Criza Economica

Crizaeconomicăşicapitalismul

CosminMarinescu,BogdanGlăvan,BogdanEnache,GabrielStaicu

CentrulpentruEconomieşiLibertate

Anatomiacrizeicontemporane
1. Crizaeconomicăactuală:cinesuntvinova ii?(CM) 2. Cauzelecrizei:„mecanismedetra
3. Redresareaeconomieişialocarearesurselor(CM) 4. Rolulstatuluiîndepăşireacrizei:
issez‐faire(BE) 5. ImpactulcrizeiasupraeconomieiRomâniei(GS)
Anatomiacrizeicontemporane

1. Crizaeconomicăactuală:cinesuntvinova ii?
Nu îmi propun să zugrăvesc aici condi iile etatiste care între in ciclurile econ
eteoreticecedesluşesccauzelecrizei.S‐auscrisdeja,inclusivaici,şisevormaiscri
aipu intehnice,înanatomiacrizei.Aici,acum,măpreocupăideeadeaatrage aten ia a
strofice: negarea radicală a capitalismului, cu un întreg arsenal de mituri, ero
colo de teoria economică autentică a ciclului afacerilor, „profesiunea de credin
poate mai mult decât oricând, la restaurarea adevăruluidesprecapitalism,despresi
ibere. Este criză: cum procedăm? Simplu, dăm vina pe capitalism! Nimic nu pare
câtcapitalismul.Multedinrelelelumiideastăzisuntatribuitepie eilibere:dacăateii
uiînsarcinacapitalismului,edictelepapaleîlînvinovă escpentrurăspândirea necredin
dusulimperialismuluicapitalist,dictatoriisecolului trecutaucondamnatcapitalismulpe
..pacifism„burghez”.Astăzi,totmaimultălumepune sărăciapeseamacapitalismului,în
pitalismularficel care subminează valorile familiale şi inspiră la imoralitate.
roverse, pu ini au rămasceicaresănucondamnecapitalismul,pentrucevaanume1. Lume
eriedemituriistorice.Perpetuuparcă, darmaiacerbastăzicaniciodată,estemitulcă
ntcauzelecrizei economice actuale. Articole recente în The New York Times – şi
trului economiei ancorate în laissez‐faire. „Prezum ia de vinova ie” inundă, aproa
ută în jurul capitalismului: „cultura americană celebrează capitalismul laissez‐fai
mic”, „de 30 de ani, politicile economice au promovat dereglementarea şi liberal
ceri”,„pia aliberăestevinovatădecrizaeconomicăglobalizată”... Recent, Newsweek
, cu to ii suntem socialişti” iar sfârşitul capitalismului a devenit implacabil.
e gândim la profe iile marxiste, ce invocau secular colapsul pie ei libere, care
e povara cicluriloreconomice.Dealtfel,dinmanualeledeeconomie(depia ă)deastăzi
muluiinevitabil:„cicluleconomicesteoformădeevolu ienormală,firească,aactivită i
De exemplu, din sondajul Gallup intitulat „Capitalismul în mentalită ile român
omânilor este preponderentprotec ionistă,etatistă:majoritateacredecăguvernultrebui
),să inăpre urile sub control (70%) şi să reducă discrepan ele sociale (57%),
atea face adesea mai mult rău decât bine oamenilor (Evenimentul Zilei, 29 iunie
oste comuniste o astfel de mentalitate era oarecum previzibilă, în lipsa educa i
e, mai gravă este răspândirea ei în ări considerate pânănudemultexponentedefi
1
economice”, adică răbufnirea naturală a „contradic iilor interne ale pie ei”. De
,destrămattreptat,dininterior,derecesiunitotmaifrecventeşimaiapăsătoare. Deloc
nal,câtşimass‐mediaaudevenitde‐alungultimpului prizonierii „voluntari” ai confu
ra capitalismul este o „anarhie a produc iei”,întimpcera ionalitateaşiordineae
udin ac iunileconjugatealeparticipan ilorlapia ă.Foartepu inieconomişti,dincei
, au cules câteva pagini măcar din în elepciunea economică a lui Ludwig von Mi
nomice,alştiin eieconomicesănătoaseşialcapitalismului. Preocuparea de a în elege
omice, ne conduce la două concluzii simple:(1)crizaactualănufacenotadiscordant
onomiei;(2) defiecaredată,învajnicătradi iemarxistă,careinundăastăzimaitoatem
e postulată drept „călcâiul lui Ahile” al capitalismului. Teorii economice inspir
edinanii1930,însădemultrespinsedinlogicasănătoasăaştiin eieconomice,suntîn p
smşireglementareextremăamediuluifinanciar‐bancar2. Două sunt, însă, problemele
trimite, cumva catastrofic, la frazeologia marxistă de „last stage in human civi
d, modelul american, „capitalismul”occidental,îngeneral,nu(mai)aupracticnimicîn
doilearând,înprivin asolu iilor,guverneleauabandonatoricesfioasăîncredereînfor
i,deundeşiînclina iadeadministrareaaceloraşi„medicamente”care,defapt, audecla
icoccidentalesteunulcapitalist,de„pia ăliberă”,estela feldeabsurdăcaşipreten
ost,înultimiisăi ani, una „laissez‐faire”. Cum putem pretinde, însă, că politic
entareaşiliberalizareamediuluideafaceri”,devremeceasistămlaexpansiuneasistemati
ratice,asfereisectoruluiguvernamental? Înrealitate,incriminareacapitalismuluidevin
atentăpentruextindereaşimai mult a puterii statului. De exemplu, în America an
over era acuzat de „colabora ionism” cu politicile laissez‐faire, deşi interven ii
ti‐capitaliste. Scopul acestuia era de a împiedica reducerea salariilor. Totuşi,
salariilor ar fi restaurat, cumva,cerereademuncăşiarmaifidomolitşomajulmasiv.
rastic rezultatchiardinpoliticileluiHoover,adversariicapitalismuluişi‐auasigurat,
rven ionism,prinpoliticiledeorientaresocialistădinNew‐Deal‐ulluiRoosvelt. Debutul
uidemocratic,angajareaînceledouărăzboaiemondialeşimaiales dezvoltarea sistemelo
troduse în perioada Marii Depresiuni, au generat creştereamărimiiguvernelor,lasf
ste50deprocenteînPIB.În ultimele decenii, în Fran a şi Germania, de exemplu,
mentale în PIB a
În realitate, sistemul financiar american – locul de unde criza ar fi plecat,
e – este deja puternic reglementat. Creată în 1934, puternica Securities and Ex
lementează toate tipurile de tranzac ii financiare, de la înregistrarea valorilor
uzarea informa ei corporatiste. Iar din 2002, Sarbanes‐Oxley Act extindeşimaimul
lSEC.
2

depăşitsistematic50%.Maiputemspune,oare,căavemde‐afacecu„economiedepia ă”,câ
te distribuită, arbitrar, pe criteriile politice ale programelordeguvernare?! M
nt, dezbaterile pe agenda crizei se poartă în tandemul consecin e ‐ solu ii, ex
bsesia neoclasică de pragmatism empiric şi activism etatist. Este lipsită de sen
ere”acrizei–aşacumtriumfalistanun ărapoarteleoficiale–în absen aoricăreiprobe
omiceaşspune,aleciclului afacerilor. Pe scurt, istoria recentă a crizei este u
deciden ii politici monopolişti ai principalelor monede din lume au purces la re
zii şi expansiune monetară, convinşi că astfel vor dezlega obstacolele din calea
Originile recesiunii actuale trebuie căutate în anii de expansiune monetară promo
ral ReserveSystem–BancaCentralăaSUA.Din2001şipânăîn2008,FEDainvadatpie ele
edit artificial ieftin şi, în consecin ă, în dezvoltări economice cu insuficientă
inci ani, rata dobâzii de politică monetară a evoluat sistematic, în termeni re
ivă. Aceeaşi politică a banilor ieftini a fost adoptatăşideBancaJaponiei,care
alăzero.În acelaşisens,BancaCentralăEuropeanăacăutatsăsufleînpânzeleciuruite
idobânzii,vremedemaimul iani,lacirca2%. În SUA, sistemul bancar – stimulat
e – a expandat nesăbuit creditul, către categorii tot mai largi de debitori, c
rnamental sub sloganul politic „o casă pentru fiecare american”. Dobânzile extrem
e FED au distrus stimulentul de economisire şi au deschis robinetul împrumuturil
Astfel, povaradatoriilors‐aumflatdramatic. De aceea, responsabilitatea crudă a m
economiei, pe ritm de boom and bust, revine tocmai autorită ilor monetare, cele
ului monetar şi care, periodic, elibereazăinjec iifinanciare.Caşiîncazuldopajul
rtădurată,pânăce „organismul”economicresimteacutnevoiadeacură aplăgiledetipb
onomiceestesanc ionată,maidevremesaumaitârziu,prin astfel de crize, „curative”,
tură economică deformată artificial, prin „capitalul” ieftin âşnit din tiparni el
rale. În plină febră consumatoristă,stimulatăprinratealedobânziloraproapeneglija
tdecâtsărăspundălastimulente,săexacerbezeconsumulşiîndatorarea,îndaunaeconomis
a ie monetară ce umflă, suplimentar, pia a creditului, nu reprezintă altceva decâ
v în sistemul economic, cu efect redistributiv în planul structurii sociale a p
ere de cumpărare se scurge, nejustificat, în mâinile acelor categorii de
persoane cărora le‐a fost destinat creditul ieftin, prin politici guvernamentale
en ele pie ei. Criza imobiliară de pe pia a americană este cel mai evocvent ex
ze. FED a exportat sistematic iluzia de prosperitate, prin capital fictiv, prin
iditate în sistemşioratăadobânziimultsubnivelulpecarel‐arfidictatpia a.Înt
ară sub 2% şi, din iulie 2003 până în iunie 2004, la aproape 1%. Asemenea ra
ritmul creşterii pre urilor, ceea ce înseamnă că sistemul func iona cu rate ale
e condi ii, este lesne de în eles explozia creditelor şi a datoriilor: oamenii
e vreme ce debitorul urma să înapoieze,întermenireali,valorimaimicidecâtcele
rginea crizei imobiliare ar fi lipsită de relevan ă în absen a componentei keyne
ecare. În consonan ă cu virtu ile pe care Keynes le ataşa consumului, creşterea
eafostmijloculdesus inere,prinmultiplicareipotecară,a unuinivelşimairidicata
reaualimentatconsumulşisupraîndatorarea, şitoateacesteapeobazăvaloricăapropri
ici,secuvineamen iona şi rolul guvernului în garantarea creditului imobiliar. A
a ii şi organisme financiare demne de un autentic welfare state socialist, guver
cipalul şi dobânda creditului ipotecar, atunci nu mai există nicio motiva ie pen
adopta pruden ă în managementulcreditării. Proprietă ileimobiliareaufostcumpărate
rdăacreşterii perpetue a pre urilor lor. Astfel, au luat naştere diverse instru
tive, tranzac ionate cu aceeaşi credin ă eronată că FED‐ul are capacitatea ‐ aut
a.AlanGreenspanaîncurajatdezvoltareauniversuluiderivativelorfinanciare,careau su
eriiglobaledinultimuldeceniu. Iar schemele federale de bailout, de ordinul tril
ri, nu vor face decât să prelungească agonia şi să facă şi mai dureroasă, în
u, programeleguvernamentaledecrearedelocuridemuncăvorreteza,prin„evic iune”,di
at,şivoramplificamisalocarearesurselorîncadrulstructuriideproduc ie. Lanoi,cău
eşedinteleBăsescu aruncavinape„băie iideştep i”cugulerealbeàlaWallStreet,care
rsatîntreagalumeîntr‐underanjfinanciarcomparabilcuşoculMariiDepresiuni.Însă, di
ntelorprogresepersonaleîntr‐aleeconomiei,preşedintele Băsescu nu poate pretinde c
rma statului”, fără demitizarea tranşantă a pretinselorvirtu ialeinterven ionismul
Vinovată este „pia a”? Eu nu cunosc această persoană! Pia a nu este o entitate,
te ori nedorite. „Pia a” nu reprezintă decât o etichetă pentru sistemulschimbur
medeproprietateprivată.Niciunfeldefor e „automate”sau„anonime”nuac ionează„mec
determină pre urile sunt ac iunile oamenilor; pia a liberă înseamnă oameni, Ionesc
Popescu, Marinescu etc., ce urmăresc scopuri legitime şi care utilizează, deliber
omicepentruatingereascopurilorlor. Proprietatea privată nu a fost inventată de
săşi esen a naturii umane.Astfel,economiadepia ănuestecevaaccidentalsauartific
ddeac iune.Aşspune,defapt,căeconomiadepia ăestestareanaturalăa societă iimo
terac iune socialăcefunc ioneazălin,înarmoniacooperăriisociale,şiîncaremecanism
eproductive,precumo„mânăinvizibilă”,cătrecelemaivaloroaseutilizări. „Artificială
vernului, cea care induce dezechilibre economiceşisincopeînalocareaeficientăare
smul este sistemul economic pe care s‐a clădit civiliza ia şi prosperitatea occi
urorguverneloroccidentaleseghidează,înprezent,dupăideitotal anticapitaliste. Păc
lui este credin a că guvernul poate rezolva orice problemealeoamenilor. Problem
erozitate, „inginerul social” din sfera puterii politice interferează cu legile e
nea naturală a unei realită i guvernată de legită iuniversale.Oriceîncercaredea
le pie ei,alemonedeietc.vaaveatotatâtsuccescâtaraveaundecretguvernamentalce
rnan iifor eazălimitelelegiloreconomice,consecin a înseamnă conflict şi exploatare
lă. De aceea, fie şi doar în planul săumoral,„prezum iadevinovă ie”asupracriz
ui,în„mânavizibilă”astatuluişiamonopoluluimonetaretatist.

2. Cauzelecrizei:„mecanismedetransmisie”înanalizăempirică
2.1.Politicamonetară.Factoruldeterminantfundamentalalcrizeiestepoliticainfla io
or2000.SfătuitdeBenBernanke–actualulguvernatoralbănciicentraleaSUA(FED),pe
uvernatorilor,AlanGreenspanadecissăreducăratadobânziiprin emisiunea de bani. A
are monetară” extrem de serioasă, indiferent de standardullacareneraportăm:rata
nuluila1,75%lasfârşitul acestuia.Eaacontinuatsăscadă,atingândunnivelrecordde
evorbaderatanominalăadobânzii!Încontextulcreşteriipre urilor,ratarealăafost
stplătitecasăiabanidela Fed,banipecarei‐aucanalizatîneconomie inândcontde
nfluen eazădeciziile. Dar SUA nu a mers singură în acest război contra stabilit
(BoJ) adoptase deja o politică similară, oferind băncilor subordonate bani cu do
BancaCentralăEuropeană(ECB)aredusratadobânziilacirca2%,nivellacareamen inut‐
aeuroşiînJaponias‐asituat,deasemenea,laun nivelapropiatdezero.ÎnMareaBrita
etarădupăuntipar similar. Opartedinbaniipuşiladispozi iedebăncilecentraleau
omii.Celmaibunexempluîlconstituietocmaiboom‐ulimobiliardinSUA,însăastfelde f
i iile monetare au permis înflorirea speculei imobiliare: Spania şi Islanda sunt
te. Cercetătorii OECD au coroborat statistici din diverse ări şi au arătat cum
imobiliare este asociată direct cu amploarea expansiunii creditului. Cealaltă part
fost juca i „în deplasare”, adică au luat calea investi iilor străine, concretiza
elor mai riscante oportunită i ivite. La scară istorică, expansiuneacredituluicăt
uareprecedentdecâtînepisodulsimilardina doua jumătate a anilor 1970 şi încep
de celebra „criza a datoriilor” (afectateaufostînspecialstatedinAmericaLatină)
tare,%dintotal
În principal, aceste fluxuri de capital au fost filtrate de către sistemul ba
le financiareoccidentaleauatrasmasivresursepetermenscurtşilauncostredusdepe
sindu‐le pentru a sponsoriza creşterea cifrei de afaceri a subsidiarelor lor din
nteîncursdedezvoltare.Marepartedinacesteinfluxuridecapitalaufostinvestite to
mente pu in lichide şi riscante prin natura lor, dar foarte profitabile câ timp
mens‐aînregistratşiînEuropadeEst,inclusivînRomânia. Figura de mai jos confi
dezvoltare din estul Europei are la origine politica monetară permisivă de la î
Conform datelor statistice, de la mijlocul anului 1997, în momentul în care s‐a
me, dinamica depozitelor a încetat să mai ină pasul cu evolu ia creditului, se
c şi
vertiginos datorii de circa 250 miliarde dolari, majoritatea pe termen scurt. Se
in acestedatoriisuntde inutedebăncileeuropene. Figura de mai jos confirmă fapt
nomiile în dezvoltare din estul Europei are la origine politica monetară permisi
r europene de la începutul anilor 2000. Conform datelor statistice, de la mijlo
omentul în care s‐a declanşat panicasubprime,dinamicadepoziteloraîncetatsămai
lbancar acumulând brusc şi vertiginos datorii de circa 250 miliarde dolari, maj
curt. Se estimeazăcă90%dinacestedatoriisuntde inutedebăncileeuropene. Evolu ia
esectoruluibancarînEuropadeEst
Politica banilor ieftini nu ne spune însă decât o parte a poveştii crizei fi
ementeaucontribuitlatrasareadetaliiloracesteia. 2.2.Distorsionareastimulentelorşi
.Efectelepoliticiideexpansiunemonetară aufostacutizatededistorsionareastimulente
mportamentulagen iloreconomici, aleinstitu iilorfinanciar‐bancareînprimulrând. În
car sistem se află banca centrală în calitatea sa de producător monetar.Înaces
oatedecidesăcreascăofertadebaniîntr‐ unritmmaimaresaumaimicînfunc iedeinte
trală poateextindeoricândmasamonetară,deoarecebaniidehârtiepecareîiproducecos
oarte simplu pentru stat să adopte politica too big to fail, prin care bancher
rtan idinsistemulfinanciarsuntîncuraja isăseîndatorezeşisăinvesteascăimprudent.
zunarelebancherilorşialecelorlal ijucătoridepepia ă. Dacă investi iile aduc pie
ate prin infla ie. Practic, statul salvează de la falimentbancheriipentrucănuî
sariacopeririirespectivelor
pierderi. Crizele „rezolvate” astfel sunt celebre (men ionăm doar căteva exemple,
xic,1994;AsiadeSud‐Est,1997;Rusia,1998;Turcia2001;Argentina,2001. Mizândpecap
ancheriisecomportănesăbuit–fenomencunoscut sub numele de „hazard moral”. Nimănu
nomică din moment ce eventualelepierderipotfipasatestatului.Defapt,ra ionalitat
entabilsă speculezi, să te îndatorezi, pentru că numai aşa po i câştiga. Dacă
ecâtsăiroseştiooportunitateşisăpierzi(înraportcuceilal i).Purşisimpluaceasta
ntcâtereglementăriiseaduc,tendin acătrecrize esteîncorporatăînsistem.Eanupoa
uia. Hazardulmoralesteacutizatdediverselereglementăriguvernamentale,precumprogram
eadepozitelor.Însăfurnizareauneiplasedesiguran ăpentrubăncişiclien iiacestora
d riscul crizelor sistemice. În fa a efectelor neinten ionate ale propriilor măsu
zis de propria în elepciune, reac ionând pentru men inerea status‐quo‐uluişipropun
t, sistemul financiar să reprezinte cel mai reglementat domeniu din economie. De
izele acestuia pe seama erorilor comise de agen ii implica i, gra ie graduluipre
ebucură,facedovadaunuiserioshandicapintelectual.Politica de reglementare pruden
ul vicios amintit mai sus: băncile au şi mai pu ine stimulente de a adopta un
care supervizarea exercitată de autoritatea publică înlocuieşte managementul privat
tfel spus, statul încearcă să limiteze hazardulmoralprintr‐opoliticăalecăreiefe
mă. Fără autorită i de supraveghere, creditor în ultimă instan ă şi garan ii guv
ste suportat exclusiv de bancheri. În absen a unei plase de siguran ă, băncile
pital,înscoppreventiv.Interven iastatuluiareefectulneinten ionat deaînlocuiresp
blică,motivândbăncilesăpăstrezecâtmaipu incapitalşi sporind,astfel,risculfragi
earesponsabilită ii.Dacăbancaare profit, banii sunt încasa i de proprietarii ac
ri, ele vor fi împăr ite între ac ionarişistat(contribuabili).
Evolu iarateicapitaluluibăncilorînSUA
După cum se poate observa din figura de mai sus, pe parcursul secolului XX
eptat.Acestaestepoatecelmaisemnificativaspectalfragilită iisistemuluibancar.Şi
tfel decât prin prisma stimulentelor perverse la care este supus sistemul prin
tă iipolitice. 2.3. Reglementări nocive. Deşi determinat decisiv de politica mone
or băncicentrale–factorcareelsinguresteresponsabildefragilitateasistemuluifina
eîndatorare–aspectulcrizeieconomiceactualeesteşirezultatulunormăsurilegislative
t sau nu, au afectat stabilitatea sistemului prin acumularea de active neperform
eferim în primul rând la politica inspirată de stat prin care băncile din SUA
uri„sub‐standard”. Reglementăriinterneşi„bomba”subprime Avem în vedere programul
re a creditării popula iei sărace – aşa‐numitelecreditesubprime–pefondulmaivec
arilorde case.Măsurilelegislativeadoptateînacestsensaudistorsionatalocareacredi
expansiuniiconstruc ieidelocuin eşicreşteriiponderiiîmprumuturilorneperformante. C
teapoliticăriscăsăderapezepetărâmulangajamentelorcareaduc voturidarcaresuntdi
ajamentuldeafacilitacumpărareaunei case intră în categoria oldies but goldies
te. Peste ocean, povestea implicării statului în îmbunătă irea situa iei locative
in area Federal Housing Administration (FHA). Această institu ie avea misiunea de
urile ipotecare şi de a încuraja astfel băncile să crediteze cumpărarea de locu
dardele prevăzute pentru eliminarea cazurilor de neplată au fost firave, dar ele
e parcurs.Ini ial,FHAacerutsolicitantuluidecreditsăofereunavansdeminim20%di
atrelativredusdebăncilevremii.Treptat,aceastăcerin ăs‐adiluatîntr‐atâtîncât,în
doar 3%, iar în Congres se pregătea modificarea legisla ieipentruascădeaacestn
La pu in timp după înfiin area FHA, în 1938, în cadrul programului New Deal la
tcreatăFederalNationalMortgageAssociation(FannieMae),cuscopulde a cumpăra ipot
. Fannie Mae a ac ionat astfel ca un bra prin care guvernul refinan eazăbănci
sibilitateadeaextindeşimaimultcreditarea. În1968guvernuladespăr itformalactiv
urăprincare areuşitsă„reducă”semnificativdatoriapublică(deoarecedatoriaacumulat
atului).Înesen ă,măsuraguvernuluinuafostdiferitădepracticileatât deblamatela
990şibănciledeinvesti iiînanii2000. Acestecompaniiauînfiin atinstitu iispecial
ulscopdea‐şi mări capacitatea de îndatorare fără ca acest leveraging să se re
nnieMaeafostprivatizată,daractivitateasaarămasstrictreglementată,maialesînce
reditarea segmentelor sărace ale societă ii. O parte din activitatea de creditare
ou‐înfiin ataGovernmentNationalMortgageAssociation(Ginnie Mae).Secuvinesăprecizăm
tuldeobliga iuneacoperităcuipoteci– mortgage‐based security (MBS), prin intermed
ernalizat o parte a datoriei publice,transferând‐oinvestitorilorpriva i–instrumen
tastăzidrept„activtoxic”. În 1970 a fost creată Federal National Mortgage Cor
titriza crediteleipotecareconven ionale.Întimp,activită ilecelordouăinstitu ii,Fa
tatdupăuntiparsimilar,ambeleatrăgândresursedepepia adecapitalşifolosindu‐lep
. Din1992CongresulşiguvernulauobligatFannieMaeşiFreddieMacsăcumperetotmai
spre clasa oamenilor cu venituri scăzute. Ponderea ipotecilor asociate creditelor
oane cu venituri reduse a crescut în portofoliul celor două institu ii guvername
Pentrua‐şifinan acreştereaportofoliului,FannieMaeşiFreddieMacs‐auîmprumutatpep
reaactivelordinportofoliusubformaobliga iunilorgarantatecu ipoteci – instrumente
u bucurat de un deosebit succes deoarece au oferit participan ilorlapia ăocazia
.Încursulprocesuluidetitrizare,statula oferitindirectosinecurăagen iilorderat
eobliga iuni.Deremarcat că cele trei agen ii de rating cunoscute – Standard &
palele organismedeacestgenacreditatedeguvernulSUA,iarmariinvestitoriinstitu ion
asigurări şi fondurile de pe pia a monetară nu pot investi decât în active cer
u este de mirare că agen iile de rating au oferit nota maximă titlurilor finan
are ac ionează conform obliga iilor la care sunt supuse prin legisla ia care le
ea. În anii 2003 şi 2004, în timp ce erau investigate de legislativ pentru co
ile, Fannie Mae şi Freddie Mac şi‐au salvat onoarea prin promisiunea de a acor
ufinan areaachizi ieidecasedecătrepersoanelesărace.Înacestmodceledouăinstitu
au devenit cei mai importan i cumpărători de credite ipotecare subprime, cu o e
ondolari,contribuinddecisivlacreştereaşicădereabalonuluispeculativ. Eşeculreglem
global, eşecul politicii de reglementare s‐a manifestat prin efectele adverse ale
el.AcorduldelaBasel–cunoscutsubnumele„BaselI”–aapărutîn1988şiacerut tutu
statălariscaactivelorpecare lede in.Aceastăvaloaresecalculadupăometodologie
tal. Oarecum previzibil, institu iile bancare au încercat să păcălească sistemul,
nteinerentînoriceoricereglementarepublică.Pescurt,băncileaudecissăîşimodifice
por ionatedeactiveriscante.Şi,desigur,crizelefinanciarenuaudispărut, ciauconti
edeadoptareaacordului–vezicrizaasiatică din1997. Ca o consecin ă neinten ionat
Basel (între timp „modernizat” prinacordulBaselII–formăîncares‐adoveditincapa
tereaactivelorcugradridicatderiscînafarabilan uluipropriuutilizândînacestscop
iare complexe. De exemplu, băncile au realizat că pot credita agen ii economici
mediuluneiinstitu iispecializate,evitândastfelnecesitateacreşteriicapitalului prop
epotcreainstitu iifinanciareseparate,careemitobliga iuni(sefinan eazăprin îndat
urt) folosind resursele colectate pentru acordarea de credite. Cu toatecădinpun
ncanuesteconsideratătitularulportofoliuluidecredite,însens economic,întreaceast
tăostrînsădependen ă,deoareceultimafoloseşte garan iile implicite şi explicite o
lta. După cum experien a a demonstrate,îneventualitateaproduceriiuneicrize,banca
arele‐ copii,deoarecefalimentulacestoraardăunareputa ieisale. Existăşialtemotive
lementare„pruden ială” subminează în realitate func ionarea eficientă a pie ei. În
mului de management al riscului şi politica vizând creşterea transparen ei determ
i pu instabile,sporindşanseleproduceriiuneicrize. Reglementări emise de autorită
erna ionale, de tipul Basel I şi II, constrâng băncile să renun e la politica
andard de evaluare cantitativă a riscului. Cu un secol în urmă, băncile erau c
(în sensul economicaltermenului).Eleeraupreocupatedeidentificareaproiectelordei
,cărora să le asigure finan area necesară. Deoarece mediul economic este incert
posibile extrem de eterogenă, analiza fiecărei propuneri de finan are avea un pu
prenorial, speculativ. Băncile încercau să descopere, anticipativ, forma concretă
italulpropriuşicelatrasastfelîncâtsăob inăcelmaimareprofitposibil.Misiunealo
e misiunea oricărui alt întreprinzător, care ştie că numai identificând oportunit
inovând, surclasându‐i pe ceilal i, poate supravie uipepia ă.
Înprezent,lucrurilestaucompletdiferit.Consecin ădirectăapoliticiidereglementare
ntreprenorială veritabilă a func ionării băncilor este înlocuită, din ce în ce m
cratică.Oportunită iledeinvestire(activele)suntîmpăr itedeautoritateapublicăpe c
alculatconformunormodeleşidupăometodologieaprobată totdestat.Incertitudineaest
ce.Băncilesuntputernicîncurajate(ase citi,obligate)săsesupunănormelortehnicee
rebancară.Estedince încemaipu inlocpentruexercitareaabilită iiantreprenoriale,
ot derula afacerile după propria politică, ci după cum le dictează autoritatea
tateabancarăestemaipu inspeculativăşimaimultbirocratică. Lafelcumunnumărdes
e,vorsfârşiprina ajunge la aceeaşi solu ie, institu iile financiare (re)ac ione
ul studen ilorcapătătrăsăturideturmă,deoareceto iauparcursra ionamentesimilarep
titu iilefinanciarecare,puseînfa adatelorpie eişiacerin ei derespectareaunor
ofoliuloptim.Nuneputemaşteptaca din aceste calcule să rezulte portofolii foart
acă aşa stau lucrurile, atunci este firescsăneaşteptămcaparticipan iilapia ăs
e. Omogenizarea evaluării riscului duce la omogenizarea portofoliilor şi, mai dep
tudinea actelor de tranzac ionare, deci la comportamentul de turmă. Comportamentul
efectul naivită ii, necunoaşterii, asimetriei informa ionale sau imita iei, ci tocm
aşteriiidentice”–afaptuluicăto iparticipan iilapia ăevalueazărisculdiverselori
u. Comportamentul de turmă este accentuat de reglementările care vizează creştere
r‐o perspectivă tradi ională, fiecare competitor pune pre pe secretizarea afaceri
luldeafiimitatîireduceprofitulpoten ial.Aşacumfiecarefabricantdeciocolată co
uindu‐sepermanentsăoferesortimenteoriginale şipăstrând cusfin eniesecretulasupra
einvestitorestemotivatsăpăstrezesecretul asupra „re etei sale de făcut bani”.
ulgarea afacerilor şi strategiilor desfiin eazăpracticcompeti ia.Lacebunsătemai
rofit, dacăstrategiatavadevenivizibilătuturor?Obancăbunăesteaceeacareinvesteş
invedere.Dacăsecretulbancarşi„opacitatea”diverselorinvesti iisunt condamnateofic
roaste?Vomaveadoar...bănci–simple agen ii ale statului însărcinate cu acordarea
e birocratică nu poate fi departajatăînfunc iedecompetitivitate. Suntem tenta i
ransparen ă a fost alimentată, incidental, de interesul firesc al contribuabililor
era în care statul distribuie fondurile publice. În domeniul public, transparen a
entru că cetă enii sunt îndreptă i i să ceară socoteală moduluiîncaresuntcheltu
eminare publică a modului în care o companie ac ionează – nu este justificată.
clusivproprietarilor(ac ionarilor).Înmăsuraîncareîiesteimpusădivulgareadeinform
ariloraredesuferit.Astfel,transparen anuesteovaloareînsine,cidoar înrela ie
azăunacteconomic.

3. Redresareaeconomieişirolulstatului
Dacă intrarea în socialism a însemnat na ionalizarea proprietă ii private, atunc
e poate face altfel decât prin dena ionalizare, prin refacerea institu iei esen i
a ă – proprietatea privată. Pornind de la această pildă de istorie recentă, în
asa liniile generale ale oricărei „strategii” economice de redresare în condi ii
undamental inedeîn elegereacauzelordeterminante,definitorii,ale crizei, aşa cum
unea anterioară. În consecin ă, dacă derapajul recesionist este rezultatul conjuga
tinue a mijloacelor băneşti, ca încununare a interven iei statului în economie,
siune nu poate purta tot marca imixtiunii guvernuluiînfunc ionareapie elor,însp
en ialeabanilor.Altfel, multpreauşorvomconfundapoliticileanticiclicecuceleproc
oasăcapcanăa şanselorderedresareeconomicăprovinedintr‐oastfeldeconfuzie,ridicat
că”. Înprimulrând,secuvineaîn elege,dincolodecauzelemonetaristealecicluluiafa
i în economie a capitalului fictiv, prin intermediul sistemului bancar şi pie el
ectoareeconomiceseumflă,artificial,întimpcealteleîşireduc,întermenirelativi,
uc ie a economiei apare ca o fragilă arhitectură de resurse, bunuri de capital
le căreia izvorăsc bunuri de consum. În această configura ie de tip caleidoscopi
e şi realocate pe criteriile rentabilită ii economice, în func ie de anticipările
inmecanismulpre urilor. Încondi iileîncarebăncilecentraleşisistemulbancaremit
turiideproduc ie,întregprocesuldealocarearesurselorestealterat.Princrea iemone
obânziicoboară(artificial)subratanaturalăadobânzii,adicăceacarearaveaîn spate
imp ale publicului, materializate în raportul dintre economisire şi consum. La o
usă, indusă tocmai de expansiunea artificială a creditului, multe planuri de afa
socotite neprofitabile capătă o aparen ă de profitabilitate. Sus inătorii expansiun
lă atunci cînd pretind că expansiunea monetară aduce cu sine, pe termen scurt,
oblema lor ine de imposibilitatea în elegeriilipseidesustenabilitateauneiastfel
eazăalocarearesurselorînaltritm şi în alte direc ii decât cele compatibile cu
ui sistem monetar nealteratdeinjec iiarbitraredelichiditate. Înfunc iededomenii
mvorbidespredechiderea„cutieiPandorei”către unvastşirdemalinvesti ii,caresetr
ivsubinvestire.Îngeneral,o asemeneaexpansiunemonetarăsevarepercutalanivelulpre
tsăcrească, şicarevorrăsturnamultedinaşteptăriledeprofitabilitatealeoamenilor
itprioritarşipreponderentcapitalulfictiv âşnitdinmaşinăriacrea ieimonetare,oamen
tins excesiv structura de capital corespunzătoare afacerilor lor. Aceştia
sunt cei care, sub vălul atrăgător al creditului ieftin, au suprainvestit în ra
e pie ei. Când necesitatea de a restrânge unele dezvoltări economice ‐ excedenta
ciîncepedramaajustăriieconomice,cunoscutăastăzisubnumelede„recesiune”saucriză.
arşiceadinEuropaCentralăşideEst,suferă oastfelde„contrac ie”,defaptoadapta
mula ide credituldeinvesti iirelativmaiieftinşideexpansiuneafulminantăaderivat
faceriaudeschis„fronturideluptă”imobiliarepestecapacitateareală,desolvabilitate,
ateadeacontinuafinan arealor,multedinproiecteleimobiliarerămân,pentruovreme s
astaesteimagineadezolantăpecarene‐ooferăsuprainvestirea indusădepoliticabanilor
espa iilocativenuînseamnă,înacelaşitimp,şi existen auneiputeridecumpărarereal
aexpansionistădindomeniulmonetarcontinuămaimult,cuatâtvorfimaigrave malinvest
işirevenirilepecaleacreşteriieconomicesănătoase. Deaceea,trebuieîn elescă,pef
ideafaceri,încetinireasauchiar întreruperea politicii banilor ieftini fac semnel
nă inevitabile. De aceea, remediul adevăratalcrizeinupoatestănicidecumînsuplim
eastaînseamnă oconfuziegravăîntrepoliticileanticicliceşiceleprociclice. Revenin
tuale, orice economist conştient de for a maşinăriei sistemului monetar ar trebui
i ie precum cea a cancelarului german Angela Merkel, care identifică corect natu
lului economic şi punctează explicit asupra cauzelorfundamentale:„Crizanus‐aprod
anipepie e,cipentru ca am sus inut o creştere economică injectand prea mul i
estedurabilă".Dealtfel,aşacumdemonstreazăeconomiştiiclasici,politicamonetarăexpa
orii serioase asupra ciclului economic al afacerilor. De aici deducem, aşadar, r
teasporităaautorită ilormonetareîngestionareamersuluieconomiei,nudoarpetermen
are ale economiei, ci şi pe termen lung şi pentru întreaga structură de produc
4. Rolulstatuluiîndepăşireacrizeieconomice:solu ialaissez‐faire

Crizaeconomicăinterna ionalăcarepoatefidatatăcaîncepândînadouaparteaanului 2
ate ale lumii au intrat în recesiune (deşi efectele în sectorul financiar s‐au
, a adus cu sine o utilizarea amplă a ambelorpârghii–monetarăşifiscală–dec
.Cutoateacestea,direc iilepecarele‐aluatatâtpoliticamonetarăcâtşipoliticafis
or duce la o solu ionare a crizei. Dimpotrivă, interven iile discre ionare la o
loc în majoritatea statelor
afectatedecrizăsuntîncelmaibuncazunpaliativpetermenscurt,darpetermenlunga
ică, creând condi iile unei stagnări economice şi unui mediu infla ionist cu efe
condi iilor necesare pentru prosperitatea economicăînviitor. I. Politicamonetară
cilormonetaredecriză Lanivelmonetar,obiectivelebăncilorcentraledinSUA,Europa,d
stemuluideplă ialeconomiei(i.e.sistemulbancar)şiprevenireauneidefla iica urmar
nciaredecredit. Înprimulcaz,teamauneidisfunc iuniampleînsistemuldeplă iseda
mare a devalorizării aşa‐numitelor active „toxice” de pe bilan urilor institu iilo
onectivită iisistemuluifinanciareinterna ional.Ocrizăîn sistemul bancar, ca urmar
nstitu ii, ar fi putut provoca o reac ie în lan care ar creşte de la sine,
mă că şi‐ar pierde economiile şi ar lua cu asalt băncile. Din acest motiv, de
ii au crescutgaran iiledestatasupradepozitelorîntoamnaanuluitrecut.Oseriede
everăcontrac ieaintermedieriifinanciare,faptcarearficreat problemeserioaseinves
roductivprivindacoperireanevoilordefinan are înderulareaactivită ilorindustrialec
anoi. Înaldoilearând‐şiînstrânsălegăturăcuprimul‐dispari iauneibănciatrag
seamnă o reducere a multiplicatorului monetar şi duce deci la o modificare în
nsecin ele unei defla ii monetare sunt considerate de majoritatea economiştilor ca
pentru activitatea economică datorită poverii suplimentare al acestora asupra debi
mai ales datorită restrângerii activită ii economicii ca urmare a inflexibilită ii
Această inflexibilitate, determinată de condi ii de natură psihologică, culturală
, interven ii anterioare de stat sau girate de stat în activitatea economică, c
luluiunorsalariiminime,ratificareaunorpreten iinon‐realistealesindicatelor sauco
adispri iacompaniiloracărormarginedeprofitmairedusă, în condi iile diminuării
eri costurile ridicate care nu au fost ajustate la condi iile reale ale for ei
oduc ie. Consecin a este o cădere a activită ii economice şi o explozie a şomaj
rea factorilornominalilafactoriirealinuesterealizată. b)Excesulmonetarşiperico
Evitarea unei defla ii presupune, în termenii ecua iei monetare MV=PQ, stabilizare
reaniveluluimaseimonetareMîncondi iileuneiscăderiavitezeide circula ieabanilo
reşteriacereriidede inerea monedei de către publiul devenit mefient fa ă de s
uri economicetulburi.Caurmare,ocreşterelimitatăacantită iidebanidineconomieîn
i şi a creşterii de inerii de monedă într‐o economie cu pre uri inflexibilecare
izeieconomicelanivelreal)este justificată,însăautorită ilemonetaredinstateleafe
stsens.CazulcelmaielocventesteSUA,dealtfelepicentrulcrizei,politicisalemoneta
ind de altfel copiate cu pu in spirit critic de autorită ile din Europa şi alt
e2008şipânăacumbazamonetarăaSUAacrescutde1,25ori, de la 800 la 1.800 de
alergător. Consecin eleacestuiexcesmonetar,deşimomentanascunse,vorfioinfla iega
rte probabil mult mai repede decât lag‐ul mediu de 2 ani stabilit ca o aproxi
n Friedman. Consecin e asupra activită ii economice vor fi dezastroase. Excesul
a dintre erorile de politică monetară făcute de băncile centraleînactualacriză.
ulamerican–este utilizareapoliticiimonetareînroldepoliticăindustrială.Concret,
faliment în mod discre ionar, prin infuzii monetare directe de la banca centrală
anciare insolvabile, o dimensiune totla în contradic ie cu rolul primordial, ades
politicii monetare de a asigura obiective de ordin general, precum stabilitatea
erven iaînfavoareauneibăncisaualteiareprezintă,defapt,odistorsiuneapie ei rea
lilorjoculuipecaresebazeazăoeconomie depia ă‐liberă. În concluzie, stabilizare
ol acceptabil al politicii monetare în condi ii de criză, iar exercitarea acestu
ună răsplătirea ineficien ieiuneiinstitu iifinanciaresauaalteia.Oanumităbancăpo
e preluate în mod ordonat de al i ac ionari conform dreptului comercial, fără c
Stabilitatea sistemului monetare nu este, în ultimă instan ădependentă,desoartan
ate,nuconteazăcâtdemareeste aceasta, iar competivitatea unei institu ii financi
exerci iul discre ionaralpoliticiimonetare.Aceastatrebuiesăconstituiecadrulrelati
la iile de produc ie şi schimb din economia reală. Cea mai bună garan ie pentru
ai abolirea băncilor centrale, dena ionalizarea monedei şi instaurarea unei compet
emiten i priva i de monedă, conform propunerii formulatedecelebruleconomistFriedr
eniiînurmă.
II. Politicafiscală Criza economică declanşată în urma spargerii bulei imobiliare
omii europene, propagată prin sectorului financiar american şi interna ional expus
le derivate create pe baza creditului imobiliar, a reînviat în for ă politicile
de stimulare a economiei. Formulate şi puse în aplicare pentru prima dată în t
iile teoretice şi aplica iile practice ale politicilor fiscale activiste au făcut
eroase testări şi revizuiri în ultimii 50 de ani, fiind în bună măsură discred
că şi de policymakers. Cu toate acestea, presiunea politică şi poate chiar psih
Europa de criza din momentuldefa ăaduslaadoptareaunorvasteprogramefiscaleant
amdatăextremdeîndoielnice. a) Filozofiakeynesianădelabazapoliticiifiscaleanti‐c
ei politici fiscale anti‐ciclice este stabilizarea economiei prin managementul cer
ate prescris de interpretarea curentă a gândirii economice a lui JohnMaynardKey
icdinprimaparteasecoluluiXX.Înmomentuldefa ă turbulen eleini ialedinsectorul
ulfinanciar,auduslao diminuare a investi iilor, iar anticiparea unui nivel al
s la o diminuare a produc iei industriale. Ca urmare a acestei situa ii, consum
jului a crescut,evenimentecareauexacerbatcădereaînspiralăacereriiagregate.Îna
omicăacoborâtsubnivelulPIBpoten ial,omăsurăcareîncearcăsăcapteze,în bazatren
onomiiînabsen aunorşocuri.În condi iileuneicăderiaactivită iieconomicesubnivel
ei interven ii stabilizatoare a guvernului spirala descendentă se va amplifica pâ
ilibrumultinferiorniveluluilacareoperaanterior.Dinacest motiv, o bună parte a
nomiile dezvoltate cât şi din economiile emergenteintrateînrecesiunesauafectate
ereeconomică,au consideratcăeforturileanti‐ciclicedelanivelulpoliticiimonetaret
n ii robustelanivelfiscal.Înconsecin ă,s‐auadoptatsauurmeazăsăseadopteoserie
sti iile,fieprincheltuielipublice(finan ateprin creşterea deficitelor bugetare),
temporare de taxe (fără o reducere corespunzătoareacheltuielilorpublice,decifina
citebugetare). b)Caren eleabordăriikeynesiene Deşi în momentul de fa ă populari
pansioniste în rândul autorită ilor guvernamentale este greu de contestat, bazele
de reuşită sunt extrem de discutabile. Creşterea explozivă a deficitului bugetar
veniturilor fiscale presupune atragerea unor finan ări masive din sectorul privat
ern.Dacăacesteaserealizeazăprinîmprumuturiexterne,acestlucruînseamnăocreşterea
vinte, o creştere a poverii fiscale viitoare a contribuabililor autohtoni.Anticip
iridicateînviitorduce,conformpostulatuluiechivalen ei ricardieneformulatdeeconom
rtBarro,laocreştereaeconomisirilorşio reducere a cheltuielilor – situa ie ca
i politicii anti‐ciclice de stimulareacereriiprezente.Cutoatecăînformasatare
anumeroasecritici,ideeacănuexistăunprânzgratisîneconomieestelargrecunoscutăş
eci un nivel mai redus al investi iilor şi o creştere economică mai redusă. În
fi finan at prin atragerea economiilordepeplanintern,acestlucruvaduce–aşacum
urselor din sectorul privat către sectorul public. Investi iile şi consumul gener
epublicesevorfacecupre ulinvesti iilorşiconsumuluicarearfipututfigenerate d
n iei guvernamentale. În consecin ă, multiplicatorul politiciifiscalevafinulsau
cesteaseadaugăineficien aşidistorsiunile cauzatedeîntreprinderilepublicedatorate
onomcieşiderogăriidela calcululeconomic. c)Interven iilefiscaleblocheazăajustar
t Cel mai important efect negativ al interven iilor fiscale este totuşi blocarea
einvesti ionaleşirispadecapitalrealizatăînperioadapremergătoarecrizei,darrevela
orba de creşterea nesustenabilă a sectorului imobiliar, a consumului de bunuri d
ni, electornice etc sau, mai ales în SUA, a unor seriviciiprecumeduca iauniver
namentaleaucaobiectivtocmai„re‐ umflarea”acestorsectoare,deşicrizaadovedittocma
buiesăsufereocontrac ieşicăresurseledirijateînacesteactivită itrebuieeliberate
croeconomcie sunt cheia ieşirii din criză, însă interven iile guvernamentalebazate
erdecutotuldinconsiderare.Înplus, guvernulnupoatepretindecăştieîncedomeniua
riorcătre sectorul imobiliar, unde ar trebui reangajată for a de muncă, care su
ui să aibă loc ajustarea ş.a.m.d. În schimb, interven ia guvernamentală aduce cu
rup iaşiclientilismulinerentoricăreidiscre iiaputerii. Înconsecin ă,celmaibun
zăcaşiîn vremurideprosperitate,este–parafrazândînmodliberdictonulluiThomasJ
selor economice şi să lase pia a, adică ac iunea voluntară şi cunoaştereapersona
ledureroase,darfărăîndoială necesarecarevorasiguraredresareaeconomicăşiprosperi

5. ImpactulcrizeiasupraeconomieiRomâniei
Conectareatotmaiintensăaeconomieiromâneştilafluxurileeconomiceinterna ionale(r
at procesul de catching‐up înregistrat în ultima perioadă, evolu ie eviden iată d
rioada 2000‐2008. Însă, o economie emergentă, încă marcată de rigidită i structur
i profund afectată de asemenea conjuncturi economice nefavorabile.Dupăcumobservăm
conomico‐financiaredinSUAşiMareaBritaniea atinsşieconomiaromânească,caredelao
icială)se vedeînsitua iadea‐şireducesemnificatritmul,fiindposibilsăseajungăl
lor asupra economiei noastre vizează mai multe planuri: evolu ia volumului produc
industrie, situa ia pe pia a muncii şi evolu ia şomajului, iar în final analiza
.DateleceaustatlabazaprezenteianalizesuntoferitedeBNR,prin Buletinuldeconju
unuri În România, oscila iile conjuncturale în evolu ia volumului produc iei în
zente chiar şi în perioada anterioară lunii septembrie‐octombrie 2008. Însă, după
mbrie–ianuarie,seconstatăoreducereaproduc ieiînacestedomenii,cel industrialfi
rsurprindepersisten adificultă ilorcucareseconfruntăacestsector,totuşi previziun
e conjunctură al BNR ilustrează o revenire a ritmului de creştere a produc iei
rul industrial, revigorarea este generată de industria producătoaredemaşini(acăr
entatăşideocreştereacereriiexterne,mai ales pe pia ă germană). Tot o evolu i
aterialelor de construc ii şi cea de prelucrare a petrolului. Industria metalurgi
i metalice etc), cares‐aconfruntatcuoreducereaproduc ieişicomenzilorînpatru‐c
bă o uşoară creştere in perioada urmatoare. Ramuri industriale precum cea textil
ectii, pielarie vor înregistra şi în continuare o scădere a volumului produc iei
de reducerea cererii agregate (in special cea de bunuri finale venită din parte
reaveniturilor. Evolu iavolumuluiproduc iei

Sursa:www.bnr.ro
Relansareacereriidematerialedeconstruc iinuînsătrebuiepusăpeseamadezvoltăriide
i curând pe necesitatea continuării şi terminării lucrărilor deja contractate. As
iziunile din graficul alăturat ilustrează o creştere a volumului produc iei in c
ducereaputernicăacereriidespa iidelocuitcaurmare,pedeoparte,astopării credi
r de reducere a pre urilor, va antrena foarte probabil o stagnaresauchiarreduc
prenorialînacestdomeniupetermenmediu.Aşteptările optimisteprivindrelansareaprod
catorspecific:graduldeutilizarea capacită ilor de produc ie în industrie. Acesta
a 67% în luna februarie a anuluicurentla73%înmartie,ceeacedenotăorelativăr
izareacapacită ilordeproduc ie

Sursa:www.bnr.ro
Trebuie totuşi men ionat că, în contextul crizei actuale, se observă o evolu ie
ate. Acest fapt conduce inevitabil la o restructurare a economiei, la o reponde
idiverselorramurilaPIB.Rămânedevăzutdacăpoliticileeconomicecevorfiimplementat
ui la acest proces de ajustare structurală sau vor urmări mai degrabă „salvarea
iputernic de criză.Ameliorareaperspectiveieconomice poatefi
coroboratăşicuevolu iapozitivăacomenzilorînacesteramuriledeactivitateacărorpr
a producătoare de autoturisme, a materialelor de construc ii, a produc iei de pe
enzilorînindustrieşiconstruc ii

Sursa:www.bnr.ro
Spre deosebire de acestea, comenzile în ramura construc iilor sunt uşor negative
ralilustratdeBuletinuldeConjuncturaîntocmitdeBNRpentrumartie2009fiindaproaped
priva i din industria textila, confec ii, încăl ăminte, pielărie, servicii de tran
rgetică şi‐au redus produc ia ca urmare a reducerii cererii de bunuri specifice
ncii În conformitate cu înregistrările efectuate de ANOFM, numărul concedierilor
ptembrie‐noiembrie2008cuaproximativotreimefa ădeperioadasimilarădinanulanterior
neatinsînlunanoiembrie).Celemaifrecventeanun urideînchidere aunorcapacită ide
trialşicudeosebiredinramurileorientate cu predilec ie către export (ca urmare
erne). Printre acestea s‐au regăsit: industria petrochimică, metalurgie şi constru
oace de transport rutier şi componente auto,maşini,echipamenteşiaparateelectrice
ivridicatdespecializareaacestor segmenteindustriale,reangajareasaureconversiapro
isponibiliza iestedificilă,ceea ceaccentuezădimensiuneaşomajuluiciclic. Evolu iaf

Sursa:www.bnr.ro
Rataşomajuluiaurcatcu0.1puncteprocentualedinseptembriepânăînnoiembrie,urmândc
tiv în ianuarie la 4.9%. Deteriorarea condi iilor de pe pia a muncii sunt evide
ticipează şi în perioada următoare ajustări ale personalului angajat.Deasemenea,
nsiuneaşomajuluiînperioadaurmătoareeste şifluxuldemigra ieinversăafor eidemun
di iilordeangajareşisocialedin ărileprimitoare. Tendin ageneralămanifestatăpepi
pareafor ei demuncăşi,implicit,decreştereaşomajului(ciclic,înspecial).Oînrău
i ales în acele ramuri care sunt obligate să îşi reducă produc ia de bunuri ş
rităuneirelativerevigorări,auîncetinitritmuldisponibilizărilor. Estevorbaînspeci
mesteilustratşiîngraficuldemaisus. În ceea ce priveşte ritmul de creştere
rendului. În septembrie 2008, câştigul salarial mediu brut era situat la 1751 l
tant pânâ în luna decembrie la 2023 lei. Creşterea procentuală raportată decembr
oape 16%. În luna ianuarie, însă, are loc o reducere a caştigului salarial d
ajungând la un nivel absolut de 1839 lei. Explica iile unei ajustări relativ în
uactivitateaeconomicătrebuiesăaibăînvedereexisten auneirigidită iasalariilor n
rarea condi iilor contractuale cu privire la salarii ce au fost negociatelaînce
za evolu iilor de pe pia a muncii permite desprinderea unor concluzii importante.
ravareasitua ieişomajuluilaniveluleconomiei,chiardacărataşomajuluisesitueazăîn
urală.Adouapriveştepresiuneadinceîncemaimare asupra bugetului asigurărilor so
umului de plă i de transfer (ajutor de şomaj etc) angajate de la buget. Ori,
icit bugetar deja mare, se simte nevoiauneiregândiriapoliticiloreconomiceîndom
tăcăevolu iacâştigului salarialînspecialdinsectorulprivatsecorelează cusitua i
viitoare. Nu acelaşi lucru putem spune şi despre sectorul public. Cu excep ia a
rsonal invocate de guvern (sau, mai bine spus, a înghe ării locurilor vacante d
nistra iei publice centrale şi locale), a blocării anumitor sporuri, nu au fost
formăastfelîncâtsăseajungălaoreducereaponderiişiroluluistatuluiîneconomie.
te de capital) a înregistrat o evolu ie negativă pronun ată începând cu septembr
zei mondiale şi‐au făcut sim ită tot mai acut prezen aşiîneconomiaRomâniei. E

Sursa:www.bnr.ro
După cum se observă din analiza graficului de mai sus, reducerea investi iilor
perioada următoare. O evolu ie similară va fi înregistrată şi in industriile pro
aparate electrice şi electronice. Stoparea trendului descendent va fi prezent mai
ii precum cea metalurgică, construc ii metalice,materialedeconstruc ii,chimică,re
uluideenergie,gazmetan.

Criza Economica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Criza Economica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și

Criza Economica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Criza Economica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

   

S-ar putea să vă placă și