două planuri (cel american şi cel britanic), au fost
următoarele:
a) multilateralismul;
b) convertibilitatea monedelor;
c) reconstrucŃia economiilor occidentale;
d) interdicŃia practicilor discriminatorii.
44. Compromisul între tezele şefilor celor două delegaŃii oficiale ce au participat la
ConferinŃa Monetară InternaŃională de la Bretton Woods, a condus la un sistem
caracterizat prin patru elemente fundamentale:
1) parităŃi fixe, ajustabile într-o marjă de fluctuaŃie, în raport cu dolarul, de ±1%;
2) multilateralismul;
3) un sistem de etalon de schimb-aur;
4) un cod de bună conduită, în ceea ce priveşte mecanismele de ajustare a cursului de
schimb;
5) reconstrucŃia economiilor occidentale;
6) procedură de credit internaŃional mutual.
a) 2,4,5,6.
b) 3,4,5,6.
c) 1,2,4,5.
d) 1,3,4,6.
AlegeŃi varianta corectă.
45. Fondul Monetar internaŃional a fost creat în urma conferinŃei Monetare InternaŃionale
de la Bretton Woods în anul:
a) 1945
b) 1944
c) 1922
d) 1957
46. Înlocuirea sistemului cursurilor fixe cu cele flotante a fost cauzată de mai mulŃi
factori conjuncturali, care, prezentaŃi în ordine cronologică, sunt:
1) 1958, deficitului balanŃei comerciale americane şi creşterea volumului dolarilor
deŃinuŃi de nerezidenŃi în afara SUA;
2) pentru a împiedica efectul speculativ, SUA, Marea Britanie, FranŃa, Germania, italia,
Belgia, Olanda şi ElveŃia au instituit pool-ul aurului;
3) 1962, declanşarea crizei datoriei externe la nivel mondial,
4) în iunie 1967, FranŃa iese din acord, urmată de către Marea Britanie, în noiembrie
1967;
5) în 1950, debutul pieŃei eurodolarilor, la Londra;
6) pe 17 mai 1968, piaŃa aurului de la Londra a fost închisă, iar în zilele ce au urmat pool-
ul aurului a fost desfiinŃat;
7) în 1957, înfiinŃarea pieŃei comune, prin Tratatul de la Roma;
8) noiembrie 1967- august 1971, perioadă marcată de o serie de devalorizări şi reevaluări,
însoŃite sau provocate de mai multe crize speculative, care au destabilizat, pur şi simplu,
sistemul cursurilor fixe;
9) 1987, adoptarea Actului Unic European;
10) august 1971, valoarea rezervelor în aur de la Fort Knox a scăzut sub pragul de 10
miliarde de dolari, şi astfel, convertibilitatea dolarului în aur a fost suspendată, sistemul
de la Bretton-Woods încetând să mai funcŃioneze.
a) 1,3,4,5,9,10;
b) 1,2,4,6,8,10;
c) 3,4,6,7,8,9;
d) 3,5,6,7,8,9.
47. La 18 decembrie 1971, la reuniunea Ńărilor membre ale „G10”, care a avut loc la
Washington, s-a decis reinstituirea sistemului cursurilor fixe, cu o lărgire a marjelor de
fluctuaŃii faŃă de dolar de:
a) ± 1,5%
b) ± 1%
c) ± 2,25%
d) ± 2,5%
48. Generalizarea sistemului cursurilor flotante pentru toate devizele a avut loc în anul:
a) 1971
b) 1970
c) 1972
d) 1973
49. Printre avantajele sistemului cursurilor fixe se numără:

a) a oferit un cadru stabil schimburilor comerciale, stabilitate relativă, totuşi, datorită
reevaluărilor şi devalorizărilor ce au marcat perioada 1944-1973, însă comparativ cu cele
din perioada 1978-1983, această stabilitate a fost totuşi reală.
b) a eliminat speculaŃiile fără risc, deoarece cursurile la vedere sau la termen nu mai sunt
garantate prin intervenŃia băncii centrale
c) a permis operatorilor să speculeze fără riscuri şi să inducă un val de speculaŃie
destabilizant.
d) a lăsat pe seama pieŃei determinarea cursurilor de schimb, ceea ce pentru întreprinderi,
reprezintă un important dezavantaj, oferind incertitudine asupra rezultatelor financiare
50. Printre avantajele sistemului cursurilor flotante se numără:

destabilizant.
51. Printre dezavantajele sistemului cursurilor fixe se numără:

destabilizant.
52. Printre dezavantajele sistemului cursurilor flotante se numără:

destabilizant.
53. Sistemul monetar internaŃional poate fi definit ca:

a) ca un cod de conduită în dirijarea comportamentului monetar într-o lume caracterizată
prin interdependenŃă.
b) o reglementare a raporturilor de plăŃi şi de lichidare a angajamentelor existente între
regiuni, fiind determinată de schimburile comerciale, de mişcările de capitaluri şi de
creşterea economică
c) unui ansamblu de norme de conduită monetară naŃională incluse în statutul Fondului
Monetar InternaŃional.
d) un sistem de tranzacŃii cu active bancare nonnegociabile
54. Sistemul monetar internaŃional actual este guvernat de regimul flotării dirijate a
monedelor, fiind caracterizat prin următoarele trăsături:
a) este multipolar
b) bazat pe un sistem al cursurilor fixe
c) bancarizat
d) bazat pe determinarea financiară a cursurilor de schimb
55. Caracterul multipolar al sistemului monetar internaŃional actual derivă din:

a) faptul că mişcările financiare, oricare ar fi caracterul lor, speculativ sau investiŃii
directe, pe termen scurt sau lung, constituie, în prezent, principalul determinant al
cursului de schimb;
b) faptul că există un ansamblu de norme de conduită monetară internaŃională incluse în
statutul Fondului Monetar InternaŃional;
c) faptul că există mai multe monede internaŃionale (pe lângă USD, EURO şi yenul
japonez care au înlocuit treptat marca germană şi lira sterlină) ce stau la baza sistemului;
d) faptul că băncile private deŃin un rol primordial.
56. Caracterul bancarizat al sistemului monetar internaŃional actual derivă din:

cursului de schimb;
57. Sistemul monetar internaŃional actual se bazează pe determinarea financiară a

cursurilor de schimb, lucru ce derivă din:
cursului de schimb;
58. Etapele apariŃiei economiei financiare sunt următoarele:

a) într-o primă etapă, activităŃile financiare însoŃeau doar schimburile de mărfuri;
b) într-o a doua etapă, activităŃile financiare se derulau concomitent cu schimburile
comerciale, datorită evoluŃiei fără precedent a informaticii
c) într-o a treia etapă, activităŃile financiare precedau sau urmau schimburile.
d) în a patra etapă au apărut europieŃele, respectiv s-au dezvoltat fluxurile financiare pure.
59. AccepŃiunile specialiştilor privind conceptul de piaŃă financiară sunt:

1) După tipul activelor care se negociază şi mecanismul prin care acestea sunt introduse
în circuitul economic, piaŃa financiară este formată din trei mari sectoare, constituite ca
pieŃe distincte: piaŃa bancară, piaŃa monetară şi piaŃa de capital.
2) MulŃi autori din literatura de specialitate română şi străină, evidenŃiază existenŃa
similitudinii între piaŃa financiară şi piaŃa de capital.
3) PiaŃa financiară este asimilată pieŃei interbancare, respectiv operaŃiunilor cu active pe
termen mediu şi scurt
4) Doctrina anglo-saxonă şi, în primul rând, cea americană, defineşte termenul de piaŃă
financiară ca fiind totalitatea tranzacŃiilor cu instrumente monetare (piaŃa monetară) şi cu
titluri pe termen lung (piaŃa de capital).
5) PiaŃa financiară, respectiv operaŃiunile cu valori mobiliare, este un segment al pieŃei de
capital, alături de piaŃa creditului şi piaŃa monetară.
6) Conform specialiştilor, piaŃa financiară poate fi considerată un segment al pieŃei
internaŃionale de schimb monetar.
7) PiaŃa financiară poate fi interpretată Ńinând cont de două principii, şi anume: alocarea
definitivă de resurse financiare şi alocarea temporară de fonduri financiare
8) PiaŃa financiară este formataă din două mari sectoare: sectorul bancar sau piaŃa
creditului şi sectorul titlurilor financiare sau piaŃa financiară în sens restrâns.
a) 1,2,3,5,6,7;
b) 2,3,4,6,7,8;
c) 1,2,4,5,7,8;
d) 3,4,5,6,7,8;
60. Caracteristica esenŃială a pieŃei financiare, este:

a) alocarea pe termen scurt de resurse financiare sub formă de credite sau tranzacŃii cu
titluri de credit (cambii, bilete la ordin, etc)
b) alocarea de credite pe termen mediu (3-6 ani), de regulă, sub formă de eurocredite
financiare.
c) alocarea de credite pe termen lung, de regulă, sub formă de credite comerciale.
d) perioada lungă şi foarte lungă a alocării de fonduri băneşti, precum şi neprecizarea
perioadei de restituire a fondurilor alocate.
61. Caracteristic pieŃei monetare internaŃionale, este:

financiare.
62. Caracteristic pieŃei creditului internaŃionale, este:
financiare.
63. Procesul de internaŃionalizare a sistemului bancar s-a conturat încă din epoca
Renaşterii şi a continuat în timp, astfel încât el a cunoscut mai multe valuri de integrare
pe plan mondial, respectiv:
a) între 1870 şi până la începutul primului război mondial, a avut loc mişcarea
internaŃională a capitalurilor, supremaŃia deŃinând-o băncile de afaceri şi băncile
coloniale britanice.
b) între cele două războaie mondiale, se conturează caracterul distinct al rivalităŃii
financiare anglo-americane, de supremaŃie a New York-ului asupra Londrei, val care a
fost stopat, însă, de criza economică din 1929.
c) un alt val l-a reprezentat afirmarea Japoniei, drept mare putere financiară, pe parcursul
deceniului al optulea, ca sursă a împrumuturilor externe.
d) un alt val a fost demarat la începutul anilor ’60 de către marile bănci comerciale
americane, care datorită reglementărilor naŃionale foarte rigide ce le constrângea
activitatea, le împiedica diversificarea şi dezvoltarea activităŃilor în interior, au decis să se
situeze în City-ul londonez, care se bucura de o legislaŃie bancară liberală.
64. Printre metodele utilizate, de-a lungul timpului, în procesul de internaŃionalizare a

sistemului bancar se numără:
1) adoptarea Actului Unic European (1987) şi, ulterior crearea pieŃei unice (1992)
2) intensificarea legăturilor internaŃionale tradiŃionale, în baza acordurilor de
corespondenŃă,
3) expansiunea autocentrată, ce constă în organizarea de bănci transnaŃionale, cu propria
lor reŃea de filiale, cu participarea majoritară a băncii-mamă.
4) orientarea companiilor americane, în anii 1960, spre operaŃiuni internaŃionale;
5) deschiderea unei sucursale – forma cea mai directă de implantare în străinătate
6) înfiinŃarea de societăŃi mixte bancare, care, reprezintă, în prezent, o reminiscenŃă a
relaŃiilor economice est-vest.
7) realizarea procesului de internaŃionalizare într-o manieră indirectă sau partajată,
tranzitorie sau permanentă, în cadrul sindicatelor sau consorŃiilor bancare internaŃionale
8) debutul crizei datoriei externe, în 1982.
a) 1,3,4,6,8
b) 1,2,3,5,8
c) 2,4,5,7,8
d) 2,3,5,6,7.
65. Procesul de internaŃionalizare a sistemului bancar a fost susŃinut de reglementări în
domeniu, precum:
a) ConvenŃia de la Basel (1974)
b) Tratatul de la Roma (1957)
c) Actul Unic European (1987)
d) Tratatul de la Paris (1952)
66. Principalele prevederi ale ConvenŃiei de la Basel referitoare la adecvarea capitalului,

sunt:
1) minim 8% din activele ajustate în funcŃie de risc trebuie să fie deŃinute sub formă de
capital de bază, structurat în capital de rang I şi capital de rang II;
2) responsabilitate conjugată a Ńării de origine şi a celei de primire;
3) minim 50% din capitalul băncii trebuie să fie capital de rang I, compus din capital
social (fondurile acŃionarilor) şi rezervele declarate, obŃinute din profitul nerapartizat;
4) controlul solvabilităŃii este asigurat de Ńara de origine pentru sucursalele aflate în
străinătate şi de cele ale Ńărilor de primire pentru filiale.
5) restul capitalului de bază, poate fi format din capital de rang II (sau capital
suplimentar) constituit din rezerve nedeclarate şi rezerve din reevaluări;
6) sunt luate în considerare elemente din afara bilanŃului, cum ar fi garanŃiile;
7) fiecare Ńară poate sa-si stabilească şi să aplice propriile criterii de adcvare a capitalului,
însă nivelul minim este cel stabilit prin ConvenŃia de la Basel;
8) controlul lichidităŃii bancare este realizat de Ńara de primire, instituŃiile străine trebuind
să se conformeze legilor din Ńara de primire;
a) 1,2,4,5,8
b) 1,3,5,6,7
c) 3,5,6,7,8
d) 1,2,4,6,8
67. Indicatorul de adecvare a capitalului se determină ca raport între:

a) active ajustabile şi capital disponibil
b) capitalul de rang I şi capitalul de bază
c) capital disponibil şi active ajustabile
d) capitalul de rang II şi activele ajustabile
68. Procesul de internaŃionalizare a sistemului bancar a fost susŃinut de reglementări în

domeniu, precum:
a) Tratatul de la Paris (1952)
b) Tratatul de la Roma (1957)
c) Actul Unic European (1987)
d) Prima Directivă de Coordonare Bancară stabilită de către UE (1977)
69. Capitalul de bază al unei bănci este format din:

a) capital de rang I (în proporŃie de minim 50%) şi capital de rang II;
b) capital social (fondurile acŃionarilor) şi rezervele declarate, obŃinute din profitul
nerapartizat;
c) rezerve nedeclarate şi rezerve din reevaluări;
d) rezerve nedeclarate şi rezerve din reevaluări, precum şi elemente din afara bilanŃului –
garanŃiile.
70. Capitalul de rang I al unei bănci este format din:

nerapartizat;
garanŃiile.
71. Capitalul de rang II al unei bănci este format din:

nerapartizat;
garanŃiile.
72. RaŃia internaŃională de solvabilitate (sau raŃia Cooke) se determină după relaŃia:
a) [fonduri proprii / (activ bilanŃier + elemente extrabilanŃiere)] < 8
b) [(activ bilanŃier + elemente extrabilanŃiere) /fonduri proprii ] > 8
c) [(activ bilanŃier + elemente extrabilanŃiere) /fonduri proprii ] < 8
d) [fonduri proprii / (activ bilanŃier + elemente extrabilanŃiere)] > 8
73. Reglementare internaŃională în domeniul bancar, Acordul Basel II, a apărut în anul:
a) 2003
b) 1992
c) 1987
d) 1999
74. Acordul Basel II utilizează un concept bazat pe trei piloni (“three pillars”), respectiv:
a) supravegherea sistemului
b) controlul lichidităŃii bancare să fie realizat de Ńara de primire, instituŃiile străine
trebuind să se conformeze legilor din Ńara de primire
c) majorarea capitalului băncii în concordanŃă cu trei elemente principale ale riscului:
riscul de creditare, riscul operaŃional şi riscul de piaŃă
d) disciplină bancară
75. Reglementare internaŃională în domeniul bancar, Acordul Basel II, a intrat în vigoare
începând cu anul:
a) 2003
b) 1992
c) 2007
d) 1999
76. Prima Directivă de Coordonare Bancară, adoptată de Uniunea Europeană în 1977,

prevedea:
1) a fost definit conceptul de „instituŃie de credit”;
2) au fost precizate condiŃiile necesare pentru acordarea autorizaŃiei în domeniul bancar.
3) stabilirea capitalului minim pentru o bancă la suma de 5 milioane ECU;
4) acŃionarii importanŃi trebuiau să fie verificaŃi din punct de vedere al credibilităŃii şi să
fi fost acceptaŃi de către autorităŃile de control;
5) instituŃiile de credit puteau să-şi constituie sucursale, sau să-şi ofere serviciile în cadrul
UE, fără autorizarea Ńării gazda, deoarece ele benficiau de o licenŃă unică bancară, care
era acordată de către Ńara de origine
6) Prin această Directivă a fost luată în considerare aplicarea reglementărilor Ńării gazdă
pentru sucursalele băncilor din alte Ńări memebre ale UE
a) 3,4,5
b) 2,4,6
c) 1,3,5
d) 1,2,6
77. A Doua Directivă de Coordonare Bancară, adoptată de Uniunea Europeană în 1988-

1989, prevedea:
1) a fost definit conceptul de „instituŃie de credit”;
2) au fost precizate condiŃiile necesare pentru acordarea autorizaŃiei în domeniul bancar.
3) stabilirea capitalului minim pentru o bancă la suma de 5 milioane ECU;
4) acŃionarii importanŃi trebuiau să fie verificaŃi din punct de vedere al credibilităŃii şi să
fi fost acceptaŃi de către autorităŃile de control;
5) instituŃiile de credit puteau să-şi constituie sucursale, sau să-şi ofere serviciile în cadrul
UE, fără autorizarea Ńării gazda, deoarece ele benficiau de o licenŃă unică bancară, care
era acordată de către Ńara de origine
6) Prin această Directivă a fost luată în considerare aplicarea reglementărilor Ńării gazdă
pentru sucursalele băncilor din alte Ńări memebre ale UE
a) 3,4,5
b) 2,4,6
c) 1,3,5
d) 1,2,6
78. Fluxurilor financiare contemporane, sunt caracterizate de următoarele aspecte:

a) creşterea şi diversificarea portofoliilor financiare;
b) suprimarea, în foarte multe Ńări, a reglementărilor protecŃioniste şi controlului asupra
schimbului monetar,
c) substituirea progresivă a activelor financiare;
d) creşterea mobilităŃii internaŃionale a capitalurilor.
79. Integrarea financiară la nivel mondial, este un proces amplu şi complex, care s-a
realizat prin diverse modalităŃi, şi anume:
a) integrare indirectă, prin intermediul transnaŃionalizării bancare şi a finanŃelor globale
b) integrare directă, cu ajutorul europieŃelor
c) integrare indirectă, cu ajutorul europieŃelor
d) multipolarizarea activităŃii eurobancare
80. TendinŃele actuale de pe piaŃa financiară internaŃională de policentrism monetar, au

determinat polarizări în trei direcŃii:
a) întărirea centrelor financiare tradiŃionale din Europa;
b) dezvoltarea de noi centre financiare;
c) multiplicarea centrelor off-shore;
d) apariŃia şi extinderea centrelor financiar-bancare regionale.
AlegeŃi varianta de răspuns neadevărată.
81. Conform descoperirilor arheologice, se pare că primele monede propriu-zise au fost

bătute în:
a) Europa, în sec.XIII d.Chr., din metale nepreŃioase
b) Asia Mică în sec. VII î.Chr., dintr-un aliaj natural de aur şi argint numit electrum
c) Roma Antică în sec.II î.Chr., din aur
d) Europa, în sec.XII d.Chr., din metale nepreŃioase
82. EvoluŃia istorică a monedei reprezintă, în general:

a) o „dematerializare”, de la moneda metalică, la cea de hârtie şi apoi, la cea scripturală
b) înlocuirea pieselor metalice, folosite ca mijloace de plată în contractele comerciale, cu
cambii şi contracte notariale
c) creşterea cantităŃii de metal preŃios conŃinut de monedă
d) înlocuirea metalelor preŃioase pentru confecŃionarea monedelor, cu aliaje cu conŃinut
metalic fără valoare intrinsecă.
83. Moneda internaŃională reprezintă:

a) în general, un lingou de metal sub formă de disc, folosită ca o formă de bani;
b) biletul de bancă care şi-a făcut apariŃia în Europa la sfârşitul secolului al XVIII lea,
utilizarea sa generalizându-se în timpul revoluŃiei franceze;
c) o monedă bancară, înscrisă într-un cont, fără a avea o reprezentare fizică, sau, altfel
spus, este o monedă scripturală
d) un titlu andosabil, respectiv transmisibil până la scadenŃă, într-un număr de ori aproape
nelimitat.
84. Moneda fiduciară reprezintă:

c) o monedă bancară, înscrisă într-un cont, fără a avea o reprezentare fizică, sau, altfel
spus, este o monedă scripturală
nelimitat.
85. Moneda internaŃională reprezintă:

c) moneda cu mare putere liberatoare şi care circulă în afara graniŃelor statului emitent,
servind ca mijloc de plată şi de rezrvă pe piaŃa internaŃională
nelimitat.
86. De-a lungul evoluŃiei sale în timp, moneda a fost caracterizată, în principal de
tendinŃa:
a) de devalorizare, în raport cu monede naŃionale convertibili, recunoscute pe plan
internaŃioal;
b) de dematerializare, proces cu un caracter continuu şi ireversibil;
c) de creştere a valorii sale intrinseci, prin creşterea conŃinutului de metal preŃios;
d) de creştere a ponderii sale în mijlocirea tranzacŃiilor economice internaŃionale.
87. FuncŃiile monedei pe plan internaŃional sunt:

a) etalon al valorii;
b) instrument de rezervă,
c) unitate monetară artificială
d) intermediar al schimburilor
Care din variantele de mai sus nu este adevărată?
88. În spaŃiul economiei mondiale apar o serie de particularităŃi ale monedelor, respectiv:
a) moneda-etalon al preŃurilor şi mijloc de circulaŃie are, în primul rând, un caracter local
şi politic
b) dacă la nivel naŃional, o monedă aflată în circulaŃie este reglementată, controlată de
către autoritatea centrală, la nivel internaŃional nu există o procedură similară de
reglementare conjuncturală a lichidităŃilor internaŃionale, decât în stadiul de proiect
c) o altă particularitate a monedelor în spaŃiul economiei mondiale decurge atât din
funcŃia de monedă de rezervă, cât şi din funcŃia de monedă vehiculară (mijloc de plată şi
circulaŃie).
d) moneda-etalon al preŃurilor şi mijloc de circulaŃie are, de asemenea, un caracter
transnaŃional
89. Care dintre categoriile de monede de mai jos fac parte din categoria monedelor
internaŃionale:
a) moneda transnaŃională şi unităŃi monetare artificiale;
b) cambia şi biletul la ordin;
c) DST şi trata;
d) USD şi monedele naŃionale cu convertibilitate limitată.
90. Moneda transnaŃională reprezintă:
a) acea monedă naŃională ce serveşte drept mijloc de plată între regiuni şi care circulă
într-un spaŃiu geografic delimitat de reglementări
b) acea monedă naŃională ce serveşte drept mijloc de plată între naŃiuni şi care circulă în
spaŃii naŃionale, altele decât cele ale Ńării de emisiune
c) instrumente monetare şi unităŃi de cont emise de organismele financiare internaŃionale
d) instrumente monetare emise de organismele financiare naŃionale
91. În perioada postbelică, moneda-cheie a sistemului de schimb internaŃional, era:

a) DM
b) GBP
c) USD
d) YJ
92. O cerinŃă, necesară, dar nu şi suficientă, ca o monedă naŃională să fie ridicată la rang
de monedă-cheie (internaŃională), o reprezintă:
a) să fie instrument monetar şi unitate de cont emisă de organismele financiare
internaŃionale
b) să fie mijloc de măsurare a valorii
c) să fie mijloc de plată în tranzacŃiile comerciale regionale
d) convertibilitatea
93. O cerinŃă importantă, ca o monedă naŃională să fie ridicată la rang de monedă-cheie

(internaŃională), este:
a) să reprezinte o economie relativ importantă, ca potenŃial comercial şi investiŃional
b) să fie mijloc de măsurare a valorii
c) să fie mijloc de plată în tranzacŃiile comerciale regionale
d) să fie instrument monetar şi unitate de cont emisă de organismele financiare
internaŃionale
94. Pe lângă cele trei funcŃii clasice, recunoscute pe plan intern, pe plan internaŃional
monedei i se atribuie şi atributele de:
a) acceptare-lichiditate
b) creditare
c) stabilitate-previzionare
d) închidere sau buclaj al circuitului financiar internaŃional
95. În domeniu monetar, se poate remarca faptul că pe piaŃa internaŃională există trei
monede dominante, fiecare dintre ele deŃinând, cu predilecŃie, o funcŃie specifică, şi
anume:
a) dolarul american, revendică funcŃia de instrument de plată cel mai răspândit la nivel
comercial;
b) yenul japonez, joacă rolul de monedă aparŃinând creditorului, datorită poziŃiei
creditoare nete, din ultimii ani, ai Japoniei;
c) lira sterlină, îndeplineşte funcŃia de instrument principal de rezervă, având o pondere
importantă în activele de rezervă ale mai multor state
d) EURO, îndeplineşte funcŃia de instrument de plată şi funcŃia de instrument de rezervă.
96. Unitatea monetară artificială (UMA) este:

a) o unitate de cont, emisă de organisme financiare regionale
b) unitatea monetară a unei instituŃii bancare internaŃionale
c) unitatea monetară a unei instituŃii bancare regionale
d) o unitate de cont exprimată sub forma unei medii ponderate, calculată pe baza
monedelor naŃionale selecŃionate
97. UMA oficiale se calculează ca medii ponderate a mai multor monede selecŃionate.
Ponderea fiecărei monede în cadrul coşului se determină în funcŃie de anumiŃi factori, şi
anume:
1) reducerea costurilor tranzacŃionale prin utilizarea unor monede cunoscute;
2) PIB al Ńării în cauză;
3) volumul comerŃului internaŃional;
4) creşterea profitului, ca urmare a schimbului monetar, prin utilizarea în cadrul coşului
numai a acelor monede consacrate ca monede puternice;
5) reducerea riscurilor legate de fluctuaŃiile cursurilor de schimb, prin alegerea unor
monede cu evoluŃii de curs corelate şi compensatorii;
6) rolul monedei respective ca monedă internaŃională de rezervă.
a) 2,3,6
b) 1,4,5
c) 3,4,6
d) 1,3,5
98. UMA private se calculează ca medii ponderate a mai multor monede selecŃionate.
Ponderea fiecărei monede în cadrul coşului se determină în funcŃie de anumiŃi factori, şi
anume:
1) reducerea costurilor tranzacŃionale prin utilizarea unor monede cunoscute;
2) PIB al Ńării în cauză;
3) volumul comerŃului internaŃional;
4) creşterea profitului, ca urmare a schimbului monetar, prin utilizarea în cadrul coşului
numai a acelor monede consacrate ca monede puternice;
5) reducerea riscurilor legate de fluctuaŃiile cursurilor de schimb, prin alegerea unor
monede cu evoluŃii de curs corelate şi compensatorii;
6) rolul monedei respective ca monedă internaŃională de rezervă.
a) 2,3,6
b) 1,4,5
c) 3,4,6
d) 1,3,5
99. DST oficial reprezintă:

a) o unitate de cont, emisă de BRI în 1973 în sprijinul sistemului cursurilor flotante
stabilite la Bretton Woods
b) o unitate de cont, emisă de BIRD în 1970 în sprijinul sistemului cursurilor flotante
stabilite la Bretton Woods
c) o valoare de rezervă fiduciară creată de FMI în 1969 în sprijinul sistemului cursurilor
fixe stabilite la Bretton Woods, ca supliment la valorile de rezervă existente
d) o unitate de cont, emisă de BEC în 1961 în sprijinul sistemului aur-devize instituit la
Genova în 1922
100. Printre trăsăturile DST privat se numără:

1) presupune un contract între părŃile private interesate, în scopul utilizarii acestuia ca
instrument de plată
2) a fost creat în baza unui accord al FMI cu guvernele membre în vederea suplimentării
rezervelor internaŃionale
3) a fost utilizat pentru prima oară de către instituŃiile bancare Bank Keyser Ullman şi
Chase Manhattan Bank, în 1975, care au introdus depozitele în DST
4) a fost creat de către o organizaŃie oficială
5) tehnica realizării depozitelor în DST constă în transformarea unor depozite în monedă
naŃională cu calcularea dobânzilor la termen, fie în monedele componente ale coşului, fie
într-o monedă prestabilită, conform prevederilor din contractul de deposit
a) 2,4,5
b) 1,3,4
c) 1,2,3
d) 1,3,5
101. Printre trăsăturile DST oficial se numără:

1) presupune un contract între părŃile private interesate, în scopul utilizarii acestuia ca
instrument de plată
2) a fost creat în baza unui accord al FMI cu guvernele membre în vederea suplimentării
rezervelor internaŃionale
3) a fost utilizat pentru prima oară de către instituŃiile bancare Bank Keyser Ullman şi
Chase Manhattan Bank, în 1975, care au introdus depozitele în DST
4) a fost creat de către o organizaŃie oficială
5) tehnica realizării depozitelor în DST constă în transformarea unor depozite în monedă
naŃională cu calcularea dobânzilor la termen, fie în monedele componente ale coşului, fie
într-o monedă prestabilită, conform prevederilor din contractul de deposit
a) 2,4
b) 1,3
c) 1,2
d) 3,5
102. Teoria economică menŃioneaza că prin convertibilitate se înŃelege

a) însusirea conferită de un organism financiar internaŃional unei monede cu o pondere
semnificativă în tranzacŃiile comerciale internaŃionale
b) însusirea conferită de stat monedei sale oficiale de a circula liber pe plan internaŃional
c) însusirea conferită de un organism financiar regional unei monede, pentru a putea
circula liber în spaŃiul respectiv
d) capacitatea unei monede naŃionale de a putea fi schimbată cu o altă monedă, numai pe
teritoriul Ńării în cauză
103. Printre avantajele pe care le oferă economiei naŃionale, convertibilitatea se numără:

1) Posibilitatea de a determina cât mai exact eficienŃa comerŃului exterior
2) Atingerea unui înalt nivel de dezvoltare economică
3) Produsele Ńării cu monedă convertibilă se află într-o concurenŃă reală cu cele ale
celorlalte state
4)Producatorii se vor orienta, cu prioritate, spre acele produse care sunt cerute la export
5) Realizarea unei structuri a preŃurilor apropiată de cea de pe piaŃa mondială
6) Stabilirea unui curs real, fundamentat economic al monedei naŃionale
7) łara respectivă îşi poate lărgi şi multilateraliza schimburile cu alte state pe bază de
plăŃi fective în moneda naŃională
8) Constituirea unor rezerve în monedă străină forte
a) 1,5,6,7
b) 3,4,5,8
c) 1,3,4,7
d) 2,5,6,8
104. Pentru trecerea la convertibilitate a unei monede naŃionale trebuie avute în vedere şi
totodată îndeplinite o serie de condiŃii, precum:
2) Atingerea unui înalt nivel de dezvoltare economică
celorlalte state
5) Realizarea unei structuri a preŃurilor apropiată de cea de pe piaŃa mondială
7) łara respectivă îşi poate lărgi şi multilateraliza schimburile cu alte state pe bază de
plăŃi fective în moneda naŃională
8) Constituirea unor rezerve în monedă străină forte
a) 1,5,6,7
b) 3,4,5,8
c) 1,3,4,7
d) 2,5,6,8
105. Printre formele propriu-zise de convertibilitate putem aminti:

a) convertibilitate internă
b) convertibilitate externă
c) convertibilitate deplină
d) convertibilitate limitată
106. Printre dezavantajele (riscurile) pe care le implică trecerea la convertibilitatea, se

numără:
2) Convertibilitatea exercită o presiune foarte mare asupra rezervelor monetare proprii
celorlalte state
5) Introducerea convertibiliăŃtii poate aduce cu sine efectele inflaŃiei externe
a) 1,6
b) 2,5
c) 3,4
d) 5,6
107. PiaŃa monetară internaŃională reprezintă:

a) acea piaŃă pe care se vând/se cumpără titluri noi emise, ea având rolul de plasare a
emisiunilor de titluri imobiliare pentru atragerea capitalurilor financiare disponibile pe
termen mediu şi lung, atât pe pieŃele interne, cât şi pe piaŃa internaŃională de capital
b) acea piaŃă pe care sunt tranzacŃionate valori mobiliare aflate deja în circulaŃie, în urma
emisiunii care a avut loc pe piaŃa primară, şi unde se oferă deŃinătorilor de acŃiuni şi
obligaŃiuni să le valorifice
c) una din principalele componente ale pieŃei financiare internaŃionale, având un rol
deosebit în atragere şi plasarea de fonduri, precum şi în vânzarea/cumpărarea de
instrumente financiare pe termen scurt
d) piaŃa în cadrul căreia băncile din sindicatul de garanŃie şi plasament şi intermediarii
financiare cumpără titluri în bloc, cu ocazia lansării unui nou împrumut
108. PiaŃa monetară internaŃională prezintă anumite caracteristici generale, respectiv:

a) Grad ridicat de concurenŃă
b) AbsenŃa reglementărilor
c) Natura „en-gros” a operaŃiunilor
d) ExistenŃa de active financiare disponibile într-o cantitate semnificativă
109. Principalii actori ai pieŃei monetare internaŃionale sunt:

a) băncile comerciale,
b) băncile de investiŃii,
c) societăŃile de asigurare,
d) fondurile de pensii,
110. Lichiditatea internaŃională se defineşte ca fiind:

a) capacitatea unei unităŃi economice de a plăti oricând şi imediat, orice datorie exigibilă
b) totalitatea mijloacelor de plată în străinătate, de care dispune o Ńară, care pot fi uşor şi
imediat transformabile în bani, indiferent dacă aceste mijloace sunt deŃinute de banca
centrală sau de alte bănci sau subiecŃi economici din Ńara respectivă
c) totalitatea rezervelor de mijloace de plată naŃionale de care o Ńară are nevoie pentru a
face faŃă eventualelor fluctuaŃii temporare ale veniturilor şi cheltuielilor externe
d) capacitatea unei instituŃii financiar bancare regionale de a plăti oricând şi imediat,
orice datorie exigibilă
111. Conceptul de lichiditate se referă, în general, la:

a) totalitatea rezervelor de mijloace de plată naŃionale de care o Ńară are nevoie pentru a
face faŃă eventualelor fluctuaŃii temporare ale veniturilor şi cheltuielilor externe
b) totalitatea mijloacelor de plată în străinătate, de care dispune o Ńară, care pot fi uşor şi
imediat transformabile în bani, indiferent dacă aceste mijloace sunt deŃinute de banca
centrală sau de alte bănci sau subiecŃi economici din Ńara respectivă
c) capacitatea unei unităŃi economice de a plăti oricând şi imediat, orice datorie exigibilă
d) capacitatea unei instituŃii financiar bancare regionale de a plăti oricând şi imediat,
orice datorie exigibilă
112. Lichiditatea internaŃională este formată din:

a) rezervele monetare internaŃionale aflate la banca centrală
b) creditele internaŃionale acordate de organismele internaŃionale
c) facilităŃile temporare pe care băncile centrale şi le acordă pe bază de reciprocitate
d) activele de rezervă ale unui stat aflate la o bancă comercială importantă în peisajul
economiei Ńării în cauză
113. În structura activelor de rezervă monetară internaŃionale intră:

a) unităŃile de cont monetare artificiale, emise de către diverse consorŃii bancare cu
caracter regional, cum ar fi EURCO, EUA, ARCRU, IFU, B-UNIT, AMU
b) monede naŃionale convertibile cu o largă utilizare în tranzacŃiile economice
internaŃionale şi care se bucură de credibilitatea altor bănci centrale (cum ar fi, lira
sterlină, dolarul american, marca germană, francul francez)
c) aurul monetar
d) monedele internaŃionale, respectiv DST emise de către FMI şi moneda unică
europeană, EURO, emisă de către UE
114. PoziŃia de rezervă la FMI a unui stat, reprezintă:

a) capitalul format din: 25% aur sau monede liber utilizabile, şi 75% monedă naŃională,
aflate într-un cont la banca centrală a statului membru de care Fondul se poate folosi
pentru a acorda credite altor state cu deficit de balanŃă
b) virările în plus la FMI, peste cota de rezervă cu care participă, făcută în monedă
naŃională în raport cu disponibilităŃile Fondului în această monedă
c) capitalul format din: 25% monede internaŃionale, şi 75% monede liber convertibile,
aflate într-un cont la banca centrală a statului membru de care Fondul se poate folosi
pentru a acorda credite altor state cu deficit de balanŃă
d) capitalul format din: 25% monede internaŃionale, şi 75% aur monetar, aflate într-un
cont la banca centrală a statului membru de care Fondul se poate folosi pentru a acorda
credite altor state cu deficit de balanŃă
115. Printre funcŃiile activelor de rezervă se numără:

1) creşterea credibilităŃii şi solvabilităŃii Ńării pe plan extern
2) sporirea producŃiei autohtone de aur şi cumpărarea unei părŃi a acesteia de către banca
centrală
3) sursă de echilibrare a balanŃei de plăŃi curente
4) utilizarea unei părŃi din excedentul monetar al balanŃei de plăŃi curente ca sursă de
sporire a rezervelor monetare ale băncii centrale
5) alocarea periodică de către FMI a DST în favoarea statelor membre
6) condiŃie de trecere la convertibilitatea monetară de cont curent şi pentru realizarea
convertibilităŃii monetare depline
7) realizarea de investiŃii externe de portofoliu în monedă străină prin cumpărarea de
acŃiuni, obligaŃiuni, bonuri de tezaur şi alte titluri de valoare
a) 3,5,7
b) 5,6,7
c) 1,3,6
d) 2,4,5
116. Printre căile de sporire a nivelului activelor de rezervă se numără:

1) creşterea credibilităŃii şi solvabilităŃii Ńării pe plan extern
2) sporirea producŃiei autohtone de aur şi cumpărarea unei părŃi a acesteia de către banca
centrală
3) sursă de echilibrare a balanŃei de plăŃi curente
4) utilizarea unei părŃi din excedentul monetar al balanŃei de plăŃi curente ca sursă de
sporire a rezervelor monetare ale băncii centrale
5) alocarea periodică de către FMI a DST în favoarea statelor membre
6) condiŃie de trecere la convertibilitatea monetară de cont curent şi pentru realizarea
convertibilităŃii monetare depline
7) realizarea de investiŃii externe de portofoliu în monedă străină prin cumpărarea de
acŃiuni, obligaŃiuni, bonuri de tezaur şi alte titluri de valoare
a) 3,4,5,7
b) 3,5,6,7
c) 1,2,3,6
d) 2,4,5,7
117. Să se calculeze care este gradul de lichiditate privit ca pondere a activelor în cadrul
importurilor cunoscând următoarele:
- valoarea activelor monetare : 4.565.789 um
- valoarea importurilor: 4.123.647 um
a) 110,72%
b) 1,11%
c) 90,32%
d) 0,9%
118. Să se calculeze care este gradul de lichiditate privit ca număr de luni de import
asigurat de activele de rezervă, cunoscând următoarele:
- valoarea activelor monetare : 3.570.000 um
- valoarea importurilor: 7.540.300 um
a) 4,781 luni
b) 6 luni
c) 5 luni
d) 6,852 luni
119.PieŃele de capital, sunt specializate în domeniul:

a) tranzacŃiilor cu active financiare pe termen mediu şi lung
b) tranzacŃiilor cu active financiare pe termen mediu şi scurt
c) tranzacŃiilor cu active financiare pe termen mediu
d) tranzacŃiilor cu active financiare pe termen scurt
120. În funcŃie de momentul în care se efectuează tranzacŃia, piaŃa de capital mai poartă
denumirea şi de piaŃă a titlurilor financiare, fiind structurată în:
a) piaŃa acŃiunilor şi piaŃa obligaŃiunilor
b) piaŃa primară , piaŃa secundară şi piaŃa cenuşie
c) piaŃa de negociere, piaŃa la vedere, piaŃa futures şi piaŃa options
d) piaŃa de licitaŃie, piaŃa organizată şi piaŃa over-the-counter („la ghişeu”)
121. PiaŃa primară de capital reprezintă:

a) una din principalele componente ale pieŃei financiare internaŃionale, având un rol
b) acea piaŃă pe care sunt tranzacŃionate valori mobiliare aflate deja în circulaŃie, în urma
obligaŃiuni să le valorifice
c) acea piaŃă pe care se vând/se cumpără titluri noi emise, ea având rolul de plasare a
d) piaŃa în cadrul căreia băncile din sindicatul de garanŃie şi plasament şi intermediarii
122. PiaŃa secundară de capital reprezintă:

a) una din principalele componente ale pieŃei financiare internaŃionale, având un rol
b) piaŃa în cadrul căreia băncile din sindicatul de garanŃie şi plasament şi intermediarii
d) acea piaŃă pe care sunt tranzacŃionate valori mobiliare aflate deja în circulaŃie, şi unde
se oferă deŃinătorilor de acŃiuni şi obligaŃiuni să le valorifice
123. PiaŃa cenuşie reprezintă:

a) piaŃa în cadrul căreia băncile din sindicatul de garanŃie şi plasament şi intermediarii
b) una din principalele componente ale pieŃei financiare internaŃionale, având un rol
124. Bursa de valori reprezintă:

a) piaŃa în cadrul căreia băncile din sindicatul de garanŃie şi plasament şi intermediarii
b) instituŃia specifică pieŃelor de capital, care concentrează în acelaşi spaŃiu geografic şi
economic cererea şi oferta pentru titlurile mobiliare, negociate liber, deschis şi permanent
pe baza unor reguli prestabilite
125. În funcŃie de natura valorilor mobiliare emise şi negociate, piaŃa de capital îmbracă
următoarele forme:
a) piaŃa de licitaŃie, piaŃa organizată şi piaŃa over-the-counter („la ghişeu”)
b) piaŃa de negociere, piaŃa la vedere, piaŃa futures şi piaŃa options
c) piaŃa acŃiunilor, piaŃa obligaŃiunilor şi piaŃa emisiunilor străine
d) piaŃa primară , piaŃa secundară şi piaŃa cenuşie
126. PiaŃa acŃiunilor exprimate în monedă naŃională este:

a) acea piaŃă pe care sunt atrase active financiare în valută ale unor agenŃi economici
străini, în vederea participării la capitalul social al unor societăŃi comerciale şi industriale
din alte state, în calitate de acŃionari
b) acea piaŃă în cadrul căreia sunt negociate titlurile de credit emise în monedă naŃională,
ofertanŃii şi investitorii fiind rezidenŃă ai Ńării pe teritoriul căreia funcŃionează piaŃa
respectivă
c) aceea în cadrul căreia euroemisiunile de obligaŃiuni sunt subscrise şi plasate la nivel
internaŃional, fiind relativ, neafectate de reglementările guvernamentale ale Ńării în cauză
d) aceea piaŃă pe care sunt atrase capitalurile financiare interne în scopul constituirii şi
majorării capitalului social al societăŃilor emitente
127. PiaŃa internaŃională a acŃiunilor este:

respectivă
128. PiaŃa obligaŃiunilor naŃionale este:

respectivă
129. PiaŃa euroobligaŃiunilor este:

respectivă
130. PiaŃa emisiunilor străine este:
respectivă
d) acea piaŃă pe care emisiunea este efectuată de către un emitent nerezident, pe o
anumită piaŃă naŃională
131. În funcŃie de procedurile de tranzacŃionare utilizate, piaŃa de capital cuprinde:

a) piaŃa de negociere, piaŃa la vedere, piaŃa futures şi piaŃa options
b) piaŃa primară , piaŃa secundară şi piaŃa cenuşie
c) piaŃa acŃiunilor şi piaŃa obligaŃiunilor
d) piaŃa de licitaŃie, piaŃa organizată şi piaŃa over-the-counter („la ghişeu”)
132. PiaŃa de negocieri este:

a) piaŃa în cadrul căreia se tranzacŃionează valori mobiliare pentru o livrare viitoare
condiŃionată
b) piaŃa pe care cumpărătorii şi vânzătorii negociază volumul şi preŃul valorilor
mobiliare, fie direct între ei, fie prin intermediul brokerilor sau dealerilor
c) aceea pe care valorile mobiliare se tranzacŃionează pentru o livrare şi o plată imediată,
se mai numeşte şi piaŃa în numerar
d) piaŃa pe care se tranzacŃionează valorile mobiliare pentru o livrare şi o plată viitoare,
iar instrumentul tranzacŃionat se numeşte contract la termen
133. PiaŃa la vedere este:

condiŃionată
134. PiaŃa contractelor la termen (futures) este:

condiŃionată
135. PiaŃa options este:

condiŃionată
136. În funcŃie de localizarea fizică a pieŃei, piaŃa de capital cuprinde:

a) piaŃa de negociere, piaŃa la vedere, piaŃa futures şi piaŃa options
b) piaŃa de licitaŃie, piaŃa organizată şi piaŃa over-the-counter („la ghişeu”)
c) piaŃa acŃiunilor şi piaŃa obligaŃiunilor
d) piaŃa primară , piaŃa secundară şi piaŃa cenuşie
137. PiaŃa de licitaŃie, este:

a) sau piaŃa extrabursieră, este o piaŃă de negociere, pe care tranzacŃiile se derulează în
mai multe locaŃii sau automat prin telecomunicaŃii, apelându-se la calculatoare
interconectate
b) aceea pe care valorile mobiliare se tranzacŃionează pentru o livrare şi o plată imediată,
c) o piaŃă impersonală, tranzacŃionarea neefectuându-se direct între cumpărător şi
vânzător, ci de către un terŃ
d) este acea piaŃă în cadrul căreia există reguli de tranzacŃionare stricte, stabilite prin
reglementări precise, funcŃionează într-un sediu cu o localizare fizică centrală, unde
tranzacŃionarea se realizează de cele mai multe ori, prin intermediul licitaŃiilor
138. PiaŃa organizată, este:

interconectate
139. PiaŃa over-the-counter (OTC), este:

interconectate
140. ExistenŃa şi organizarea unei pieŃe de capital, depinde de îndeplinirea anumitor

condiŃii, precum:
1) existenŃa de active financiare disponibile într-o cantitate semnificativă, exprimate într-
o monedă convertibilă şi, îndeosebi, liber utilizabilă
2) existenŃa unei cereri de capital
3) obŃinerea efectului maxim în minimum de timp
4) existenŃa unor intermediari financiari cu mare experienŃă şi cu o reŃea diversificată de
filiale şi corespondenŃi în străinătate
5) nivelul cursului la care se cumpără şi se vând titlurile mobiliare trebuie să fie public
6) existenŃa unei oferte de capital
7) eliminarea speculaŃiilor sau influenŃelor dirijate
8) fiscalitate preferenŃială pentru tranzacŃiile financiare internaŃionale
a) 3,4,6,7,8
b) 2,3,5,6,7
c) 1,4,5,7,8
d) 1,2,4,5,6
141. Pentru ca o piaŃă naŃională să poată fi organizată ca piaŃă internaŃională trebuie să

îndeplinească anumite condiŃii, precum:
1) existenŃa de active financiare disponibile într-o cantitate semnificativă, exprimate într-
o monedă convertibilă şi, îndeosebi, liber utilizabilă
2) existenŃa unei cereri de capital
3) obŃinerea efectului maxim în minimum de timp
4) existenŃa unor intermediari financiari cu mare experienŃă şi cu o reŃea diversificată de
filiale şi corespondenŃi în străinătate
5) nivelul cursului la care se cumpără şi se vând titlurile mobiliare trebuie să fie public
6) existenŃa unei oferte de capital
7) eliminarea speculaŃiilor sau influenŃelor dirijate
8) fiscalitate preferenŃială pentru tranzacŃiile financiare internaŃionale
a) 3,4,6
b) 2,3,5
c) 1,4,8
d) 1,2,4
142. Emitentul este:

a) partenerul posesor de capital pe care doreşte să-l valorifice pe piaŃă
b) reprezentat de o serie de instituŃii, societăŃi comerciale, sau persoane fizice calificate
pentru această activitate - băncile comerciale, băncile de investiŃii, bănci universale
(bănci comerciale din străinătate care capătă autorizaŃia de negociere a titlurilor), bursele
de valori mobiliare, societăŃile de valori mobiliare, societăŃile de asigurări, fondurile
mutuale, brokerii, dealerii etc
c) o persoană juridică sau fizică de mare credibilitate, probitate şi profesionalism
d) partenerul care are nevoie de fonduri pe care le caută pe piaŃă, având de ales între
contractarea unui împrumut şi majorarea capitalului propriu prin emisiunea de acŃiuni
143. Investitorul este:

c) o persoană juridică sau fizică de mare credibilitate, probitate şi profesionalism
144. Intermediarul este:

c) o persoană fizică de mare credibilitate, probitate şi profitabilitate
145. Cele mai importante motivaŃii ale existenŃei pieŃei de capital sunt:
1) caracterul negociabil al valorilor mobiliare
2) existenŃa de active financiare disponibile într-o cantitate semnificativă
3) emisiunea şi plasarea de valori mobiliare
4) existenŃa unor intermediari financiari cu mare experienŃă
a) 2,3
b) 1,2
c) 1,3
d) 3,4
146. Activele financiare, ca instrumente pe piaŃa de capital, se pot grupa în:

1) primare
2) derivate
3) nebancare,
4) sintetice
5) hibride
6) bancare
a) 1,2,4
b) 1,2,5
c) 1,3,6
d) 3,5,6
147. Titlurile financiare, ca instrumente pe piaŃa de capital, se pot grupa în:

1) primare
2) derivate
3) nebancare,
4) sintetice
5) hibride
6) bancare
a) 1,2,4
b) 1,2,5
c) 1,3,6
d) 3,5,6
148. Activele financiare bancare:

a) asigură mobilizarea de capital pe termen lung de către utilizatorii de fonduri şi conferă
deŃinătorilor lor drepturi asupra veniturilor băneşti nete ale emitentului.
b) sunt rezultatul operaŃiunilor specifice efectuate de către bănci şi alte instituŃii asimilate,
nu sunt negociabile, produc dobânzi şi prezintă risc redus, deci au un grad mare de
siguranŃă
c) sunt rezultatul operaŃiunilor de investiŃii de portofoliu (plasament în active financiare)
şi sunt concretizate în titluri de valoare cu caracter negociabil
d) rezultă din practica de afaceri în cadrul căreia cele două mari categorii nu sunt
întodeauna strict delimitate, ele interpunându-se pe alocuri şi creînd acele active care au
caracteristici atât ale activelor bancare, cât şi trăsături ale activelor financiare nebancare
(de exemplu, certificatul de depozit)
149. Activele financiare nebancare:

siguranŃă
150. Activele hibride:

siguranŃă
151. Titlurile primare:

siguranŃă
152. AcŃiunile, ca titluri financiare primare, reprezintă:

b) titluri financiare sau efecte publice emise de către o entitate juridică pentru
constituirea, majorarea sau restructurarea capitalului propriu
c) rezultatul operaŃiunilor de investiŃii de portofoliu (plasament în active financiare) şi
sunt concretizate în titluri de valoare cu caracter negociabil
d) rezultatul unor practici de afaceri în cadrul cărora cele două mari categorii nu sunt
153. EuroacŃiunile, ca titluri financiare primare, reprezintă:

b) titluri financiare sau efecte publice emise de către o entitate juridică pentru
constituirea, majorarea sau restructurarea capitalului propriu
c) titluri emise de o întreprindere pe piaŃă, alta decât cea naŃională, prin intermediul
sindicatelor bancare al căror rol este de a asigura plasarea şi difuzarea internaŃională a
acŃiunilor emise
154. AcŃiunile sunt definite de următoarele trăsături caracteristice

1) conferă deŃinătorului lor drept de proprietate asupra părŃii de capital corespunzătoare
numărului şi valorii acŃiunilor deŃinute;
2) preŃul de emisiune ste, în general, paritar;
3) prima de exerciŃiu (procentul de supracotare aplicat asupra ultimului curs al acŃiunii)
este de circa 2,5-3% şi, uneori, chiar 5%;
4) dau dreptul proprietarilor lor de a participa la conducerea societăŃii, prin dreptul de vot
pe care acestea îl generează;
5) conferă deŃinătorului dreptul de înstrăinare, respectiv dreptul de a efectua operaŃiuni de
vânzare/cumpărare a acestora pe pieŃele de capital;
6) majoritatea emisiunilor de obligaŃiuni cu „warrant” dispun de clauze care permit, fie
emitentului („call option”), fie purtătorului („put option”), să renunŃe la titluri înainte de
scadenŃa obişnuită;
7) clauza de „refixare” a preŃului de exerciŃiu este, de regulă, însoŃită de un preg, stabilit
la 75-80% din preŃul iniŃial;
8) cotarea se practică, de obicei, la bursa din Luxemburg;
9) conferă deŃinătorului dreptul de acŃionar (stock), care exprimă drepturile deŃinătorului
(acŃionarului) asupra societăŃii emitente şi este prezentat printr-un document unic, numit
certificat de acŃionar;
10) perioada de exerciŃiu este calculată pe toată durata de viaŃă a obligaŃiunilor în cauză,
de obicei 4 ani.
a) 2,3,6,7
b) 3,7,8,10
c) 2,5,6,8
d) 1,4,5,9
155. EuroacŃiunile sunt definite de următoarele trăsături caracteristice

7) clauza de „refixare” a preŃului de exerciŃiu este, de regulă, însoŃită de un preg, stabilit
la 75-80% din preŃul iniŃial;
8) cotarea se practică, de obicei, la bursa din Luxemburg;
9) conferă deŃinătorului dreptul de acŃionar (stock), care exprimă drepturile deŃinătorului
(acŃionarului) asupra societăŃii emitente şi este prezentat printr-un document unic, numit
certificat de acŃionar;
10) perioada de exerciŃiu este calculată pe toată durata de viaŃă a obligaŃiunilor în cauză,
de obicei 4 ani.
a) 2,3,6,7,8,10
b) 3,4,5,7,8,10
c) 2,3,5,6,8,9
d) 1,3,4,5,6,9
156. ObligaŃiunile reprezintă:

b) titluri de creanŃă, care reflectă un credit acordat emitentului (împrumutatului, care
poate fi statul, o instituŃie publică sau o societate comercială) şi obligaŃia acestuia de a
rambursa împrumutătorului valoarea creditului la un termen stabilit (denumit scadenŃă
sau termen de răscumpărare); ele conferă deŃinătorului lor dreptul de a obŃine, la
scadenŃă, un venit, sub formă de dobândă
acŃiunilor emise
157. EuroobligaŃiunile sunt definite de următoarele trăsături caracteristice

2) volumul obişnuit al emisiunii obligatare este de ordinul a 250-300 de milioane de
dolari, tendinŃa fiind de creştere;
5) scadenŃele tind să se extindă şi, pot ajunge uneori până la perpetuitate;
6) rata de randament este determinată de condiŃiile economico-financiare specifice pieŃei
în momentul emisiunii;
9) împrumuturile pot fi rambursate în trei moduri: la scadenŃa finală; prin rate anuale
constante sau progresive; în două trei sau patru tranşe.
a) 2,3,6,7
b) 3,4,5,10
c) 2,5,6,9
d) 1,4,8,9
158. Titlurile hibride reprezintă:

a) o înŃelegere contractuală între două părŃi de a cumpără, respectiv de a vinde o cantitate
standard dintr-un titlu, la o dată în viitor şi la un preŃ prestabilit
b) contracte încheiate între un vânzător şi un cumpărător, care dau dreptul (dar nu şi
obligaŃia) cumpărătorului de a cumpăra o anumită cantitate de titluri, la o anumită dată
viitoare
acŃiunilor emise
d) produse bursiere, rezultat al contractelor încheiate între emitent (vânzător) şi beneficiar
(cumpărător)
159. Contractele futures reprezintă:

viitoare
acŃiunilor emise
(cumpărător)
160. Contractele options reprezintă:
viitoare
acŃiunilor emise
(cumpărător)
161. Titlurile sintetice reprezintă:

viitoare
c) instrumente tehnice complexe, rezultate din combinarea de către societăŃile financiare
a unor active financiare diferite şi crearea unor sisteme noi de plasament şi speculare
financiară
(cumpărător)
162. Indicatorii statistici cantitativi luaŃi în calcul la analiza pieŃei bursiere sunt:
1) preŃul de vânzare/cumpărare a unui titlu de valoare la un moment dat;
2) valoarea nominală:
3) dobânda pe care o poate primi posesorul:
4) rata rentabilităŃii
5) riscul titlurilor mobiliare
6) volatilitatea valorilor mobiliare
7) numărul de titluri tranzacŃionate
a) 1,4,5,6
b) 3,4,5,7
c) 2,4,5,6
d) 1,2,3,7
163. Indicatorii statistici calitativi luaŃi în calcul la analiza pieŃei bursiere sunt:
1) preŃul de vânzare/cumpărare a unui titlu de valoare la un moment dat;
2) valoarea nominală:
3) dobânda pe care o poate primi posesorul:
4) rata rentabilităŃii
5) riscul titlurilor mobiliare
6) volatilitatea valorilor mobiliare
7) numărul de titluri tranzacŃionate
a) 4,5,6
b) 3,4,5,
c) 2,4,7
d) 1,2,3
164. Trăsăturile esenŃiale ale unei burse sunt:

a) adâncimea,
b) lăŃimea
c) lărgimea
d) consistenŃa
Care din răspunsurile de mai sus nu este adevărat?
165. Adâncimea bursei:

a) arată capacitatea de autoreglare a bursei, în sensul că la o variaŃie importantă a cursului
unui titlu apar imediat ordine în sens invers de vânzare sau cumpărare a aceluiaşi titlu
b) o dereglare majoră în activitatea unei burse
c) este dată de existenŃa unui număr suficient de ordine de vânzare şi cumpărare deasupra
şi sub preŃul curent al pieŃei
d) este definită de existenŃa unei cantităŃi şi valori mari de titluri prezentate în bursă
166. Lărgimea bursei:

167. ConsistenŃa bursei:

168. Crahul bursier reprezintă:

169. În vederea plasării unui capital de 30.000 €, o persoană are următoarele posibilităŃi:
- să efectueze depuneri la termen la bancă pentru o dobândă de 6% pe an;
- să achiziŃioneze acŃiuni emise de firma „A”, pentru un dividend de 30% pe
an, care sunt cotate la bursă cu 400%;
Care este varianta optimă de plasare a capitalului în funcŃie de venitul realizat (profitul
obŃinut în cadrul fiecărei variante).
a) să efectueze depuneri la termen la bancă pentru o dobândă totală de 6000€;
b) să efectueze depuneri la termen la bancă pentru o dobândă totală de 1800 €;
c) să achiziŃioneze acŃiuni emise de firma „A”, pentru un dividend total de 2250 €;
d) să achiziŃioneze acŃiuni emise de firma „A”, pentru un dividend total de 3750 €;
170. În vederea plasării unui capital de 30.000 €, o persoană are următoarele posibilităŃi:
- să achiziŃioneze acŃiuni emise de firma „B”, pentru un dividend de 25% pe
an, care sunt cotate la bursă cu 200%;
- să achiziŃioneze obligaŃiuni, pentru o dobândă de 10% pe an, care sunt
cotate la bursă cu 50%.
Care este varianta optimă de plasare a capitalului în funcŃie de venitul realizat (profitul
obŃinut în cadrul fiecărei variante).
a) să achiziŃioneze obligaŃiuni, pentru o dobândă totală de 6000€;
b) să achiziŃioneze obligaŃiuni, pentru o dobândă totală de 1800 €;
c) să achiziŃioneze acŃiuni emise de firma „B”, pentru un dividend total de 2250 €;
d) să achiziŃioneze acŃiuni emise de firma „B”, pentru un dividend total de 3750 €;
171. FinanŃarea internaŃională se realizează pe baza unor acorduri prealabile şi se poate

prezenta sub mai multe forme:
a) prin cumpărarea de valori
b) prin acordarea de împrumuturi pe termen lung
c) prin acordarea de împrumuturi pe termen scurt şi mediu
d) prin acordarea de împrumuturi ipotecare;
172. Stadiile operaŃiunilor de finanŃare:

a) InstituŃiile pieŃei financiare întreprind acŃiuni de acumulare de fonduri de pe pieŃele
naŃionale.
b) Faza de evaluare internaŃională a fondurilor atrase
c) Dirijarea fondurilor evaluate în bani-etalon internaŃional pe destinaŃii.
d) Mişcarea de fonduri spre agenŃii economici privaŃi care le-au solicitat.
173. OperaŃiunile financiare internaŃionale îmbracă, de obicei, următoarele forme:

a) cotizaŃii la instituŃii bancar-financiare regionale private;
b) finanŃare pentru plasamentul internaŃional de titluri;
c) ajutoare financiare internaŃionale;
d) investiŃii internaŃionale directe
174. InvestiŃia, privită din punct de vedere al finalităŃii, reprezintă:
a) un contract ce se utilizează în cazul în care cumpărătorul vrea să achiziŃioneze
(importe) bunuri cu valoare ridicată şi cu folosinŃă îndelungată, pentru care nu dispune
imediat de fondurile necesare
b) totalitatea cheltuielilor care se fac pentru crearea de bunuri de capital
c) acea investiŃie care implică o relaŃie economică pe termen lung, reflectând un interes
de durată al unui investitor într-o unitate economică situată în altă Ńară decât cea a
investitorului
d) distribuirea titlurilor pe piaŃa financiară internaŃională, în mai multe Ńări, cu implicarea
băncilor internaŃionale, cu avizul organismelor financiare internaŃionale şi prin
intermediul unor consorŃii bancare sau a unor instituŃii financiare de talie mondială,
precum şi, a burselor de valori de pe piaŃa financiară mondială
175. InvestiŃia internaŃională directă reprezintă:

b) totalitatea cheltuielilor care se fac pentru crearea de bunuri de capital
c) acea investiŃie care implică o relaŃie economică pe termen lung, reflectând un interes
de durată al unui investitor într-o unitate economică situată în altă Ńară decât cea a
investitorului
d) distribuirea titlurilor pe piaŃa financiară internaŃională, în mai multe Ńări, cu implicarea
băncilor internaŃionale, cu avizul organismelor financiare internaŃionale şi prin
intermediul unor consorŃii bancare sau a unor instituŃii financiare de talie mondială,
precum şi, a burselor de valori de pe piaŃa financiară mondială
176. Din etapele realizării unei investiŃii internaŃionale directe nu face parte etapa:
a) Etapa de exploatare a investiŃiei
b) Etapa pregătitoare
c) Etapa de execuŃie
d) Etapa de planificare a investiŃiei
177. Principalii „actori” ai investiŃiilor internaŃionale sunt:

a) corporaŃiile transnaŃionale
b) instituŃiile financiare internaŃionale
c) instituŃiile bancare internaŃionale
d) instituŃiile bancare regionale
178. Fazele plasamentului de titluri pe o piaŃă naŃională a altei Ńări sunt:

1) negocierile preliminare şi pregãtirea emisiunii;
2) plasamentul propriu-zis;
3) prospectarea pieŃei financiare a Ńării vizate de către emitent, în vederea stabilirii
posibilităŃilor de plasament;
4) fixarea condiŃiilor finale;
5) contractarea unei instituŃii financiare din Ńara respectivă care să intermedieze plasarea
titlurilor pe acea piaŃă, informând-o asupra situaŃiei sale economice, asupra statutului
emisiunii şi asupra garanŃiilor oferite;
6) societatea financiară intermediară informează posesorul de capital asupra ofertei pe
care o are şi obŃine un eventual acord din partea acestuia;
7) repartizarea titlurilor;
8) în următoarea etapă are loc angajarea fondurilor, care se face prin intermediul băncilor
implicate în această operaŃiune, precum şi a bursei de valori din Ńara emitentului;
9) plata dividendelor sau a dobânzilor către cumpărător, precum şi, lichidarea prin
răscumpărarea titlurilor deŃinute, în final, se realizează tot prin intermediul băncilor
implicate în proces.
10) preplasamentul;
a) 2,5,7,9,10
b) 3,5,6,8,9
c) 1,2,4,7,10
d) 1,4,5,7,8
179. Etapele emisiunii internaŃionale de titluri sunt:

1) negocierile preliminare şi pregãtirea emisiunii;
2) plasamentul propriu-zis;
3) prospectarea pieŃei financiare a Ńării vizate de către emitent, în vederea stabilirii
posibilităŃilor de plasament;
4) fixarea condiŃiilor finale;
5) contractarea unei instituŃii financiare din Ńara respectivă care să intermedieze plasarea
titlurilor pe acea piaŃă, informând-o asupra situaŃiei sale economice, asupra statutului
emisiunii şi asupra garanŃiilor oferite;
6) societatea financiară intermediară informează posesorul de capital asupra ofertei pe
care o are şi obŃine un eventual acord din partea acestuia;
7) repartizarea titlurilor;
8) în următoarea etapă are loc angajarea fondurilor, care se face prin intermediul băncilor
implicate în această operaŃiune, precum şi a bursei de valori din Ńara emitentului;
9) plata dividendelor sau a dobânzilor către cumpărător, precum şi, lichidarea prin
răscumpărarea titlurilor deŃinute, în final, se realizează tot prin intermediul băncilor
implicate în proces.
10) preplasamentul;
a) 2,5,7,9,10
b) 3,5,6,8,9
c) 1,2,4,7,10
d) 1,4,5,7,8
180. InstituŃiile bancare şi financiare participante la euroemisiune sunt

a) grupul de plasament
b) co-şefii de filã
c) sindicatul de garantare
d) comitetul de organizare
181. Leasing-ul este:

b) un sistem modern de vânzare de servicii şi produse, pe baza unui contract de lungă
durată între doi parteneri; unul dintre aceştia având nevoie de fonduri, cumpără dreptul de
a folosi afacerea pentru a o exploata în cont propriu, în schimbul plăŃii unui preŃ, format
dintr-o sumă iniŃială şi un comision periodic
c) o modalitate specifică de finanŃare a unui exportator care este în posesia mai multor
creanŃe pe termen scurt provenite din vânzarea de mărfuri
d) un contract care apare în situaŃia în care există decalaje mari de timp (de la câteva luni
la, aproximativ, 3 ani) între momentul încheierii contractului de finanŃare cu exportatorul
şi momentul livrării mărfii
182. Franchising-ul este:

183. Factoring-ul (de export) este:

184. Forfaiting-ul este:

185. Căile de accedere la finanŃare internaŃională sunt următoarele:

a) împrumuturi pe termen mediu şi scurt pe pieŃele de capital;
b) finanŃare prin tratative directe bi- sau multilaterale;
c) finanŃare prin organisme de specialitate cu vocaŃie mondială sau regională;
d) finanŃare prin donaŃii şi credite
186. Elementele care favorizează operaŃiunile de finanŃare sunt următoarele:

1) existenŃa unei conjuncturi economice, sociale şi politice la nivel mondial favorabile;
2) să prezinte o situaŃie economică favorabilă, cu un buget echilibrat, cu o balanŃă de plăŃi
execedentară, cu o monedă relativ stabilă, cu datorii externe mici;
3)să promoveze o politică fiscală care să sporească încrederea investitorilor atât pentru
prezent, cât şi pentru viitor;
4) existenŃa unui echilibru în domeniul valutar şi financiar pe plan mondial.
5) să promoveze o politică socială care să garanteze stabilitatea – forŃă de muncă
organizată, calificată şi ieftină
6) existenŃa unei bune afluiri a capitalului către aceste instituŃii şi organisme
internaŃionale;
7) să aibă raporturi economice şi politice corecte cu Ńările posesoare de capital disponibil;
8) să cultive cu grijă relaŃiile cu organismele şi instituŃiile financiare internaŃionale,
deoare, în mare parte, de acestea depinde obŃinerea unei finanŃări, mai ales în cazul
ajutoarelor şi donaŃiilor;
9) existenŃa unei bune organizări şi a unei activităŃi bine susŃinute a organismelor
financiare internaŃionale, care coordonează piaŃa valutară şi cea financiară la nivel
mondial;
a) 2,4,5,8
b) 1,4,6,9
c) 2,3,5,7
d)1,3,6,9
187. CondiŃiile pe care o Ńară trebuie să le îndeplinească pentru a accede, indiferent de

cale, la fondurile financiare internaŃionale sunt următoarele:
1) existenŃa unei conjuncturi economice, sociale şi politice la nivel mondial favorabile;
2) să prezinte o situaŃie economică favorabilă, cu un buget echilibrat, cu o balanŃă de plăŃi
execedentară, cu o monedă relativ stabilă, cu datorii externe mici;
3)să promoveze o politică fiscală care să sporească încrederea investitorilor atât pentru
prezent, cât şi pentru viitor;
4) existenŃa unui echilibru în domeniul valutar şi financiar pe plan mondial.
5) să promoveze o politică socială care să garanteze stabilitatea – forŃă de muncă
organizată, calificată şi ieftină
6) existenŃa unei bune afluiri a capitalului către aceste instituŃii şi organisme
internaŃionale;
7) să aibă raporturi economice şi politice corecte cu Ńările posesoare de capital disponibil;
8) să cultive cu grijă relaŃiile cu organismele şi instituŃiile financiare internaŃionale,
deoare, în mare parte, de acestea depinde obŃinerea unei finanŃări, mai ales în cazul
ajutoarelor şi donaŃiilor;
9) existenŃa unei bune organizări şi a unei activităŃi bine susŃinute a organismelor
financiare internaŃionale, care coordonează piaŃa valutară şi cea financiară la nivel
mondial;
a) 1,2,4,5,8
b) 1,4,6,7,9
c) 2,3,5,7,8
d)1,2,3,6,9
188. Creditul internaŃional reprezintă:

a) acel credit acordat, fie direct cumpărătorului cu garanŃia băncii sale de către o instituŃie
de credit din Ńara exportatorului, fie băncii importatorului
b) acel credit acordat de către exportatori importatorilor pe termen scurt, mediu şi, uneori,
pe termen lung
c) creditul sub formă bănească, necondiŃionat de o tranzacŃie comercială sau de
modalitatea de folosire
d) valoarea bănească sau materială pe care o persoană, numită creditor, o acordă temporar
altei persoane, numită debitor, în schimbul unui cost, numit dobândă
189. Creditul cumpărător reprezintă:

pe termen lung
190. Creditul furnizor reprezintă:

pe termen lung
191. Creditul financiar reprezintă:

pe termen lung
192. Clasificate după criteriul obiectului creditării, creditele pot fi:

a) credite pe termen scurt - credite de prefinanŃare, credite de export; credite pe termen
mediu ; credite pe termen lung
b) credite contractate de pe piaŃa naŃională (monetară şi de capital); credite contractate de
pe piaŃa internaŃională
c) credite de export; credite de import
d) credite financiare; credite comerciale
193. Clasificate după criteriul duratei creditului, creditele pot fi:

194. Clasificate după criteriul sursei fondurilor ce pot fi mobilizate, creditele pot fi:
195. Clasificate după criteriul debitorului, creditele pot fi:

196. Clasificate după criteriul monedei creditului, creditele pot fi:

a) credite de prefinanŃare (credite necesare asigurării fondurilor necesare achiziŃionării
materiilor prime şi semifabricatelor); credite pe perioada transportului; credite pentru
ansamblarea şi montajul instalaŃiilor complexe; credite după livrare, pentru punerea
instalaŃiilor în funcŃiune, credite pentru probe tehnologice; credite pentru finanŃarea
vânzării, a activităŃii de marketing
b) credite la rata dobânzii comerciale sau de piaŃă; credite la rata dobânzii preferenŃiale
(„prime rate”) pentru clienŃii vechi şi cu mare solvabilitate; credite la rata dobânzii
interbancare (LIBOR)
c) credite negarantate (garanŃia putând fi solvabilitatea debitorului); credite garantate prin
diverse instrumente specifice, cum ar fi: garanŃii reale sau garanŃii personale (bancare).
d) credite acordate în monedă naŃională; credite acordate în valute; credite acordate în
eurovalute
197. Clasificate după scopul economic al creditului, creditele pot fi:

eurovalute
198. Clasificate după criteriul costului, creditele pot fi:

eurovalute
199. Clasificate după garanŃia prezentată de debitor, creditele pot fi:

diverse instrumente specifice, cum ar fi: garanŃii reale sau garanŃii personale (bancare)
eurovalute
200. Clasificate după tehnica creditării şi finanŃării comerŃului exterior, creditele pot fi:
diverse instrumente specifice, cum ar fi: garanŃii reale sau garanŃii personale (bancare)
d) avansul bancar; creditul descoperit sau credit din cont curent descoperit („overdraft”);
scontarea de efecte; acceptul bancar; cesiunea de creanŃe; factoring-ul; forfetarea
(„forfaiting-ul”); leasing-ul; plăŃile progresive; linii de credit („stand-by”)
201. PiaŃa creditului internaŃional reprezintă

a) totalitatea tranzacŃiilor băneşti pe termen scurt şi mijlociu, generate de mişcarea
capitalului şi a mărfurilor cu plată eşalonată, instituŃiile şi firmele care acordă, primesc şi
garantează credite în bani sau bunuri cu plata în viitor, precum şi reglementările naŃionale
şi internaŃionale care formează cadrul juridic al circulaŃiei fondurilor băneşti
b) un sistem de relaŃii financiar-monetare prin intermediul cărora se desfăşoară
operaŃiunile de vânzare/cumpărare de devize (efectivă şi în cont), în scopul reglementării
plăŃilor şi încasărilor apărute în schimburile economice internaŃionale, al obŃinerii unui
câştig din diferenŃele ce pot apărea cu această ocazie din mişcarea cursurilor de schimb
valutar şi din diferenŃele procentuale de dobândă.
termen mediu şi lung, atât pe pieŃele interne, cât şi pe piaŃa internaŃională de capital.
d) acea piaŃă pe care sunt tranzacŃionate valori mobiliare aflate deja în circulaŃie, în urma
obligaŃiuni să le valorifice.
202. Formele pe care le îmbracă creditul financiar internaŃional sunt:

1) credite interguvernamentale;
2) credite acordate în monedă naŃională
3) credite interbancare, între bănci din Ńări diferite;
4) credite la rata dobânzii comerciale sau de piaŃă; credite la rata dobânzii preferenŃiale
(„prime rate”) pentru clienŃii vechi şi cu mare solvabilitate;
5) credite la rata dobânzii interbancare (LIBOR)
6) credite acordate de bănci şi instituŃii internaŃionale (FMI, GBM, BERD, BEI etc.);
7) credite nerambursabile, echivalente cu ajutoarele financiare;
8) obligaŃiuni convertibile, la scadenŃă, în acŃiunile întreprinderii care le-a emis.
a) 1,2,3,4,6
b) 1,3,6,7,8
c) 3,4,6,7,8
d) 2,3,5,6,8
203. Linia de credit este:

a) acel credit financiar internaŃional acordat pe termen scurt sau mediu în eurovalute, la
dobânda interbancară variabilă (de regulă, LIBOR) de pe o anumită piaŃă financiară de
referinŃă aleasă de parteneri (debitori sau creditori), credit acordat de către un grup de
bănci constituit ad-hoc într-un consorŃiu sau sindicat bancar
b) valoarea bănească sau materială pe care o persoană, numită creditor, o acordă temporar
c) un acord între un împrumutător şi un împrumutat, prin care debitorul are acces la
fonduri în limita unei sume specificate de-a lungul unei perioade determinate de timp
d) un angajament oficial, legal de extindere a creditului în limita unei sume maxime
prestabilite de-a lungul unei perioade de timp determinate
204. Acordul de Credit Revolving este:

205. Eurocreditul este:

206. Elementele principale componente ale costului creditului internaŃional, atît ale celui
comercial, cât şi ale celui financiar, sunt:
a) Spezele bancare
b) Prima de risc
c) Marja de risc peste dobândă.
d) Prima de asigurare a creditului
Care dintre răspunsurile de mai sus nu este adevărat?
207. PiaŃa valutară sau piaŃa de schimb monetar reprezintă

a) totalitatea tranzacŃiilor băneşti pe termen scurt şi mijlociu, generate de mişcarea
capitalului şi a mărfurilor cu plată eşalonată, instituŃiile şi firmele care acordă, primesc şi
garantează credite în bani sau bunuri cu plata în viitor, precum şi reglementările naŃionale
şi internaŃionale care formează cadrul juridic al circulaŃiei fondurilor băneşti
b) un sistem de relaŃii financiar-monetare prin intermediul cărora se desfăşoară
operaŃiunile de vânzare/cumpărare de devize (efectivă şi în cont), în scopul reglementării
plăŃilor şi încasărilor apărute în schimburile economice internaŃionale, al obŃinerii unui
câştig din diferenŃele ce pot apărea cu această ocazie din mişcarea cursurilor de schimb
valutar şi din diferenŃele procentuale de dobândă.
termen mediu şi lung, atât pe pieŃele interne, cât şi pe piaŃa internaŃională de capital.
d) acea piaŃă pe care sunt tranzacŃionate valori mobiliare aflate deja în circulaŃie, în urma
obligaŃiuni să le valorifice.
208. Scopurile principale ale operaŃiunilor pe piaŃa de schimb sunt:

1) utilizarea devizelor şi monedelor convertibile ca mijloace de plată;
2) transformare unei monede naŃionale convertibile în alte monede naŃionale convertibile
în scopul efectuării de plăŃi ce decurg din contractele comerciale;
3) asigurare a resurselor financiare adecvate, în scopul acordării de credite externe sau al
rambursării acestor credite;
4) creare de disponibilităŃi băneşti în monede străine convertibile necesare plăŃii
dobânziilor la obligaŃiuni, la credite, comisioanelor şi spezelor bancare;
5) transformare în monedă locală a fondurilor băneşti utilizate pentru efectuarea de
investiŃii externe (directe sau de portofoliu), reconversia acestor fonduri în monede
străine convertibile pentru repatrierea investiŃiilor, profiturilor şi dividendelor;
6) obŃinerea unui câştig sau evitarea unei pierderi
7) conversie a unor fonduri băneşti dintr-o monedă străină în altă monedă străină, în
scopul obŃinerii unui câştig sau evitării unor pierderi, ca urmare a evoluŃiei cursului de
schimb sau a ratei dobânzii
a) 1,6
b) 2,5
c) 3,4
d) 5,7
209. FuncŃiile principale ale pieŃei de schimb sunt următoarele:

1) utilizarea devizelor şi monedelor convertibile ca mijloace de plată;
2) transformare unei monede naŃionale convertibile în alte monede naŃionale convertibile
în scopul efectuării de plăŃi ce decurg din contractele comerciale;
3) asigurare a resurselor financiare adecvate, în scopul acordării de credite externe sau al
rambursării acestor credite;
4) creare de disponibilităŃi băneşti în monede străine convertibile necesare plăŃii
dobânziilor la obligaŃiuni, la credite, comisioanelor şi spezelor bancare;
5) transformare în monedă locală a fondurilor băneşti utilizate pentru efectuarea de
investiŃii externe (directe sau de portofoliu), reconversia acestor fonduri în monede
străine convertibile pentru repatrierea investiŃiilor, profiturilor şi dividendelor;
6) obŃinerea unui câştig sau evitarea unei pierderi
7) conversie a unor fonduri băneşti dintr-o monedă străină în altă monedă străină, în
scopul obŃinerii unui câştig sau evitării unor pierderi, ca urmare a evoluŃiei cursului de
schimb sau a ratei dobânzii
a) 1,3,4,5,6
b) 2,3,4,5,7
c) 3,4,5,6,7
d) 1,2,3,5,7
210. FuncŃiile principale ale pieŃei de schimb sunt următoarele:

a) Convertibilitatea deplină a monedelor şi eliminarea restricŃiilor din calea mişcării
internaŃionale libere a monedelor convertibile
b) ExistenŃa unui mecanism de formare promtă şi corectă a cursului de schimb
c) Dezvoltarea şi diversificarea sistemului de telecomunicaŃii şi a celui informaŃional
d) ExistenŃa unor reglementări scrise şi nescrise ce trebuie respectate de toŃi operatorii de
pe piaŃa de schimb.
211. Mecanismul pieŃei de schimb este format din:
1) PiaŃa la termen
2) instituŃii şi persoane autorizate să efectueze operaŃiuni cu devize (participanŃi);
3) PiaŃa contractelor nestandardizate
4) reglementări privind desfăşurarea activităŃilor de schimb monetar şi de devize;
5) proceduri de stabilire, cotare şi publicare a cursurilor de schimb;
6) PiaŃa la vedere
7) metode şi tehnici de intervenŃie a băncii centrale sau autorităŃii monetare cu atribuŃii în
domeniul schimbului de devize.
8) PiaŃa contractelor standardizate
a) 1,3,6,8
b) 1,4,6,7
c) 2,3,5,8
d) 2,4,5,7
212. Pe segmentul primar al pieŃei internaŃionale de schimb monetar participanŃii sunt:

1) băncile comerciale
2) autorităŃile monetare ale fiecărui stat.
3) firme de export-import sau firme care deservesc activitatea de export-import;
4) instituŃiile financiare şi bancare internaŃionale
5) instituŃiile cu caracter financiar, cum ar fi: casele de economii, băncile de economii,
societăŃile de credit, casele de pensii
6) banca centrală
a) 3,5
b) 1,4
c) 2,6
d) 4,5
213. Pe segmentul principal sau interbancar al pieŃei internaŃionale de schimb monetar

participanŃii sunt:
6) banca centrală
a) 3,5
b) 1,4
c) 2,6
d) 4,5
214. Pe segmentul de supraveghere a operaŃiunilor de schimb al pieŃei internaŃionale de

schimb monetar participanŃii sunt:
6) banca centrală
a) 3,5
b) 1,4
c) 2,6
d) 4,5
215. Reglementările privind desfăşurarea activităŃilor de schimb monetar şi de devize

cuprind:
a) Măsuri valutare
b) Măsuri monetare
c) Măsuri administrative
d) Măsuri fiscale
216. Măsurile monetare, ca reglementări privind desfăşurarea activităŃilor de schimb

monetar şi de devize, cuprind:
1) depozite prealabile la importuri;
2) modul de constituire a depozitelor bancare şi nivelul dobânzilor bonificate;
3) autorizarea prealabilă a băncilor pentru efectuarea operaŃiunilor pe piaŃa de schimb;
4) obligativitatea prezentării de informaŃii suplimentare privind actele de comerŃ exterior
care generează operaŃii de schimb.
5) gradul de liberalizare a actelor şi faptelor de comerŃ exterior;
6) libertatea de vânzare/cumpărare de monede străine
a) 2,5
b) 3,4
c) 1,6
d) 4,5
217. Măsurile valutare, ca reglementări privind desfăşurarea activităŃilor de schimb

a) 2,5
b) 3,4
c) 1,6
d) 4,5
218. Măsurile administrative, ca reglementări privind desfăşurarea activităŃilor de schimb
a) 2,5
b) 3,4
c) 1,6
d) 4,5
219. Proceduri de stabilire, cotare şi publicare a cursurilor de schimb sunt variate de la o

piaŃă de schimb naŃională la alta şi au în vedere:
a) sistemul formării cursurilor prin relaŃii interbancare directe permanente sau prin
negocieri la bursa de schimb la anumite intervale de timp ale zilei;
b) momentul sau ora de stabilire a cursului pieŃei (de regulă, ora 11);
c) gradul de libertate sau de restrângere a acŃiunii factorilor determinanŃi ai cursului de
schimb (economici, valutar-financiari, psihologici);
d) plaja şi intensitatea intervenŃiei băncii comerciale pe piaŃa de schimb pentru
influenŃarea cursului de schimb.
220. Cursul de referinŃă este:

a) o medie statistică ponderată a cursurilor tranzacŃinate pentru fiecare monedă calculate
post-factum prin rotaŃie, fie de o bancă de serviciu pentru o anumită perioadă, fie de
banca centrală, pe baza raportărilor statistice zilnice ale băncilor dealer
b) preŃul la care o monedă naŃională poate fi schimbată cu o altă monedă naŃională sau
internaŃională (DST, euro).
c) raportul cantitativ dintre două monede, ce se stabileşte pe piaŃa de schimb
d) raportul între moneda naŃională şi moneda străină sau ca raport între moneda străină şi
moneda naŃională
221. PiaŃa de schimb interbancară cuprinde:

3) PiaŃa la vedere
4) PiaŃa la termen
a) 2,3
b) 3,4
c) 1,2
d) 1,4
222. PieŃele derivate sau noile compartimente cuprind:

3) PiaŃa la vedere
4) PiaŃa la termen
a) 2,3
b) 3,4
c) 1,2
d) 1,4
223. OperaŃiunile swap:

a) operaŃiunile, care permit partenerilor să-şi modifice gradul de expunere la riscuri
b) intervin atunci când fiecare din cei doi agenŃi consideră că moneda străină în care este
exprimată datoria celuilalt îl avantajează mai mult, iar prin operaŃiunea de swap fiecare se
îndatorează în deviza celuilalt.
c) intervin atunci când fiecare din cei doi agenŃi consideră că dobânda aferentă datoriei
celuilalt îl avantajează mai mult, iar operaŃiunea de swap îi va satisface pe cei doi
parteneri
d) sunt operaŃiuni frecvente pe piaŃa de schimb între un client şi o bancă, sau între două
bănci, prin care se încheie concomitent o tranzacŃie la vedere şi o tranzacŃie la termen, în
aceeaşi deviză şi cu aceeaşi contrapartidă
224. Schimbarea de datorii:

parteneri
225. Swap-ul de devize:

parteneri
226. Swap- ul de dobânzi:

parteneri
227. PoziŃia băncii într-o anumită zi sau oră, se poate aprecia ca poziŃie lungă
(excedentară) a unei monede străine, atunci când:
a) la o monedă străină disponibilităŃile sunt depăşite de cererea clientelei, iar banca vinde
moneda străină în exces şi cumpăra moneda străină solicitată
b) soldurile disponibilităŃilor (creanŃelor) şi cererilor (obligaŃiilor), într-o anumită monedă
străină, sunt egale
c) la o monedă străină disponibilităŃile sunt depăşite de cererea clientelei, iar banca vinde
moneda străină solicitată şi cumpăra moneda străină în exces
d) raportul dintre disponibilităŃile în conturi şi cererea clientelei este pozitiv, respectiv
disponibilităŃile sunt mai mari decât cererea clientelei la acea monedă
228. PoziŃia băncii într-o anumită zi sau oră, se poate aprecia ca poziŃie scurtă (deficitară)
a unei monede străine, atunci când:
229. PoziŃia băncii într-o anumită zi sau oră, se poate aprecia ca poziŃie închisă
(echilibrată sau soldată) a unei monede străine, atunci când:
230. OperaŃiunile la vedere (spot), întâlnite pe piaŃa de schimb monetar sunt:

a) operaŃiuni care se încheie între un client şi o bancă, sau între două bănci, care îmbină
două operaŃiuni de schimb simultane şi opuse, respectiv una de vânzare şi una de
cumpărare şi încheierea concomitentă a unei tranzacŃii la vedere (spot) şi a uneia la
termen (forward) în aceeaşi monedă
b) acel gen de operaŃiune prin care un cumpărător sau o bancă se angajează, pe de o parte,
să plătească o sumă în valută, la un anumit termen, iar pe de altă parte se împrumută cu
aceeaşi sumă, în aceeaşi valută, la acelaşi termen de rambursare
c) operaŃiuni în care vânzarea/cumpărarea de devize se încheie în aceeaşi zi, sau în
maxim 2 zile bancare lucrătoare, astfel că momentul tranzacŃiei coincide cu momentul
formării cursului de schimb al zilei
d) operaŃiuni în care tranzacŃia are loc imediat, dar livrarea valutelor se face după un
termen convenit (de la 1 lună – 1M până la 12 luni – 1 Y)
231. OperaŃiunile la termen (forward), întâlnite pe piaŃa de schimb monetar sunt:

232. OperaŃiunile SWAP, întâlnite pe piaŃa de schimb monetar sunt:

233. OperaŃiunile de schimb cu acoperire la termen de tip hedging, întâlnite pe piaŃa de
schimb monetar sunt:
234. Pentru determinarea cursului de schimb la termen se iau în calcul trei factori:
a) cursul de schimb spot din ziua negocierii;
b) nivelurile procentului de dobândă la depozitele bancare la termen pentru o perioadă
egală cu termenul stabilit sau data „valută”(1 lună, 3 luni etc.);
c) cursul de schimb forward din ziua efectuării tranzacŃiei
d) perioada până la data „valută”, respectiv de 1, 3 luni etc
235. Dublul rol de operaŃiuni de schimb propriu-ziseşi de tehnică de operare pe piaŃa de

schimb aparŃin operaŃiunilor:
a) la termen şi de arbitrajare de curs
b) Swap şi la vedere
c) de hedging şi de plasamente şi depozite valutare
d) spot şi forward
236. Care operaŃiune de pe piaŃa de schimb monetar are la bază principiile à la hausse (în
creştere) şi à la baisse (în scădere):
a) de arbitrajare de curs
b) Swap
c) de hedging
d) spot
237. Cursul de schimb reprezintă:

a) preŃul la care o monedă naŃională poate fi schimbată cu o altă monedă naŃională sau
b) o medie statistică ponderată a cursurilor tranzacŃinate pentru fiecare monedă calculate
d) raportul între moneda naŃională şi moneda străină sau raportul între moneda străină şi
moneda naŃională
238. Cursul de schimb poate fi determinat prin următoarele metode:

a) cotarea indirectă (certă)
b) cotarea încrucişată (crossing rate)
c) cotarea indirectă (incertă)
d) cotarea directă
239. Paritatea monetară reprezintă:

a) preŃul la care o monedă naŃională poate fi schimbată cu o altă monedă naŃională sau
b) o medie statistică ponderată a cursurilor tranzacŃinate pentru fiecare monedă calculate
d) raportul cantitativ dintre valorile paritare a două monede
240. Cursurile de scimb clasificate după criteriul stabilităŃii, sunt:

a) cursuri de schimb fixe, cursuri de schimb relativ stabile sau relativ fluctuante, cursuri
de schimb flotante
b) cursul de schimb al pieŃei negre, cursul de schimb bursier, cursul de schimb
interbancar, cursul caselor de schimb, cursul de schimb oficial
c) curs de schimb de cumpărare al unei monede, cursul de schimb de vânzare al unei
monede
d) cursul de schimb la vedere (spot), cursul de schimb la termen (forward)
241. Cursurile de scimb clasificate după criteriul sferei de formare şi de utilizare, sunt:
de schimb flotante
monede
242. Cursurile de scimb clasificate după criteriul sensului tranzacŃiilor valutare, sunt:
de schimb flotante
monede
243. Cursurile de scimb clasificate după criteriul timpului de finalizare a tranzacŃiei, sunt:
de schimb flotante
monede
244. Cursurile de scimb clasificate după criteriul modelului de stabilire şi fundamentare a

cursului de schimb, sunt:
a) cursul de schimb nominal, cursul de schimb efectiv, cursul de schimb efectiv real
monede
245. Cursul de schimb este o mărime dinamică, asupra căreia acŃionează o multitudine de
factori. Care din factorii de mai jos sunt de natură economică:
a) zvonuri, programe electorale etc.
b) nivelul producŃiei şi productivităŃii muncii, PIB pe locuitor, structura pe ramuri şi
subramuri a producŃiei naŃionale, calitatea şi competitivitatea produselor, ciclul economic
c) rata inflaŃiei, procentul de dobândă, bugetul, gradul fiscalităŃii, volumul masei
monetare în circulaŃie, soldul balanŃei plăŃilor curente, soldul balanŃei capitalului
d) mişcări sociale, stabilitate politică, strategii de dezvoltare?
factori. Care din factorii de mai jos sunt de natură monetar-financiară:
factori. Care din factorii de mai jos sunt de natură social-politică:
factori. Care din factorii de mai jos sunt de natură psihologică:
249. Modelele şi teoriile statice aferente determinării cursului de schimb sunt:

1) Teoria parităŃii puterilor de cumpărare (PPC);
2) Teoria parităŃii ratelor dobânzii;
3) Modelul lui Rudiger Dornbush;
4) Modelul monetarist;
5) Teoria balonului speculativ şi anticipărilor raŃionale.
6) Modelul Mundell-Fleming;
7) Teoria opŃiunilor de portofoliu
a) 1,2,3,5,7
b) 1,2,4,6,7
c) 2,3,4,6,7
d) 1,2,5,6,7
250. Modelele şi teoriile statice aferente determinării cursului de schimb sunt:

1) Teoria parităŃii puterilor de cumpărare (PPC);
2) Teoria parităŃii ratelor dobânzii;
3) Modelul lui Rudiger Dornbush;
4) Modelul monetarist;
5) Teoria balonului speculativ şi anticipărilor raŃionale.
6) Modelul Mundell-Fleming;
7) Teoria opŃiunilor de portofoliu
a) 1, 7
b) 2,4
c) 3,5
d) 5,6
251. Nivelul real al cursul de schimb în versiunea absolută a PPC (teoria parităŃii
puterilor de cumpărare) este:
P
a) Cs =
P’
Cst+1 Pt+1/Pt Pt+1 P’t

b) = = x
Cst P’t+1/ P’t P’t+1 Pt
Csf 1 + Rd
c) =
Css 1 + R’d
(P/ P’) *P’

d) Csr = =1
P
252. Nivelul nominal al cursul de schimb în versiunea PPC (teoria parităŃii puterilor de
cumpărare) este:
P
a) Cs =
P’

b) = = x
Csf 1 + Rd
c) =
Css 1 + R’d
(P/ P’) *P’

r
d) Cs = =1
P
253. Nivelul cursul de schimb în versiunea relativă a PPC (teoria parităŃii puterilor de
cumpărare) este:
P
a) Cs =
P’

b) = = x
Csf 1 + Rd
c) =
Css 1 + R’d
(P/ P’) *P’

r
d) Cs = =1
P
254. Nivelul cursul de schimb în versiunea teoriei parităŃii ratelor dobânzii este:
P
a) Cs =
P’

b) = = x
Csf 1 + Rd
c) =
Css 1 + R’d
(P/ P’) *P’

d) Csr = =1
P
255. În contul unui client al unei bănci din ElveŃia se află suma de 1.000.000 USD, iar
acesta urmează să plătească în câteva zile o marfă importată din Canada, în CAD (dolari
canadieni). Clientul solicită băncii sale sa-i procure CAD contra sumei în USD pe care o
are în cont, în termen de 48 de ore. Banca elveŃiană contactează o bancă canadiană pentru
această operaŃiune, solicitându-i cursul la vedere (spot) la care este dispusă să efectueze
vânzarea CAD contra USD. Cursul spot comunicat de banca canadiană este 1,0096 –
1,0103. Să se determine suma echivalentă în CAD a sumei de 1 milion USD.
a) 1.010.300 CAD
b) 2.019.200 CAD
c) 2.020.600 CAD
d) 1.009.600 CAD
256. Pentru EURO sunt publicate următoarele cursuri în raport cu USD:
Curs la vedere Puncte (pips) (1 M)

0,6769 – 0,6779 1,79 – 1,70 (pm)
Să se determine cursul EURO în raport cu USD la termen de 1M.
a) 0,659 – 0,6609 EURO/USD

b) 0,6919 – 0,6938 EURO/USD
c) 0,6769 – 0,6779 EURO/USD
d) 0,6769 – 1,0096 EURO/USD
257. Pentru EURO sunt publicate următoarele cursuri în raport cu USD:

Curs la vedere Puncte (pips) (1 M)
0,6769 – 0,6779 1,50 – 1,59 (dis)
Să se determine cursul EURO în raport cu USD la termen de 1M.
a) 0,659 – 0,6609 EURO/USD
b) 0,6919 – 0,6938 EURO/USD
c) 0,6769 – 0,6779 EURO/USD
d) 0,6769 – 1,0096 EURO/USD
258. Se ştie că un dolar american este 0,6769 EURO şi tot un dolar american este 1,0096
CAD (dolari canadieni). Să se determine cursul de schimb al unui CAD exprimat în
EURO.
a) 0,6769 EURO/CAD
b) 1,0096 CAD/EURO
c) 0,6705 EURO/CAD
d) 1,4915 CAD/EURO
259. Se ştie că un dolar american este 0,6769 EURO şi tot un dolar american este 1,0096
CAD (dolari canadieni). Să se determine cursul de schimb al unui EURO exprimat în
CAD.
a) 0,6769 EURO/CAD
b) 1,0096 CAD/EURO
c) 0,6705 EURO/CAD
d) 1,4915 CAD/EURO
260. Se ştie că o liră sterlină (GBP) este 0,5114 dolari americani (USD) şi un dolar
american (USD) este 1,0096 CAD (dolari canadieni). Să se determine cursul de schimb
dintre lira sterlină şi dolarul canadian.
a) 0,5163 CAD/GBP
b) 0,5114 USD/GBP
c) 0,6705 USD/CAD
d) 1,4915 CAD/USD
261. NoŃiunea de balanŃă a fost lansată de către

a) Jacob Viner în secolul al XVII-lea
b) mercantilişti în secolul al XVII-lea
c) Jacob Viner (1937)
d) Albert Aftalion în 1937
262. „Marea balanŃă”, concepută de Jacob Viner (1937), reprezenta:

a) un instrument economico-statistic în care se includ şi se compară încasările şi plăŃile
realizate de o Ńară, din relaŃiile sale economice, financiare şi monetare cu alte Ńări, pe o
anumită perioadă, de obicei, un an
b) un tablou statistic sub formă contabilă, care înregistrează sistematic ansamblul
fluxurilor reale, financiare şi monetare intervenite între rezidenŃii unei economii şi restul
lumii, în cursul unei perioade, de regulă 1 an
c) un tablou ce cuprindea, pe lângă importuri şi exporturi, „încasările provenite din
navluri, cheltuieli militare, venituri din pescuit şi, chiar şi fonduri provenite de la cetăŃenii
catolici stabiliŃi la Roma.......”
d) un tablou al creanŃelor şi datoriilor rezultate din schimburile de mărfuri şi servicii în
anul în cauză, dar şi cele din trecut, ce trebuie înscrise în tabelul anului respectiv (venituri
provenite din capitalurile investite în străinătate, plata datoriilor scadente în cursul anului
respectiv, dar contractate în anul anterior)
263. BalanŃa de conturi propusă de Albert Aftalion, în 1937, poate fi definită ca:
264. În zilele noastre, balanŃa de plăŃi şi încasări externe, denumită generic balanŃă de
plăŃi, reprezintă:
265. Conform definiŃiei de referinŃă internaŃională, balanŃa de plăŃi reprezintă:

266. BalanŃa de plăŃi se întocmeşte:

a) global
b) regional
c) naŃional
d) bilateral
Care din răspunsurile de mai sus, nu este adevărat?
267. Contul Curent reprezintă:

a) operaŃiunile de investiŃii directe sau de portofoliu, creditele pe diferite perioade,
operaŃiunile de capital, mişcarea internaŃională a rezervelor monetare ale băncii centrale
şi alte poziŃii
b) un cont ce are, mai mult un rol contabil şi statistic, dar, inclus în balanŃă conduce la
echilibrul general al balanŃei de plăŃi externe
c) stocul de active şi angajamente financiare externe aparŃinând unei economii
d) suma încasărilor şi plăŃilor generate de mărfuri, servicii, venituri şi transferuri curente
268. Contul de Capital şi Financiar reprezintă:

şi alte poziŃii
269. Contul de Erori şi Omisiuni reprezintă:

şi alte poziŃii
270. PoziŃia externă reprezintă:

şi alte poziŃii
271. Soldul „de finanŃat” grupează următoarele posturi:

a) InvestiŃii directe
b) Contul de capital
c) Contul tranzacŃiilor curente
d) Activele de rezervă
Care din răspunsurile de mai sus, nu este adevărat?
272. Teoria elasticităŃii privind echilibrarea balanŃei de plăŃi externe:

a) încearcă să stabilească eficienŃa pe termen scurt a modificării cursului de schimb şi
impactul deprecierii acestuia asupra balanŃei de plăŃi
b) „pentru ca o depreciere să fie eficientă în termeni de preŃ, este necesar ca suma
elasticităŃilor-preŃ ale cererii externe de export şi cererii naŃionale de import, în valoare
absolută, să fie mai mare decât 1”
c) pentru ca deprecierea să reuşească să îmbunătăŃească soldul balanŃei curente, aceasta
trebuie să reducă cheltuielile interne, respectiv absorbŃia
d) „orice dezechilibru al balanŃei de plăŃi este de origine monetară” (H.Johnson), iar
excedentul sau deficitul sunt tratate global, ca rezultat al sumei operaŃiunilor curente şi
cele ale contului de capital, altele decât cele aparŃinând autorităŃilor monetare, soldul
balanŃei, în acest caz, reflectând dezechilibrul pieŃei monetare
273. Teorema Marshall-Lerner-Robinson privind echilibrarea balanŃei de plăŃi externe:

274. Teoriei absorbŃiei privind echilibrarea balanŃei de plăŃi externe:

275. Teoria monetaristă, în ceea ce priveşte relaŃia dintre masa monetară şi soldul
balanŃei:
276. Mărimea absolută a dezechilibrului ca indicator al semnificaŃiei (gravităŃii)

dezechilibrului balanŃei de plăŃi externe se determină după relaŃia:
a) B = X – M
(X – M)
b) MRB1 = x 100
PIB
X–M B
c) MRB2 = x 100 = x 100
X+M X+M
X
d) MRB3 = x 100
M
277. Mărimea relativă a dezechilibrului compararea cu PIB al Ńării ca indicator al

semnificaŃiei (gravităŃii) dezechilibrului balanŃei de plăŃi externe se determină după
relaŃia:
a) B = X – M
(X – M)
b) MRB1 = x 100
PIB
X–M B
c) MRB2 = x 100 = x 100
X+M X+M
X
d) MRB3 = x 100
M
278. Mărimea relativă a dezechilibrului compararea cu volumul total al tranzacŃiilor
(încasări şi plăŃi) ca indicator al semnificaŃiei (gravităŃii) dezechilibrului balanŃei de plăŃi
externe se determină după relaŃia:
a) B = X – M
(X – M)
b) MRB1 = x 100
PIB
X–M B
c) MRB2 = x 100 = x 100
X+M X+M
X
d) MRB3 = x 100
M
279. Gradul de acoperire a plăŃilor prin încasări ca indicator al semnificaŃiei (gravităŃii)

a) B = X – M
(X – M)
b) MRB1 = x 100
PIB
X–M B
c) MRB2 = x 100 = x 100
X+M X+M
X
d) MRB3 = x 100
M
280. Indicele soldului, ca indicator de dinamică a dezechilibrului balanŃei de plăŃi

externe se determină după relaŃia:
B1
a) x 100
B0
IνX
b) x 100
IνM
bi
c) x 100
Bi
X
d) x 100
M
281. Indicele gradului de acoperire a plăŃilor prin încasări, ca indicator de dinamică a

B1
a) x 100
B0
IνX
b) x 100
IνM
bi
c) x 100
Bi
X
d) x 100
M
282. Rata de contribuŃie la dezechilibru general, ca indicator structural al dezechilibrului

balanŃei de plăŃi externe se determină după relaŃia:
B1
a) x 100
B0
IνX
b) x 100
IνM
bi
c) x 100
Bi
X
d) x 100
M
283. La nivelul firmelor producătoare şi exportatoare, conform opiniei specialiştilor, căile

de echilibrare a balanŃei curente sau comerciale sunt:
1) studierea pieŃei externe;
2) acordarea de credite pentru export de către instituŃii specializate;
3) reducerea ratei impozitului pentru veniturile obŃinute din exportul de mărfuri;
4) realizarea de produse de calitate superioară, care să încorporeze ultimele cuceriri ale
ştiinŃei şi tehnicii;
5) realizarea de mărfuri cu costuri de producŃie cât mai reduse;
6) finanŃarea transferului de inovaŃii şi tehnologii de la institutele de cercetare în
producŃie;
7) organizarea şi finanŃarea de târguri expoziŃionale menite să promoveze produsele
naŃionale.
8) crearea unei reŃele proprii de desfacere;
9) diversificarea formelor şi tehnicilor de comercializare de mare eficienŃă;
10) subvenŃionarea de către stat a unor instituŃii specializate care să efectueze studii de
marketing;
11) asigurarea unui service prompt şi eficient atât în perioada de garanŃie, cât şi în cea de
postgaranŃie;
12) subvenŃionare a anumitor produse exportate;
13) aprovizionarea cu materii prime şi materiale de bună calitate, şi, pe cât posibil de pe
piaŃa internă, acestea fiind mai ieftine decât cele provenite din import.
14) reducerea sau anularea TVA la mărfurile exportate;
a) 2,3,6,7,10,12,14
b) 1,3,5,8,11,12,14
c) 3,5,7,8,10,12,13
d) 1,4,5,8,9,11,13
284. La nivelul statului căile de echilibrare a balanŃei curente sau comerciale prin
încurajarea exportului sunt:
1) studierea pieŃei externe;
2) acordarea de credite pentru export de către instituŃii specializate;
3) reducerea ratei impozitului pentru veniturile obŃinute din exportul de mărfuri;
4) realizarea de produse de calitate superioară, care să încorporeze ultimele cuceriri ale
ştiinŃei şi tehnicii;
5) realizarea de mărfuri cu costuri de producŃie cât mai reduse;
6) finanŃarea transferului de inovaŃii şi tehnologii de la institutele de cercetare în
producŃie;
7) organizarea şi finanŃarea de târguri expoziŃionale menite să promoveze produsele
naŃionale.
8) crearea unei reŃele proprii de desfacere;
9) diversificarea formelor şi tehnicilor de comercializare de mare eficienŃă;
10) subvenŃionarea de către stat a unor instituŃii specializate care să efectueze studii de
marketing;
11) asigurarea unui service prompt şi eficient atât în perioada de garanŃie, cât şi în cea de
postgaranŃie;
12) subvenŃionare a anumitor produse exportate;
13) aprovizionarea cu materii prime şi materiale de bună calitate, şi, pe cât posibil de pe
piaŃa internă, acestea fiind mai ieftine decât cele provenite din import.
14) reducerea sau anularea TVA la mărfurile exportate;
a) 2,3,6,7,10,12,14
b) 1,3,5,8,11,12,14
c) 3,5,7,8,10,12,13
d) 1,4,5,8,9,11,13
285. Cursul de revenire, ca indicator de măsurare a eficienŃei comerŃului exterior se

determină după relaŃia:
a) PE – CT
PICE
b)
PE
c) PE – M
PE - M
d) x 100
PE
286. Aportul valutar, ca indicator de măsurare a eficienŃei comerŃului exterior se

a) PE – CT
PICE
b)
PE
c) PE – M
PE - M
d) x 100
PE
287. Rata aportului valutar, ca indicator de măsurare a eficienŃei comerŃului exterior se

a) PE – CT
PICE
b)
PE
c) PE – M
PE - M
d) x 100
PE
288. Profitul în monedă străină, ca indicator de măsurare a eficienŃei comerŃului exterior

se determină după relaŃia:
a) PE – CT
PICE
b)
PE
c) PE – M
PE - M
d) x 100
PE
289. Se dau următoarele date referitoare la balanŃa de plăŃi externe a unui stat pe anul
2004:
- mil USD -
PoziŃia 2004
C D
1. Cont curent 25533 30632
A. Bunuri şi servicii 21838 27374
a. Bunuri (FOB) 18935 24258
b. Servicii 2903 3116
B. Venituri 329 2864
C. Transferuri curente 3366 394
2. Cont de capital şi financiar 15885 11670
A. Cont de capital 532 20
B. Cont financiar 15353 11650
Să se determine mărimea absolută a dezechilibrului.
a) 5099 mil$
b) 884 mil $
c) 4215 mil $
d) 9314 mil $
2004:
- mil USD -
PoziŃia 2004
C D
1. Cont curent 25533 30632
a. Bunuri (FOB) 18935 24258
Să se determine mărimea relativă a dezechilibrului, compararea cu volumul total al
tranzacŃiilor, la nivelul contului curent.
a) 15,3%
b) 17,34%
c) 9,08%
d) 11,25%
2004:
- mil USD -
PoziŃia 2004
C D
1. Cont curent 25533 30632
a. Bunuri (FOB) 18935 24258
Să se determine mărimea relativă a dezechilibrului, compararea cu volumul total al
tranzacŃiilor, la nivelul subcontului bunuri şi servicii.
a) 15,3%
b) 17,34%
c) 9,08%
d) 11,25%
2004:
- mil USD -
PoziŃia 2004
C D
1. Cont curent 25533 30632
a. Bunuri (FOB) 18935 24258
Să se determine gradul de acoperire a plăŃilor prin încasări, la nivelul contului curent.
a) 83,35%
b) 79,78%
c) 89,08%
d) 136,12%
2004:
- mil USD -
PoziŃia 2004
C D
1. Cont curent 25533 30632
a. Bunuri (FOB) 18935 24258
Să se determine gradul de acoperire a plăŃilor prin încasări, la nivelul subcontului bunuri
şi servicii.
a) 83,35%
b) 79,78%
c) 89,08%
d) 136,12%
2004:
- mil USD -
PoziŃia 2004
C D
1. Cont curent 25533 30632
a. Bunuri (FOB) 18935 24258
Să se determine gradul de acoperire a plăŃilor prin încasări, la nivelul contului de capital
şi financiar.
a) 83,35%
b) 79,78%
c) 136,12%
d) 89,08%
2004:
- mil USD -
PoziŃia 2004
C D
1. Cont curent 25533 30632
a. Bunuri (FOB) 18935 24258
Să se determine structura dezechilibrului.
a) Rc BS = 49,72%, RcV = 108,57%
b) Rc BS = 58,35%, RcV = 41,65%
c) Rc BS = 41,65%, RcV = 58,35%
d) Rc BS = 108,57%, RcV = 49,72%
296.Se dau următoarele date referitoare la balanŃa de plăŃi externe a unui stat pe doi ani:
- mil USD -
PoziŃia N N+1
C D C D
1. Cont curent 25533 30632 31680 38568
A. Bunuri şi servicii 21838 27374 26357 34512
a. Bunuri (FOB) 18935 24258 22255 30061
b. Servicii 2903 3116 4102 4451
B. Venituri 329 2864 1241 3567
C. Transferuri curente 3366 394 4082 489
2. Cont de capital şi financiar 15885 11670 37187 30704
A. Cont de capital 532 20 675 80
B. Cont financiar 15353 11650 36512 30624
Să se determine indicele soldului la nivelul contului curent.

a) 135,09%
b) 147,31%
c) 91,76%
d) 153,81%
- mil USD -
PoziŃia N N+1
C D C D
1. Cont curent 25533 30632 31680 38568
a. Bunuri (FOB) 18935 24258 22255 30061
b. Servicii 2903 3116 4102 4451
B. Venituri 329 2864 1241 3567
B. Cont financiar 15353 11650 36512 30624
Să se determine indicele soldului la nivelul subcontului bunuri şi servicii.

a) 135,09%
b) 147,31%
c) 91,76%
d) 153,81%
- mil USD -
PoziŃia N N+1
C D C D
1. Cont curent 25533 30632 31680 38568
a. Bunuri (FOB) 18935 24258 22255 30061
b. Servicii 2903 3116 4102 4451
B. Venituri 329 2864 1241 3567
B. Cont financiar 15353 11650 36512 30624
Să se determine indicele soldului la nivelul subcontului venituri.

a) 135,09%
b) 147,31%
c) 91,76%
d) 153,81%
- mil USD -
PoziŃia N N+1
C D C D
1. Cont curent 25533 30632 31680 38568
a. Bunuri (FOB) 18935 24258 22255 30061
b. Servicii 2903 3116 4102 4451
B. Venituri 329 2864 1241 3567
B. Cont financiar 15353 11650 36512 30624
Să se determine indicele soldului la nivelul contului de capital şi financiar.

a) 135,09%
b) 147,31%
c) 91,76%
d) 153,81%
300. Se dau următoarele date referitoare la balanŃa de plăŃi externe a unui stat pe doi ani:
- mil USD -
PoziŃia N N+1
C D C D
1. Cont curent 25533 30632 31680 38568
a. Bunuri (FOB) 18935 24258 22255 30061
b. Servicii 2903 3116 4102 4451
B. Venituri 329 2864 1241 3567
B. Cont financiar 15353 11650 36512 30624
Să se determine indicele gradului de acoperire a plăŃilor prin încasări, la nivelul contului

curent.
a) 98,55%
b) 95,74%
c) 303,05%
d) 97,71%
- mil USD -
PoziŃia N N+1
C D C D
1. Cont curent 25533 30632 31680 38568
a. Bunuri (FOB) 18935 24258 22255 30061
b. Servicii 2903 3116 4102 4451
B. Venituri 329 2864 1241 3567
B. Cont financiar 15353 11650 36512 30624
Să se determine indicele gradului de acoperire a plăŃilor prin încasări, la nivelul

subcontului bunuri şi servicii.
a) 98,55%
b) 95,74%
c) 303,05%
d) 97,71%
- mil USD -
PoziŃia N N+1
C D C D
1. Cont curent 25533 30632 31680 38568
a. Bunuri (FOB) 18935 24258 22255 30061
b. Servicii 2903 3116 4102 4451
B. Venituri 329 2864 1241 3567
B. Cont financiar 15353 11650 36512 30624

subcontului venituri.
a) 98,55%
b) 95,74%
c) 303,05%
d) 97,71%
- mil USD -
PoziŃia N N+1
C D C D
1. Cont curent 25533 30632 31680 38568
a. Bunuri (FOB) 18935 24258 22255 30061
b. Servicii 2903 3116 4102 4451
B. Venituri 329 2864 1241 3567
B. Cont financiar 15353 11650 36512 30624

subcontului transferuri curente.
a) 98,55%
b) 95,74%
c) 303,05%
d) 97,71%
304. La baza apariŃiei şi adâncirii datoriei publice externe stau o serie de factori
macroeconomici, precum:
a) ieşiri de capital excesive sub forma investiŃiilor indirecte;
b) economisire internă insuficientă faŃă de investiŃii şi deficit bugetar;
c) deficit mare al balanŃei curente, comparativ cu intrările nete de fonduri;
d) capacităŃi de producŃie reduse în raport cu consumul, investiŃiile, cheltuielile publice.
305. Principalele trăsături ale crizei datoriei externe actuale a Ńărilor în curs de dezvoltare
sunt:
1) supraîndatorarea Ńărilor debitoare şi excesul de finanŃare
2) datoria externă este, în principal o datorie pe termen lung garantată de către Ńările
debitoare;
3) restructurarea bilanŃurilor bancare, practicându-se tot mai mult provizioanele şi
recompunerea portofoliilor de creanŃe, în vederea diminuării riscului bancar;
4) exodul capitalurilor
5) politicile macroeconomice impuse Ńărilor debitoare, au rolul lor în prelungirea crizei
datoriei externe
6) generalizarea practicării politicilor de reeşalonare a datoriei publice externe, extinse şi
asupra serviciului datoriei, respectiv şi asupra dobânzilor sau, altfel spus, renegocierea
datoriei internaŃionale;
7) creşterea ratelor dobânzii
8) băncile au creat o adevărată piaŃă secundară pentru creanŃele asupra Ńărilor în curs de
dezvoltare, în vederea diminuării expunerii la riscuri.
9) căderea liberă a creditelor bancare şi nebancare
10) extinderea practicării operaŃiunilor de swap (schimb) financiar de creanŃe, ce constau
în cedarea unor creanŃe, deŃinute de o bancă contra unui alt activ.
a) 1,3,6,7,8
b) 2,3,6,8,10
c) 1,4,5,7,9
d) 2,3,5,6,9
306. Principalele cauze ale adâncirii crizei datoriei externe sunt:

1) supraîndatorarea Ńărilor debitoare şi excesul de finanŃare
2) datoria externă este, în principal o datorie pe termen lung garantată de către Ńările
debitoare;
3) restructurarea bilanŃurilor bancare, practicându-se tot mai mult provizioanele şi
recompunerea portofoliilor de creanŃe, în vederea diminuării riscului bancar;
4) exodul capitalurilor
5) politicile macroeconomice impuse Ńărilor debitoare, au rolul lor în prelungirea crizei
datoriei externe
6) generalizarea practicării politicilor de reeşalonare a datoriei publice externe, extinse şi
asupra serviciului datoriei, respectiv şi asupra dobânzilor sau, altfel spus, renegocierea
datoriei internaŃionale;
7) creşterea ratelor dobânzii
8) băncile au creat o adevărată piaŃă secundară pentru creanŃele asupra Ńărilor în curs de
dezvoltare, în vederea diminuării expunerii la riscuri.
9) căderea liberă a creditelor bancare şi nebancare
10) extinderea practicării operaŃiunilor de swap (schimb) financiar de creanŃe, ce constau
în cedarea unor creanŃe, deŃinute de o bancă contra unui alt activ.
a) 1,3,6,7,8
b) 2,3,6,8,10
c) 1,4,5,7,9
d) 2,3,5,6,9
307. Punerea în aplicare a programelor de ajustare negociate cu instituŃiile internaŃionale,

ca direcŃie de acŃiune în vederea soluŃionării datoriei publice externe, se baza pe:
a) o reeşalonare a mecanismului rambursărilor; o reamenajare a datoriilor, în cadrul unui
posibil transfer al creanŃelor de la debitorul iniŃial, către un alt client al băncii străine
creditoare, situat pe plan local; în acelaşi timp, s-a prevăzut continuarea programelor de
ajustări structurale controlate de către FMI, pe baza aceloraşi criterii
b) reducerea prin conversie a datoriilor; necesitatea ca Ńările debitoare să adopte politici
economice judicioase, în principal, în ceea ce priveşte măsurile de stimulare a investiŃiilor
şi încurajarea repatrierii capitalurilor migrate în afara graniŃelor; necesitatea ca FMI şi
Banca Mondială să coopereze strâns cu Ńările îndatorate; necesitatea ca băncile
comerciale să participe activ atât la negocierile referitoare la reducerea datoriei, cât şi la
cele privitoare la acordarea de noi împrumuturi
c) conversia datoriilor în active (debt to equity swap); schimbarea datoriilor de natură
diferită (debt to debt swap); răscumpărarea propriei datorii (debt buy-back)
d) reducerea absorbŃiei interne, pe deprecierea monedelor locale şi limitarea deficitelor
bugetare, sau, altfel spus, pe condiŃionalitate
308. Planul „Baker”, iniŃiat în 1985 de către secretarul de stat american de la FinanŃe, ca
direcŃie de acŃiune în vederea soluŃionării datoriei publice externe, se baza pe:
309. „Planul Brady”, iniŃiat în 1989 de către secretarul de stat american cu acelaşi nume,
ca direcŃie de acŃiune în vederea soluŃionării datoriei publice externe, se baza pe:
310. OpŃiunile propuse băncilor prin „Planul Brady” erau:

311. Utilizarea uneia sau alteia dintre metodele şi tehnicile în direcŃia soluŃionării crizei
globale a datoriei externe, a prezentat o serie de limite, astfel în cazul schimbului de
datorii contra active participative la capital, cu decotare, s-au ridicat următoarele
probleme :
a) subvenŃionarea cumpărătorului străin a creanŃei depreciate ridică mari probleme,
întrucât nu se poate şti dacă nu este vorba de un rezident care a mai efectuat şi alte
operaŃiuni ilicite
b) operaŃiunea are o incidenŃă inflaŃionistă, întrucât provoacă o creştere a masei monetare
c) reducerea sarcinii datoriei nu exclude situaŃia în care investitorul va proceda la o
repatriere a profiturilor
d) în acest fel s-a creat un mecanism în lanŃ prin care băncile împrumutau noi fonduri,
servind, de fapt, propriilor rambursări
312. Intensitatea îndatorării externe este un indicator de caracterizare statistică a datoriei

externe de:
a) nivel
b) dinamică
c) structură
d) al efectelor economice şi financiare
313. Intensitatea îndatorării externe este un indicator de caracterizare statistică a nivelului

datoriei externe şi se determină după relaŃia:
DE
a)
Ex
DE
b)
P
DE
c)
PIB
DE
d)
DI
314. Gravitatea îndatorării externe este un indicator de caracterizare statistică a nivelului

datoriei externe şi se determină după relaŃia:
DE
a)
Ex
DE
b)
PIB
DE
c)
P
DE
d)
DI
315. Ritmul îndatorării externe (RDE) este un indicator de caracterizare statistică a

dinamicii datoriei externe şi se determină după relaŃia:
DE
a)
Ex
DE
b)
PIB
DE
c)
P
∆DE
d)
P
316. Se dau următoarele date:

- datoria externă a unuei Ńări în anul N este de 5 mld USD
- populaŃia Ńării este de 11,9 mil loc.
Să se determine intensitatea datoriei externe a Ńării în cauză în anul N.
a) 420,17 USD/loc
b) 0,420 USD/loc
c) 2,38 USD/loc
d) 0,002 USD/loc

- populaŃia Ńării este de 14 mil loc
- PIB este de 25,9 mld USD
- datoria publică internă este de 3,5 mld USD
- valoarea exporturilor de bunuri şi servicii este de 2354 mil USD.
Să se determine gravitatea datoriei externe în raport cu PIB a Ńării în cauză în anul N.
a) 6,37%
b) 57,92%
c) 428,57%
d) 637,21%

Să se determine gravitatea datoriei externe în raport cu datoroa publică internă a Ńării în
cauză în anul N.
a) 6,37%
b) 57,92%
c) 428,57%
d) 637,21%

Să se determine gravitatea datoriei externe în raport cu volumul exporturilor de bunuri şi
servicii a Ńării în cauză în anul N.
a) 6,37%
b) 57,92%
c) 428,57%
d) 637,21%
320. Sistemul institutiilor financiare internaŃionale a apărut:
a. la începutul secolului XX, timpul sau imediat după al doilea razboi mondial;
b. la jumătatea secolului XX, în timpul sau imediat după al doilea razboi mondial;
c. în secolul al XV lea, în FranŃa;
d. în secolul al XV lea, în Germania
321. Tratatele europene au fost semnate:
a. la Paris în martie 1957 şi la Roma în aprilie 1951;

b. la Paris în martie 1951 şi la Bretton Woods în iulie 1944;
c. la Paris în aprilie 1951 şi la Roma în martie 1957;
d. la Roma în iulie 1944 şi la Bretton Woods în aprilie 1957;
322. Unul din scopurile FMI, conform statutului este:
a. Definirea unităŃii monetare naŃionale printr-o cantitate de aur sau în funcŃie de o

anumita monedă mai puternică
b. Facilitarea expansiunii şi creşterii armonioase a comerŃului internaŃional şi
contribuirea la instaurarea şi menŃinerea unor niveluri ridicate de angajare şi de venit real
şi la dezvoltarea resurselor productive ale tuturor statelor membre, prim obiectiv al
politicii economice
c. Administrarea unui Cod de conduita care să respecte politicile ratei de schimb şi
restricŃiile cu privire la tranzacŃiile de cont curent
d. FinaŃarea Ńărilor care înregistrează dezechilibre grave ale balanŃei de plăŃi, ca
urmare a unei structuri defectuoase a producŃiei, a comerŃului şi a preŃurilor
323. În viziunea FMI modelul de creştere economică este rezultatul unui mix de politici,
care presupun:
1) Devalorizarea iniŃială a cursurilor de schimb
2) Liberalizarea preŃurilor interne
3) Constituirea unui forum în care membrii să se consulte şi să colaboreze pe probleme
monetare internaŃionale
4) Mobilizarea economiilor pe plan naŃional printr-o politica de rate ale dobânzii
corespunzatoare
5) Administrarea unui Cod de conduita care să respecte politicile ratei de schimb şi
6) Reforma fiscalităŃii
7) Calitatea cheltuielilor publice
8) Liberalizarea comerŃului exterior
9) SusŃinerea cu resurse financiare a membrilor, dându-le posibilitatea să respecte codul
de conduita, atâta timp cât se corectează sau se evită dezechilibrul balanŃei de plăŃi
10) Liberalizarea pieŃei muncii
11) Reformarea pieŃelor financiare
a. 1,2,4,6,7,8,10,11
b. 1,2,4,6,7,8,9,11
c. 2,3,4,5,7,8,9,10
d. 1,2,3,5,6,7,8,10
324. Supravegherea FMI Se exercită sub următoarele forme:
a. Supraveghere bilaterală
b. Supravegherea regională
c. Supravegherea naŃională
d. Supreveghere mondială
325. Acordarea de asistenŃă financiară în baza aplicarii unui program de reforme

economice în vederea reechilibrării balanŃei de plăŃi externe şi macrostabilizării
economice. Este vorba despre:
a. Supravegherea bilaterală
b. Supravegherea regională
c. AsistenŃa financiară neconcesională
d. Împrumuturi concesionale
326. Fiecare Ńară dispune de o tranşă de rezervă în cadrul căreia se pot face trageri
destinate acoperirii deficitului balanŃei de plăŃi care nu sunt condiŃionate de
implementarea unor politici economice. Este vorba despre:
a. Politica tranşei de rezervă

b. Politica tranşelor de credit
c. Aranjamentele stand-by
d. Facilitatea de Fond Extinsă (EFF- introdusă în 1974)
327. A fost o facilitate înfiinŃată special pentru a răspunde nevoilor Ńărilor în tranziŃie
destinată asigurării asistenŃei financiare Ńărilor membre cu dificultăŃi ale balanŃei de plăŃi
datorate gravelor perturbaŃii ale sistemului lor tradiŃional de comerŃ şi de plăŃi. Domenii
prioritare: financiar, fiscal, ststistic. Este vorba despre:
a. Facilitatea de FinanŃare Compensatorie (CCFF)

b. Facilitatea pentru Transformare Sistemică (STF)
c. Aranjamentele stand-by
d. Politica accesului lărgit (EAP- introdusă în 1981 până în 1992)
328. Completeaza FacilităŃile de Rezerve Suplimentare (SRF) introduse în anul 1997

instrument de finanŃare pe termen scurt fiind o facilitate adiŃională de natură preventivă
ce se adresează Ńărilor vulnerabile dar neatinse de criză. Perioadă de rambursare de 1-2
ani, în mai multe tranşe. Sunt create pentru a stimula membrii sa adopte si sa
implementeze politici de reducere a riscului expunerii la variaŃiile pieŃei monetar-
financiare prin încurajarea implicării constructive a sectorului privat, prin semnalarea
dorinŃei FMI de a oferi consiliere financiară membrilor. Este vorba despre:
a. FacilitaŃile de Rezervă Suplimentare (SRF introdusă în 1997)

b. Liniile de credit condiŃionate (CCL - 1999)
c. Facilitatea de Reducere a Sărăciei şi Creştere Economică(PRGF)
d. FacilităŃi de finanŃare administrate de FMI
329. Viziunea WBG este:

a. Visul nostru este o lume lipsită de sărăcie
b. A lupta împotriva sărăciei cu dăruire şi profesionalism pentru a obŃine rezultate
durabile
c. A ajuta oamenii să se ajute pe ei înşişi precum şi mediul în care îşi desfăşoară
activitatea oferindu-le resurse, împărtăşind cunoştinŃe, construind capacităŃi şi formând
parteneriate în sectorul public şi în cel privat
d. A fi o instituŃie excelentă, capabilă să atragă, să intereseze şi să pregătească un
personal divers şi devotat, cu calităŃi excepŃionale, care ştie să asculte şi să înveŃe
330. Principiile WBG:

1) Plasarea clientului în centrul preocupărilor sale
2) A lupta împotriva sărăciei cu dăruire şi profesionalism pentru a obŃine rezultate
durabile
3) Colaborarea cu partenerii săi
4) Ajutorarea celor mai sărace populaŃii şi state, folosindu-şi resursele financiare şi
umane, precum şi experienŃa bogată
5) Asumarea răspunderii pentru rezultate de calitate
6) Asigurarea integrităŃii financiare şi a rentabilităŃii
7) Promovarea unor idei inovatoare în statele membre
a. 1,2,3,4,5
b. 2,3,4,5,6
c. 1,3,5,6,7
d. 3,4,5,6,7
331. WBG cuprinde următoarele instituŃii de dezvoltare strâns legate între ele:
a. Banca Internationala pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare (IBRD)

b. AsociaŃia InternaŃională de Dezvoltare (AID)
c. Banca Europeană pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare (BERD)
d. Centrul InternaŃional de Reglementare a Conflictelor din domeniul InvestiŃiilor
(ICSID)
332. Printre premisele apariŃiei instituŃiilor financiare internaŃionale (IFI) se

numără:
1) Economie în plina criză mondială, cum a fost cazul anilor 1929 – 1933
2) EvoluŃia societăŃii omeneşti, producŃia şi circulaŃia mărfurilor
3) Economie răvăşită de un război mondial
4) Prabuşirea economiei mondiale
5) Creşterea complexităŃii nevoilor societăŃii
6) Destrămarea relaŃiilor economice internaŃionale
7) Nevoia creării unei noi ordini monetare, în special şi economice, în
general
a. 1,2,3,4,5
b. 1,3,4,5,6
c. 1,3,4,6,7
d. 2,3,5,6,7
333. Mişcarea internaŃională a mijloacelor băneşti şi sistemul pieŃei monetar – financiare
internaŃionale dispune de o structură instituŃională adecvată, prin care:
a. se realizează fluxurile monetare şi se asigură efectuarea operaŃiunilor specifice

activităŃilor monetar – financiare internaŃionale;
b. se realizează sistemul monetar european în scopul asigurarii unei stabilitaŃi
monetare afectate de eşuarea sistemului monetar internaŃional de la Bretton-Woods;
c. se crează o nouă ordine monetară, în special şi economică, în general;
d. se destramă relaŃiile economice internaŃionale.
334. Clasificarea IFI în funcŃie de scopurile urmărite
a. instituŃii de dezvoltare socio-economică regională

b. instituŃii de comerŃ
c. instituŃii guvernamentale
d. instituŃii nonguvernamentale
335. Sistemul monetar internaŃional actual are în vedere:

1) stabilitatea fluctuaŃiilor monetare
2) identificarea costurilor şi beneficiilor flotării ratelor de schimb
3) impactul fluctuaŃiilor monetare asupra economiilor în curs de dezvoltare
4) crearea unor rezerve monetare oficiale
5) echilibrul balanŃelor de plăŃi
6) încurajarea creşterii economice globale
a. 1,2,3,5;
b. 1,2,4,5;
c. 1,2,3,6;
d. 1,3,4,6
336. În cadrul ConferinŃei de la Bretton Woods, se stabilesc trei funcŃii prioritare ale
FMI:
a. administrarea unui Cod de conduita care să respecte politicile ratei de schimb şi

b. susŃinerea cu resurse financiare a membrilor, dându-le posibilitatea să respecte
codul de conduita, atâta timp cât se corectează sau se evită dezechilibrul balanŃei de plăŃi
c. constituirea unui forum în care membrii să se consulte şi să colaboreze pe
probleme monetare internaŃionale
d. mobilizarea economiilor pe plan naŃional printr-o politica de rate ale dobânzii
corespunzatoare
337. Scopul sistemului de creditare al FMI :

a. primirea de noi membrii
b. creşterea lichidităŃilor internaŃionale
c. echilibrarea balanŃei de plăŃi
d. consolidarea monedelor naŃionale
338. Scopul instituŃiilor financiare internaŃionale este:

a. de a elimina decalajele existente între state şi de a facilita comerŃul internaŃional;
b. de a elimina decalajele existente între state şi de a crea un sistem viabil de
drepturi şi îndatoriri internaŃionale;
c. de a crea un sistem viabil de drepturi şi îndatoriri internaŃionale şi de a facilita
comerŃul internaŃional;
d. de a facilita comerŃul internaŃional şi de a crea o uniune economică şi monetară.
339. Tratatul european de la Paris, semnat în aprilie 1951, a stat la baza creării:
a. PieŃei comune europene
b. Băncii Europeane de InvestiŃii (BEI) ce avea să devină cea mai importantă
instituŃie de credit regională
c. sistemului monetar european în scopul asigurarii unei stabilitaŃi monetare afectate
de eşuarea sistemului monetar internaŃional de la Bretton-Woods
d. ComunităŃii Europene a Cărbunelui şi OŃelului şi a viitoarei ComunităŃi
economice europene
340. Rolul instituŃiilor de dezvoltare şi cooperare este:

a. de catalizator de acŃiuni şi energii în beneficiu întregii comunităŃi
b. de asigurare a asistenŃei de specialitate în elaborarea politicilor economice în
vederea menŃinerii stabilitaŃii economice si monetare
c. de promovare a libertaŃii comerŃului internaŃional şi a tranzacŃiilor de capital
d. de ajutorare a Ńarilor sărace
341. Obiectivul BIRD este:

a. plasarea clientului în centrul preocupărilor sale
b. reducerea sărăciei în Ńările mai sărace solvabile şi cu venituri medii, promovând o
dezvoltare durabilă
c. Asumarea răspunderii pentru rezultate de calitate
d. Asigurarea integrităŃii financiare şi a rentabilităŃii
342. La conferinŃa de la Bretton Woods s-au pus bazele formării unui cadru de cooperare
economică, destinat să:
a. prevină politicile economice dezastruoase care au contribuit la criza din anii '30 şi
să ajute iniŃial la reconstrucŃia Europei după război
b. elimine decalajele existente între state şi să faciliteze comerŃul internaŃional
c. creeze o nouă ordine monetară, în special şi economică, în general
d. destrame relaŃiile economice internaŃionale
343. La baza mecanismelor de funcŃionare a SMI au fost puse o serie de principii:

1) etalonul monetar
2) stabilitatea cursurilor de schimb
3) identificarea costurilor şi beneficiilor flotării ratelor de schimb
4) convertibilitatea monetară
5) crearea unor rezerve monetare oficiale
6) echilibrul balanŃelor de plăŃi
7) încurajarea creşterii economice globale
a. 1,2,4,5,6;
b. 1,2,4,5,7;
c. 1,2,3,5,6;
d. 1,3,4,6,7.
344. Cota parte de participare a unei Ńări (depinde in general de ponderea Ńării in
economia mondiala) şi determina:
a. suma pe care trebuie să o verse cu titlu de subscriere
b. primirea de noi membri
c. numărul de voturi care îi sunt atribuite
d. valoarea ajutoarelor pe care le poate primi de la FMI
345. Caracteristicile împrumuturilor FMI sunt:

a. FMI acordă asistenŃă financiară prin derularea unui program de politici economice
necesar echilibrării balanŃei de plăŃi externe
b. sumele trase de la FMI sunt purtătoare de dobândă
c. FMI acorda credite cu o rată a dobânzii scăzuta pentru Ńările membre cu venituri
mici în vederea restructurării economiei şi realizarea unei creşteri economice viabile
d. FMI –ul acordă împrumuturi Ńărilor care solicită ajutor financiar în cazul în care
traversează o criza economica sau sunt în pragul acesteia
346. Accesul la resursele FMI este dependent de:

a. necesităŃile privind balanŃa de plăŃi
b. capacitatea de ajustare a economiei
c. restituirea sumelor către FMI
d. mărimea PIB-ului Ńării solicitante
347. Crearea si funcŃionarea instituŃiilor financiare internaŃionale au la bază următoarele

trăsături definitorii:
1) DorinŃa de cooperare, bazată pe încredere reciprocă
2) Solidaritatea membrilor
3) Promovarea libertaŃii comerŃului internaŃional şi promovarea tranzacŃiilor de capital
4) Caracterul apolitic
5) Respectarea regimului economic si politic al fiecarui membru.
6) Ajutorarea Ńarilor sărace
7) Cererile de acordare de finanŃări sunt evaluate numai în baza unor criterii tehnice,
economice si financiare
a. 1,2,3,5,7;
b. 1,2,4,5,7;
c. 2,3,4,5,7;
d. 3,4,5,6,7.
348. Printre principiile comune ale IFI se numără

1) promovarea libertaŃii comerŃului internaŃional şi promovarea tranzacŃiilor de capital
2) dorinŃa de cooperare, bazată pe încredere reciprocă
3) asigurarea asistenŃei de specialitate în elaborarea politicilor economice în vederea
menŃinerii stabilitaŃii economice si monetare, luând în considerare interesele tuturor
membrilor instituŃiei
4) ajutorarea Ńarilor sărace
5) respectarea regimului economic si politic al fiecarui membru
6) elaborarea politicilor economice luând în considerare interesele tuturor Ńărilor membre
ale acestor instituŃii
7) solidaritatea membrilor
a. 1,2,3,5;
b. 1,2,4,5;
c. 2,3,4,7;
d. 1,3,4,6.
349. Mecanisme de finanŃare

a. FMI-ul acordă împrumuturi în devize Ńărilor care au probleme cu balanŃa de plăŃi
b. FMI-ul acordă împrumuturi în devize Ńărilor care au fost afectate de catastrofe
naturale
c. FMI –ul acordă împrumuturi care au scopul de a susŃine politicile economice şi în
special reformele structurale, de natură să redreseze în mod durabil poziŃia balanŃei de
plŃăi a Ńărilor beneficiare şi perspectivele lor de dezvoltare
d. FMI –ul acordă împrumuturi Ńărilor care solicită ajutor financiar în cazul în care
traversează o criza economica sau sunt în pragul acesteia
350. FMI este o instituŃie financiară internaŃională care pune la dispoziŃia Ńărilor membre
o serie de facilităŃi de finanŃare:
a. Tranşele propriu-zise(tragerile normale)
b. FacilităŃi de finanŃare destinate Ńărilor cu PIB mare
c. FacilităŃi de finanŃare destinate Ńărilor cu PIB redus
d. FacilităŃi de finanŃare administrate de FMI
351. łările membre BIRD au următoarele drepturi:

1) să numească un guvernator şi un supleant
2) să participe la adoptarea deciziilor
3) să primească credite pentru investiŃii
4) să beneficieze de asistenŃă tehnică
5) să subscrie la capitalul băncii
6) să respecte principiile şi regulile băncii, respectiv statutul
7) să scutească de impozite şi taxe operaŃiunile băncii
a. 1,2,3,4
b. 2,3,4,5
c. 1,3,5,6
d. 3,4,5,6
352. łările membre BIRD au următoarele obligaŃii:

1) să numească un guvernator şi un supleant
2) să participe la adoptarea deciziilor
3) să primească credite pentru investiŃii
4) să beneficieze de asistenŃă tehnică
5) să subscrie la capitalul băncii
6) să respecte principiile şi regulile băncii, respectiv statutul
7) să scutească de impozite şi taxe operaŃiunile băncii
a. 1,2,3
b. 2,3,7
c. 1,3,5
d. 5,6,7

Finante Internationale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Finante Internationale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

2. Evenimentele de natură economică care au stat la baza apariŃiei şi formării activităŃii

3. Evenimentele de natură politică care au stat la baza apariŃiei şi formării activităŃii

4. Evenimentele de natură istorică care au stat la baza apariŃiei şi formării activităŃii

5. Care este factorul determinant în evoluŃia şi dezvoltarea activităŃii financiar-monetare

8. Obiectul de studiu al disciplinei finanŃe internaŃionale este:

9. Fluxurile financiare internaŃionale se derulează în cadrul:

11. Componentele pe care se bazează sistemul monetar internaŃional contemporan sunt:

12. Ce nu se cuprinde în sfera de studiu a finanŃelor internaŃionale, într-o accepŃiune

13. Prima ConferinŃă Monetară InternaŃională a avut loc:

14. Obiectivul principal al ConferinŃei Monetare InternaŃionale de la Bretton Woods l-a

15. Sistemul monetar internaŃional reprezintă:

16. În categoria relaŃiilor monetar-financiare internaŃionale nu se includ:

17. RelaŃiile monetare internaŃionale se bazează pe:

18. RelaŃiile financiare internaŃionale constau în:

19. RelaŃiile de credit internaŃionale reprezintă:

20. RelaŃiile de plăŃi şi garanŃii internaŃionale asigură:

21. Fluxurile (relaŃiile) monetar-financiare internaŃionale se derulează pe anumite

22. FuncŃiile relaŃiilor monetar-financiare internaŃionale sunt:

23. FuncŃia de evaluare a mărfurilor şi serviciilor, este îndeplinită, în special, de către:

24. FuncŃia de sursă de dezvoltare economică decurge din:

25. FuncŃia de valorificare a disponibilităŃilorbăneşti decurge din:

26. FuncŃia de emisiune şi utilizarea a monedelor internaŃionale este conferită de:

27. Printre mecanismele monetar-financiare internaŃionale se numără:

28. Printre mecanismele monetar-financiare internaŃionale se numără:

29. Principalele instituŃii şi organisme ce formează cadru instituŃional monetar-financiar

30. Organisme bancar-financiare interguvernamentale mondialesunt:

32. Din categoria reglementărilor monetar-financiare internaŃionale nu fac parte:

33. ConvenŃiile şi acordurile interstatale bilaterale şi multilaterale se referă la:

34. Reglementările elaborate de către Camera de ComerŃ InternaŃional de la Paris se

35. UzanŃele internaŃionale se referă la:

36. Reglementări monetar-financiare internaŃionale se referă la:

37. În ordine cronologică, evenimentele care au precedat ordinea monetară stabilită la

38. ConferinŃa monetară de la Bretton Woods a avut loc în anul:

39. Principalele obiective ale ConferinŃei monetare şi financiare a NaŃiunilor Unite,

43. Regulile şi principiile fundamentale stabilite la ConferinŃa InternaŃională de la Bretton

49. Printre avantajele sistemului cursurilor fixe se numără:

50. Printre avantajele sistemului cursurilor flotante se numără:

51. Printre dezavantajele sistemului cursurilor fixe se numără:

52. Printre dezavantajele sistemului cursurilor flotante se numără:

53. Sistemul monetar internaŃional poate fi definit ca:

55. Caracterul multipolar al sistemului monetar internaŃional actual derivă din:

56. Caracterul bancarizat al sistemului monetar internaŃional actual derivă din:

57. Sistemul monetar internaŃional actual se bazează pe determinarea financiară a

58. Etapele apariŃiei economiei financiare sunt următoarele:

59. AccepŃiunile specialiştilor privind conceptul de piaŃă financiară sunt:

60. Caracteristica esenŃială a pieŃei financiare, este:

61. Caracteristic pieŃei monetare internaŃionale, este:

64. Printre metodele utilizate, de-a lungul timpului, în procesul de internaŃionalizare a

66. Principalele prevederi ale ConvenŃiei de la Basel referitoare la adecvarea capitalului,

67. Indicatorul de adecvare a capitalului se determină ca raport între:

68. Procesul de internaŃionalizare a sistemului bancar a fost susŃinut de reglementări în

69. Capitalul de bază al unei bănci este format din:

70. Capitalul de rang I al unei bănci este format din:

71. Capitalul de rang II al unei bănci este format din:

76. Prima Directivă de Coordonare Bancară, adoptată de Uniunea Europeană în 1977,

77. A Doua Directivă de Coordonare Bancară, adoptată de Uniunea Europeană în 1988-

78. Fluxurilor financiare contemporane, sunt caracterizate de următoarele aspecte:

80. TendinŃele actuale de pe piaŃa financiară internaŃională de policentrism monetar, au

81. Conform descoperirilor arheologice, se pare că primele monede propriu-zise au fost

82. EvoluŃia istorică a monedei reprezintă, în general:

83. Moneda internaŃională reprezintă:

84. Moneda fiduciară reprezintă: