Sunteți pe pagina 1din 30

AT I T U D I N I 01

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
ET n r

D
P ă py

MĂRTURISIREA DE CREDINŢĂ
o

ÎMPOTRIVA ECUMENISMULUI1
C

Sinaxa clericilor şi monahilor ortodocşi


M

din Grecia Aprilie 2009

Factorii bisericeşti participanţi în iresponsabilitatea


ecumenistă zdruncină poporul şi conduc la
divizare şi schismă

Un text de mărturisire a credinţei împotriva ecumenismului a fost redactat


şi semnat de clericii şi monahii ortodocşi în timpul unei sinaxe din Volos
în aprilie. Textul este înaintat Sfintelor Mitropolii în scopul semnării
mărturisirii de către Înalt Prea Sfinţiţii Mitropoliţi. Mărturisirea de
Credinţă a fost deja semnată de către unii Mitropoliţi (de Pireu, de
Kithira şi de Etoloakarnania), Stareţi ai Sfintelor
Mănăstiri, Monahi, Clerici, Teologi, reprezentanţi
ai Corporaţiilor Creştin-Ortodoxe. Textul este
minuţios şi atent, probat teologic, revelator pentru
apostazia ortodocşilor ecumenişti de la Credinţa
şi Predania Ortodoxă a Părinţilor. Ecumeniştii
ortodocşi – se semnalează în Mărturisirea de
Credinţă, atrag o parte din Turma Ortodoxă în
înşelare (rătăcire), cultivă îndoiala şi îi clatină pe
mulţi, conducându-i la divizare şi la schismă. De
aceea, „cei care se mişcă în această iresponsabilitate
ecumenistă, orice poziţie ar deţine în Organismul
Ecleziastic, se opun Predaniei Sfinţilor noştri
şi, în consecinţă, se află în opoziţie cu ei. Din
acest motiv, poziţia lor trebuie să fie osândită şi
respinsă de către întregul Ierarhiei şi al poporului
credincios”.

Textul complet al Mărturisirii de Credinţă (împreună cu


semnăturile) este acesta:
Aprilie 2009
Toţi cei care prin harul lui Dumnezeu am crescut în dogmele cele
binecinstitoare şi urmăm în toate Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească
şi Apostolească credem că: Singura cale mântuitoare pentru oameni2 este
credinţa în Sfânta Treime, în lucrarea şi învăţătura Domnului nostru
Iisus Hristos, care sunt continue în trupul Lui, Sfânta Biserică. Hristos
este singura lumină adevărată3; nu există alte lumini care să ne lumineze,
nici alte nume care pot să ne mântuiască: „Şi nu este întru alt întru nimic
mântuire, pentru că nici nume este altul sub cer dat întru oameni, întru
care trebuie să ne mântuim noi”4. Toate celelalte credinţe, toate religiile
care ignoră şi nu-L mărturisesc pe Hristos „venit în trup”5, sunt făcături
0 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 
03

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
omeneşti şi lucrurile diavolului6, nu conduc la adevărata cunoaştere a lui drum şi supapa de siguranţă a credinţei şi vieţuirii noastre ortodoxe. Prin
ET n r

D
P Mă py
Dumnezeu şi la naşterea din nou prin dumnezeiescul Botez, ci îi rătăcesc urmare, punctele de bază ale mărturisirii noastre sunt următoarele:
pe oameni şi îi conduc la pierzare. Noi, creştinii care credem în Sfânta 1. Păzim neclintite şi nefalsificate toate cele legiuite de Sinoade şi de
o

Treime, nu avem acelaşi Dumnezeu cu nici o altă religie: nici cu aşa- Părinţi. Primim toate câte ei le-au primit şi condamnăm toate câte ei le-au
C

numitele religii monoteiste (iudaismul şi islamul), care nu cred în Sfânta condamnat, ferindu-ne de contactul cu toţi cei care inovează în chestiunile
Treime. De două mii de ani, Biserica întemeiată de Hristos şi călăuzită credinţei. Noi nici nu adăugăm, nici nu desfiinţăm vreo învăţătură, nici
de Sfântul Duh a rămas statornică şi neclintită în Adevărul mântuitor nu o schimbăm. Sfântul Ignatie al Antiohiei, purtătorul de Dumnezeu,
învăţat de Hristos, predat de Sfinţii Apostoli şi scria deja în Epistola sa către Sfântul Policarp al Smirnei: „Tot cel ce se
păzit de Sfinţii Părinţi. Nu a fost îngenuncheată pronunţă împotriva celor hotărâte, chiar dacă ar fi vrednic de crezare,
de cumplitele prigoane ale iudeilor, iniţial, şi ale chiar dacă ar posti, chiar dacă ar trăi în feciorie, chiar dacă ar face minuni,
închinătorilor la idoli, mai apoi, în primele trei să-ţi fie lup în piele de oaie, care lucrează stricarea oilor”. Sfântul Ioan
secole; a arătat o mulţime de martiri şi a ieşit Gură de Aur, tâlcuind cuvântul
biruitoare, dovedind originea ei dumnezeiască. Apostolului Pavel: „Dacă cineva
După cum minunat spune Sfântul Ioan Gură va binevesti vouă altceva decât aţi
de Aur: „Nimic nu este mai puternic decât primit, să fie anatema”, observă
Biserica… Dacă porţi război împotriva vreunui că Apostolul „nu a zis că dacă
om, fie ai învins, fie ai fost învins; dar dacă propovăduiesc împotrivă sau
porţi război împotriva Bisericii, vei fi învins leapădă totul, ci chiar şi ceva
fără să te dumireşti, căci Dumnezeu este mai foarte mic dacă v-ar binevesti în
tare decât toate” 7. După încetarea prigoanelor şi afara celor primite, chiar dacă de
triumful Bisericii asupra vrăjmaşilor din afară, întâmplare vor fi mişcaţi, anatema
adică a iudeilor şi a închinătorilor la idoli, s-au să fie”9. Sinodul al VII-lea
înmulţit şi s-au împuternicit vrăjmaşii dinăuntru Ecumenic, proclamând hotărârile
ai Bisericii. Au apărut diferite erezii, care au lui împotriva ico­nomahilor către
încercat să perimeze (răstoarne) şi să falsifice clericii din Constantinopol, scrie:
credinţa predanisită, aşa încât credincioşii să fie „Am urmat Predaniei Bisericii
zăpăciţi şi să slăbească încrederea lor în adevărul Universale şi nu am făcut nici
evanghelic şi în cele încredinţate. Marele Vasilie, destindere (scoatere), nici prisosinţă (adaos), ci învăţându-ne apostoliceşte, Nici o taină a lor nu
schiţând situaţia bisericească creată de erezia lui ţinem Predaniile pe care le-am primit, primind şi îmbrăţişând întotdeauna este validă după Sfântul
Arie, care a dominat timp de patruzeci de ani câte Sfânta Biserică Universală de la începutul vremurilor a primit oral şi Simeon. „Deci blasfemiază
şi administrativ, zice: „Dogmele Părinţilor sunt prin scris… Căci adevărata şi prea dreapta judecată a Bisericii nu acceptă inovatorii şi departe de
dispreţuite, predaniile apostolice sunt socotite de nimic a înnoi în ea, nici a face vreo scoatere. Drept aceea, noi, urmând Duhul sunt, blasfemiind
„Tot cel ce se pronunţă nimic, invenţiile oamenilor mai noi înlumesc Bisericile; aşadar, oamenii legilor părinteşti şi primind harul de la unicul Duh, am păzit toate cele împotriva Duhului Sfânt, şi
împotriva celor hotărâte, nu mai teologhisesc, ci tehnologhisesc; înţelepciunea lumii are întâietate ale Bisericii fără a tăia sau a împuţina cu ceva”10. cu desăvârşire nu este întru
chiar dacă ar fi vrednic de îndepărtând lauda Crucii. Păstorii sunt izgoniţi, iar în locul lor sunt Împreună cu Sfinţii Părinţi şi cu Sfintele Sinoade lepădăm şi anatematizăm ei Duhul Sfânt; pentru care
crezare, chiar dacă ar posti, introduşi lupi grei care sfârtecă turma lui Hristos”8. Ce s-a întâmplat toate ereziile care s-au ivit în cursul istoric al Bisericii. Dintre ereziile vechi, şi cele ale lor sunt fără har,
chiar dacă ar trăi în feciorie, cu vrăjmaşii din afară – religiile –, s-a întâmplat şi cu cei din interior care supravieţuiesc până azi, condamnăm arianismul (supravieţuieşte la după cum harul Duhului l-au
chiar dacă ar face minuni, – ereziile. Biserica, prin marii şi luminaţii Sfinţi Părinţi, a definit şi a minciuno-martorii lui Iehova) şi monofizitismul, cel radical al lui Eutihie nesocotit şi l-au subminat…
să-ţi fie lup în piele de oaie, îngrădit credinţa Ortodoxă prin hotărârile Sinoadelor Ecumenice şi şi cel moderat al lui Sever şi Dioscor, conform hotărârilor Sinodului
care lucrează stricarea oilor” Locale referitoare la anumite învăţături îndoielnice, dar şi prin conglăsuirea IV Ecumenic de la Calcedon şi învăţăturii hristologice a marilor Sfinţi
Părinţilor (consensus Patrum) asupra întregului de teme ale credinţei. Părinţi şi Dascăli, precum a Sfântului Maxim Mărturisitorul, a Sfântului
Suntem mai siguri când îi urmăm pe Sfinţii Părinţi şi nu mutăm hotarele Ioan Damaschinul, a Marelui Fotie şi a imnelor din cult.
pe care ei le-au aşezat. Cuvintele „Următori Sfinţilor Părinţi” şi „Nu muta 2. Proclamăm că papismul (romano-catolicismul – n.tr.) este pântecele
hotarele pe care le-au aşezat Părinţii noştri” constituie o linie sigură de ereziilor şi al rătăcirilor. Învăţătura despre „Filioque”, adică a purcederii
0
 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 0

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
Sfântului Duh şi de la Fiul, este contrară celor pe care Însuşi Hristos le-a schismă sunt eretici; au încetat să mai fie succesori şi de către un preot neortodox, nu este botez. Sunt
ET n r

D
P Mă py
învăţat despre Sfântul Duh. Întreaga ceată a Părinţilor – şi în sinoade şi în tronul Romei, nu au succesiune apostolică, lipsiţi de Harul Sfântului Duh, care nu există în
în parte – consideră papismul ca erezie, pentru că în afară de Filioque pentru că nu au credinţa Apostolilor şi a Părinţilor. cadrul schismelor şi ereziilor, şi, prin urmare, nu
o

a introdus o mulţime de alte rătăciri, precum primatul şi infailibilitatea Din acest motiv, pe orice papă „nu doar că nu-l avem avem nimic comun care să ne unească, precum zice
C

papei, azima, focul curăţitor, imaculata concepţie a Născătoarei de în comuniune, dar îl numim şi eretic”. Din cauza Marele Vasile: „Cei ce s-au lepădat de Biserică n-au
Dumnezeu, graţia creată, răscumpărarea iertărilor (indulgentiae); a blasfemiei împotriva Sfântului Duh prin învăţătura mai avut harul Duhului Sfânt peste ei, căci a lipsit
schimbat aproape toată învăţătura şi practica în legătură cu Botezul, despre Filioque, L-au pierdut pe Sfântul Duh, iar comunicarea prin întreruperea succesiunii…cei ce
Mirungerea, Dumnezeiasca Euharistie şi toate la ei sunt lipsite de har. Nici o taină a lor nu s-au rupt, devenind mireni, n-au avut nici putere de
celelalte Taine şi a transformat Biserica este validă după Sfântul Simeon. „Deci blasfemiază a boteza, nici de a hirotoni; nici nu puteau da altora
într-un stat lumesc. inovatorii şi departe de Duhul sunt, blasfemiind harul Duhului Sfânt, de la care ei au căzut”13.
Papismul actual s-a abătut mult mai mult împotriva Duhului Sfânt, şi cu desăvârşire nu este Pentru aceasta este netemeinică şi nesigură noua
decât papismul medieval de la învăţătura întru ei Duhul Sfânt; pentru care şi cele ale lor sunt încercare a ecumeniştilor de a impune concepţia
Bisericii, aşa încât el nu mai constituie fără har, după cum harul Duhului l-au nesocotit şi că avem botez comun cu ereticii, şi pe inexistenta
continuarea vechii Biserici Apusene. l-au subminat… pentru care şi Duhul Sfânt nu se unitate baptismală să susţină unitatea Bisericii, care
A introdus o mulţime de noi exagerări află întru ei, şi nimic duhovnicesc întru ei şi toate există – chipurile – acolo unde există botezul14. Însă
în „mariologie”, precum învăţătura cele de la ei sunt goale şi noi şi contrarii Predaniei cineva intră în Biserică şi devine membru al ei nu
despre Născătoarea de Dumnezeu ca dumnezeieşti”12 . prin orice botez, ci prin singurul şi unicul Botez
„împreună-izbăvitoare” (co-redemptrix) a 3. Aceleaşi sunt valabile, într-un mai mare săvârşit de preoţii care au Preoţia Bisericii.
neamului omenesc. A încurajat „Mişcarea grad, pentru Protestantism, care ca un copil al 5. Atâta vreme cât ereticii continuă să rămână în
Harismatică” a grupărilor protestante, papismului a moştenit multe erezii, iar pe de altă rătăcire, respingem comuniunea cu ei, şi în mod
chipurile pnevmato-centrice. A înfiat parte a adăugat mult mai multe; respinge Predania, deosebit rugăciunile în comun. Sfintele Canoane,
metode spirituale orientale de rugăciune acceptând doar Sfânta Scriptură (sola Scriptura), în întregul lor, interzic nu doar coliturghisirile
şi meditaţie. A introdus noi inovaţii în pe care o răstălmăceşte; desfiinţează Preoţia ca şi rugăciunile în comun în biserici, ci şi simplele
dumnezeiescul cult, precum corurile şi Har tainic special, cinstirea Sfinţilor şi a icoanelor; rugăciuni în comun în spaţii private. Poziţia severă a
orgile muzicale. A prescurtat şi distrus cu subestimează persoana Născătoarei de Dumnezeu; Bisericii vis-a-vis de eretici provine dintr-o adevărată
totul Dumnezeiasca Liturghie. În spaţiul respinge monahismul; din Sfintele Taine acceptă doar iubire şi dintr-un sincer interes pentru mântuirea lor
Ecumenismului a pus bazele religiei mon­ Botezul şi Dumnezeiasca Euharistie, denaturând şi dintr-o grijă pastorală ca nu cumva credincioşii să
diale (pan-religia), recunoscând prin şi în acestea învăţătura şi practica Bisericii; învaţă fie atraşi în vreo erezie. Cine iubeşte, arată adevărul,
Conciliu II Vatican „viaţa duhovnicească” a predestinaţia absolută (calvinism) şi îndreptarea nu-l lasă pe celălalt în minciună; altfel, iubirea,
celor de alte religii. Minimalismul dog­matic (mântuirea) doar prin credinţă, iar, în cele din urmă, concordia şi pacea cu el sunt prefăcute şi false. Există
a condus şi la o împuţinare a cerinţelor partea lui „progresistă” a introdus preoţia femeilor un război bun şi o pace rea. „Căci mai vrednic de
morale, dată fiind legătura dintre dogmă şi şi căsătoria homosexualilor, pe care îi primeşte şi în laudă este un război decât o pace care desparte de
Atâta vreme cât ereticii morală, având ca urmare căderile morale ale înalţilor prelaţi şi dezvoltarea Preoţie. Însă, în principal, este absentă eclesiologia, Dumnezeu” – spune Sfântul Grigorie Teologul15. Şi
continuă să rămână între clerici a deviaţiilor morale ale homosexualităţii şi ale pedofiliei11. pentru că nu există sensul de Biserică, aşa cum îl Sfântul Ioan Gură de Aur recomandă: „Dacă vezi că
în rătăcire, respingem Continuând să susţină „Uniaţia”, această caricatură a Ortodoxiei, prin deţine Predania Ortodoxă. se vatămă buna-cinstire, nu da întâietate împăcării în
comuniunea cu ei, şi în mod care ca printr-un cal troian îi înşeală şi îi atrage pe credincioşi, torpilează 4. Unica modalitate de restabilire a comuniunii detrimentul adevărului, ci împotriveşte-te cu vitejie
deosebit rugăciunile în dialogul şi demistifică aşa-numitele sincere dispoziţii pentru unire. noastre cu ereticii este proclamarea rătăcirii în ceea până la moarte… netrădând nicidecum adevărul”.
comun. Sfintele Canoane, în În general, există o schimbare radicală a papismului şi o întoarcere spre ce-i priveşte şi pocăinţa, aşa încât să fie o adevărată Iar în altă parte recomandă accentuând: „Să nu
întregul lor, interzic nu doar protestantism după Conciliul II Vatican, precum şi o înfiere a unor diferite unire şi pace; unire cu adevărul şi nu cu rătăcirea acceptaţi nici o dogmă nouă sub pretextul iubirii”16.
coliturghisirile şi rugăciunile mişcări „spirituale” ale „Noii Ere”. şi cu erezia. Pentru încorporarea ereticilor în Această poziţie a Părinţilor şi-a însuşit-o şi marele
în comun în biserici, ci şi Conform Sfântului Simeon al Tesalonicului – Mistagogul, papismul a Biserică, acrivia canonică pretinde primirea lor luptător şi mărturisitor al Credinţei Ortodoxe
simplele rugăciuni în comun provocat Bisericii cea mai mare stricăciune din câte au provocat toate prin Botez. „Botezul” lor anterior, săvârşit în afara înaintea latinilor, Sfântul Marcu al Efesului
în spaţii private. ereziile şi schismele împreună. Noi ortodocşii avem comuniune cu papii Bisericii, fără întreita afundare şi ridicare a celui ce Evghenicul, care îşi încheie propria Mărturisire de
dinainte de schismă şi pe mulţi papi îi sărbătorim ca sfinţi. Papii după se botează în apa sfinţită printr-o rugăciune specială Credinţă la Florenţa prin următoarele cuvinte: „Toţi
 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
Dascălii Bisericii, toate Sinoadele şi toate Dumnezeieştile Scripturi ne de Biserică universală şi adevărată. Fiecare ar fi un fragment, o parte, dar
ET n r

D
P Mă py
sfătuiesc să fugim de cei ce cugetă diferit (cu alte credinţe) şi a sta departe nu Biserica întreagă. Toate împreună ar constitui Biserica.
de împărtăşirea cu ei. Deci, să dispreţuiesc eu toate acestea, şi să urmez Toate hotarele (definiţiile) pe care le-au pus Părinţii au căzut; nu mai
o

celor care sub pretenţiozitatea unei păci fabricate poruncesc unirea? Celor există nici o linie de definire şi de demarcaţie între erezie şi Biserică, între
C

care au violat sfântul şi dumnezeiescul Simbol şi Îl introduc pe Fiul ca a adevăr şi rătăcire. Şi ereziile sunt biserici, şi desigur multe, precum cea
doua cauză a Sfântului Duh? Căci pe celelalte ale răutăţilor [lor] le las, papală (catolică), se consideră acum ca biserici surori, cărora împreună
avându-le pe cele de acum, din care şi numai una ne era nouă de ajuns cu noi Dumnezeu le-a încredinţat grija pentru mântuirea oame­nilor19.
ca să ne despărţim de ei. Să Exis­­tă şi în cadrul ereziilor
nu pătimim aceasta vreodată, harul Atotsfântului Duh,
Mângâietorule Bune, nici drept pentru care şi botezul
ast­fel însumi să cad în lor, precum şi toate celelalte
gânduri necuviincioase, ci, taine sunt valide. Toţi câţi
având învăţătura Ta şi a s-au botezat, oricărei erezii
fericiţilor bărbaţi cei insuflaţi ar aparţine, sunt mădulare
de Tine, să adaug către ale trupului lui Hristos,
părinţii mei, aceasta, dacă nu ale Bisericii. Blestemele şi
alta, aducând-o de aici: buna- anatemele sinoadelor nu
cinstire”17. mai sunt valabile şi trebuie
6. Până la începuturile radiate din cărţile liturgice.
secolului XX, Biserica a Ne-am adăpostit în „Consiliul
avut în mod ferm şi constant Mondial al Bisericilor” şi ne-am
o poziţie de respingere şi vândut substanţial – şi aceasta
de osândire în faţa tuturor doar prin aderarea noastră – propria conştiinţă de sine eclesiologică. S-a deschis deja drumul
Noi credem şi mărturisim ereziilor, precum este clar formulată în Sinodiconul Ortodoxiei, care se Am desfiinţat dogma despre Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi pentru înfierea, constituirea
că doar în Hristos există citeşte în Duminica Ortodoxiei. Se anatematizează ereziile şi ereticii, Apostolească, dogma despre „un (singur) Domn, o (singură) credinţă, un şi dezvoltarea în spaţiul
posibilitatea mântuirii. fiecare în mod particular; iar ca să nu rămână nici una în afara anatemei, (singur) Botez”20. Bisericii Ortodoxe a ereziei
Religiile lumii şi ereziile la sfârşit există o anatemă generală: „Tuturor ereticilor anatema”. 7. Acest sincretism intercreştin, a fost dezvoltat acum şi într-un sincretism Ecumenismului, această
duc la pierzare. Biserica Din păcate, această poziţie unică, fermă şi neoscilantă a Bisericii de până la interreligios, care pune semnul egal între toate religiile şi theosevia, panerezie, iniţial o invenţie
Ortodoxă nu este doar începutul secolului XX a început treptat să fie abandonată, după Enciclica cinstirea de Dumnezeu cea una, de-Dumnezeu-descoperită în Hristos, protestantă, iar acum avizată
Biserica adevărată; este emisă de Patriarhia Ecumenică în 1920 „Către Bisericile lui Hristos de cunoştinţa dumnezeiască şi viaţa în Hristos. Este atacată, în consecinţă, şi de catolici, erezie care
Biserica cea Una. Doar ea pretutindeni”, care, pentru prima oară, caracterizează în mod oficial nu doar dogma despre Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi înfiază şi legiferează toate
a rămas fidelă Evangheliei, ereziile ca biserici, care nu sunt înstrăinate de Biserică, ci sunt casnice Apostolească în relaţie cu ereziile, ci şi dogma de căpetenie despre unica ereziile ca biserici şi atacă
Sinoadelor şi Părinţilor, (intime) şi rude. Recomandă „să se reaprindă şi să se întărească înainte de Revelaţie în lume şi unica mântuire a oamenilor prin Iisus Hristos, în dogma despre Biserica cea
şi, prin urmare, doar ea toate iubirea între Biserici, neconsiderându-ne unele pe altele ca străine relaţie cu religiile lumii. Este cea mai mare rătăcire, cea mai mare erezie Una, Sfântă, Sobornicească
reprezintă adevărata şi ale celorlaţi, ci rudenii şi apropiate (casnice) în Hristos şi împreună- din toate veacurile. şi Apostolească.
Biserică Universală a lui moştenitoare şi in corpore ale făgăduinţei lui Dumnezeu în Hristos”18. 8. Noi credem şi mărturisim că doar în Hristos există posibilitatea
Hristos. S-a deschis deja drumul pentru înfierea, constituirea şi dezvoltarea în mântuirii. Religiile lumii şi ereziile duc la pierzare. Biserica Ortodoxă nu
spaţiul Bisericii Ortodoxe a ereziei Ecumenismului, această panerezie, este doar Biserica adevărată; este Biserica cea Una. Doar ea a rămas fidelă
iniţial o invenţie protestantă, iar acum avizată şi de catolici, erezie care Evangheliei, Sinoadelor şi Părinţilor, şi, prin urmare, doar ea reprezintă
înfiază şi legiferează toate ereziile ca biserici şi atacă dogma despre adevărata Biserică Universală a lui Hristos. După Cuviosul Stareţ Iustin
Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească. Mai mult, Popovici, ecumenismul este numele comun pentru mincinoasele biserici
a fost dezvolată, se învaţă şi se impune de către Patriarhi şi episcopi o ale Europei Apusene. Numele lor comun este panerezia21.
noua dogmă despre Biserică, o nouă eclesiologie. Conform acesteia, nici o Această panerezie a fost primită de mulţi patriarhi, arhiepiscopi, episcopi,
Biserică nu este îndreptăţită să-şi revendice exclusiv pentru ea caracterul clerici, monahi şi laici dintre ortodocşi. O învaţă „cu capul descoperit”,
 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
secolului XV de către Sfântul Simeon al Tesalonicului. A se vedea
a aplică şi o impun în practică, împărtăşindu-se în felurite chipuri cu 10/ PREOTUL GHEORGHE CALCIU –
ET n r

D
Epistola Dogmatică 16 în D. Balfour, Simeon, Arhiepiscopul
P Mă py
ereticii, prin rugăciuni în comun, schimb de vizite, colaborări pastorale, LUPTĂTOR AL LIBERTĂȚII ȘI
Tesalonicului (1416/17 – 1429), Opere Teologice, Analekta Vlatadon
34, Tesalonic 1981, p.218: << Şi mai mult, ei nu privesc adulterul ca DEM­NI­TĂ­ȚII UMANE
aşezându-se radical pe ei înşişi în afara Bisericii. Poziţia noastră inspirată
o

pe ceva ce implică iadul întreg, nici măcar în rândurile preoţilor lor, 12/ APOCALIPSA ȘI ȘTIINȚA –
de hotărârile canonice sinodale şi de exemplul Sfinţilor este evidentă.
C

ci dimpotrivă, ei îşi doresc cu neruşinare concubine şi tineri pentru Pr. Gheorghe Calciu
Fiecare trebuie să-şi ia în serios responsabilităţile sale. adulter şi doresc să slujească în fiecare zi >>. Ibid,15 , pag. 216 : <<
18/ CUVÂNT LA ÎNMORMÂNTAREA
De asemenea, ei nu au un mod de viaţă evanghelic; întrucât orice fel
9. Desigur că există şi respon­sabilităţi colective, iar în prin­­ de lux şi adulter nu reprezintă pentru ei ceva reprobabil şi nici orice
PĂRINTELUI GHEORGHE CALCIU-
cipal cele ale Ierar­hilor şi teologilor noştri altceva ce este interzis pentru creştini>>. Decăderile morale care se DUMITREASA – Arhimandrit Justin Pârvu
văd în ultimul timp chiar şi în rândul clerului ortodox sunt rezultatul 22/ SĂ NE RUGĂM SĂ NU NE PĂRĂSEASCĂ
cu men­talitate ecu­me­nistă în faţa pleromei ortodoxe liberalismului şi secularismului ecumenist. PUTERILE SUFLETEȘTI – Interviu cu pr. Justin
şi a turmei lor. Acestora le declarăm întru frica [12] Dialog 23, PG 155, 120-121. Epistola despre fericiri 5, în D.
Pârvu
Balfour, Simeon, arhiepiscopul Tesalonicului (1416-17 – 1429).
lui Dumnezeu şi cu iubire că această poziţie a lor Opere teologice, Analekta Vlatadon 34, Tesalonic 1981, p.226.
28/ MÂNĂSTIREA SFINȚILOR DE LA AIUD
şi deschiderile lor în activităţile ecumeniste sunt [13] Epistola I Canonică, Către Amfilohie de Iconium, canonul 1. – Interviu cu pr. Justin Pârvu
[14] În textul celei de-a 9-a Adunări Generale a Consiliului Mondial 32/ SFINȚII NU DORM NICIODATĂ – Ieromonah
condamnabile din orice parte am privi, pentru că:
al Bisericii în Porto Alegre (Brazilia 2006) care a fost acceptat de Augustin
a) pun la îndoială realmente Credinţa şi Predania către reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe şi a avut ca titlu „Chemaţi
36/ O, SFÂNTĂ ÎNCHISOARE! – Nicolae Purcărea
noastră ortodox-patristică; să fie o Unică Biserică” (Called to be the One Church), în paragraful
40/ STOFĂ DE MARTIR – interviu cu Jenică Popescu
8 se menţionează: „Toţi cei botezaţi în Hristos sunt uniţi în Trupul
b) seamănă îndoială în inimile turmei şi îi clatină pe Lui”. În paragraful 9: „Faptul că noi toţi în comun aparţinem lui 44/ IOAN IANOLIDE – DEȚINUTUL PROFET
mulţi, conducându-i spre divizare şi schismă şi Hristos prin botezul în numel Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului 48/ UN MODEL DE MĂRTURISIRE ANTI-CIP. DE
Duh, dă posibilitatea bisericilor şi le cheamă să păşească împreună LA FRICĂ LA CURAJ – Carmen Păduraru
c) atrag o parte a turmei în rătăcire şi prin aceasta chiar şi atunci când nu cad de acord. Asigurăm că există un singur
52/ MODEL DE CONTESTARE A NOILOR
într-un dezastru duhovnicesc. botez, precum există doar un singur trup şi un singurDuh, o singură
PERMISE AUTO
nădejde a chemării noastre, un singur Domn, o singură Credinţă, un
Proclamăm, aşadar, că din aceste motive, cei care singur Dumnezeu şi Tată al nostru, al tuturor (vezi Efes. 4: 4-6)”. 54/ MĂRTURISESC SAU MĂ LEPĂD?- Interviu cu
se mişcă în această iresponsabilitate ecumenistă, Mitropolitul Ioannis (Zizioulas) de Pergam, în lucrarea Orthodox pr. Ioan Sismanian
oricare ar fi poziţia pe care o ocupă în Organismul
Ecclesiology and the Ecumenical Movement, Sourozh Diocesan 60/ CELE TREI TIPURI DE MĂRTURISIRE – Pr.
Magazine (Anglia, august 1985, vol. 21, p. 23) a preîntâmpinat această
Serafim Bădilă
Ecleziastic, se opun Predaniei Sfinţilor noştri şi, în poziţie scriind: Within baptism, even if there is a break, a division,
64/ DE LA ÎNTUNERICUL PĂCATULUI LA
a schism, you can still speak of the Church. …. The Orthodox, in
consecinţă, sunt în opoziţie cu ei. LUMINA LUI HRISTOS – Monahul Filotheu
my understanding at least, participate in the ecumenical movement
De aceea, poziţia lor trebuie osândită şi respinsă de as a movement of baptised Christians, who are in a state of division 74/ ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI DESPRE
către întregul Ierarhilor şi al poporului credincios. because they cannot express the same faith together, In the past this ECUMENISM – Ioan Vlăducă
has happened because of a lack of love which is now, thank God,
80/ EVOLUȚIONISMUL – MINCIUNA SAU
disappearing. (În botez, chiar dacă există o ruptură, o despărţire, o
[1] Text preluat din Săptămânalul Uniunii Panelenice, „Orthodoxos ADEVĂR? ÎNTRE CREDINȚA OARBĂ ȘI ȘTIINȚA
schismă, poţi încă să vorbeşti despre Biserică. … Ortodocşii, cel puţin
Typos”, nr. 1785 din 29 mai 2009, pp. 1 şi 7) şi tradus din limba după părerea mea, participă la mişcarea ecumenică ca la o mişcare a ADEVĂRATĂ – Pr. Mihai Andrei Aldea
greacă de monahul Leontie. Semnăturile în limba engleză au fost creştinilor botezaţi, care se află într-o situaţie de despărţire, pentru 86/ EMINESCU, ZIARISTUL – UCIS DE 120 DE
preluate de pe adresa: http://oodegr.com/english/oikoumenismos/ că nu pot să exprime aceeaşi credinţă împreună. În trecut , aceasta se ANI – Victor Roncea
omologia_pistews.htm#_ednref1 întâmpla din lipsa de iubire, care acum, slavă lui Dumnezeu, dispare.)
[2] A se vedea opera lui Ghenadie al II-lea Sholarios, patriarhul Constantinopolului, Despre
92/ DESPRE BISERICILE NOASTRE, CELE
[15] Cuvânt apologetic despre fuga în Pont 82, ΕΠΕ 1, 176.
singura cale de mântuire a oamenilor (în greceşte), în Gheorghios Sholarios, Apanta ta evriskomena, MODERNE – Nicolae Tulban
[16] Omilia 22 la Romani, 2, PG 60, 611. Omilia 2 la Filipeni,1, PG
Oevres Completes de Georges Scholarios, vol. I-VII, Paris 1928-1936, ed. L. Petit – X. Siderides 62, 119. 98/ SFÂNTUL ISIDOR PELUSIOTUL – EPISTOLE
– M. Jugie, vol. III, 434-452. [17] Mărturisirea de credinţă expusă la Florenţa, în Documents 102/ CE FAC SFINȚII DE LÂNGĂ NOI? MĂRTURII
[3] Ioan 8:12: „Eu sunt lumina lumii; cel ce îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea relatifs au Concile de Florence, II, Oeuvres anticonciliaires de Marc ZGUDUITOARE DIN VIAȚA MUCENIȚEI
lumina vieţii”. Idem 3: 19: „Lumina a venit în lume, dar oamenii au iubit mai mult întunericul decât d’Ephese, de L. Petit, Patrologia Orientalis 17, 442.
lumina”.
DANIELA DIN BUCUREȘTI
[18] A se vedea I. Karmiris, „Monumente Dogmatice şi Simbolice ale
[4] Fapte 4: 12. Bisericii Ortodoxe Universale” (în limba greacă), vol. 2, p. 958.
[5] I Ioan 4: 2-3: „Tot duhul care mărturiseşte pre Iisus Hristos că au venit în trup, de la Dumnezeu [19] A se vedea Declaraţia Comună a papei Ioan Paul al II-lea şi a
este; şi tot duhul care nu mărturiseşte pre Iisus Hristos că au venit în trup, de la Dumnezeu nu este; redactor/ Fundația Petru Vodă & Editura Crigarux
patriarhului Bartolomeu în timpul vizitei celui de-al doilea la Roma,
şi acela este al lui antihrist, de care aţi auzit că va veni; şi acum în lume este”. layout și tehnoredactare/ www.atelieruldegrafica.ro
pe 29 iunie 1995. Mai devreme, aceleaşi lucruri fuseseră proclamate şi
[6] A se vedea Cosma Etolianul, Învăţături, în I. Menounou, Cosma Etolianul, Învăţături (şi Biografia), prelucrare foto/ Atelierul de grafică
de către Comisia Teologică Mixtă pentru Dialogul dintre ortodocşi şi
ed. „Tinos”, Atena, Învăţătura I 1, 37, pag.142: „Toate credinţele sunt mincinoase, false, toate ale corectură/ M-rea Petru Vodă
catolici la Balamand (Liban) în 1993.
diavolului. Acest lucru l-am înţeles drept adevărat, dumnezeiesc, ceresc, sănătos (corect), desăvârşit şi fotografie/ M-rea Petru Vodă
[20] Efeseni 4:5.
pentru mine şi pentru voi, cum că singură credinţa binecinstitorilor şi ortodocşilor creştini este bună [21] Arhim. Iustin Popovici, Biserica şi Ortodoxă şi Ecumenismul (în tipar/ Autograf
şi sfântă, şi a crede şi a ne boteza în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”. limba greacă), Tesalonic 1974, p. 224. adresă/ Fundația Petru Vodă, com. Poiana Teiului, Neamț
[7] Omilia înainte de surghiunire 1, EΠΕ 33, 186 (în limba greacă). telefoane/ 0788 355 239, 0723 241 568
[8] Epistola 90, Către preasfinţii fraţi şi episcopi din Apus 2, EΠΕ 2, 20 (în limba greacă). e-mail/ atitudini.pv@gmail.com
[9] Gal. 1:9. Omilii la Galateni, cap. I, PG 61, 624. web/ www.atitudini.com
[10] Mansi, 13, 409-412. abonamente/ la adresa de e-mail de mai sus
[11] Laxismul şi decăderea morală chiar şi între clerici a fost semnalată chiar de la începuturile şi la telefon 0788 355 239
10 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 11

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
ET n r Preotul Gheorghe Calciu – luptător capăt procedeului prin care cei ce luptă pentru drepturile omului sunt

D
al libertăţii şi demnităţii umane
P Mă py
internaţi în spitale psihiatrice?
Preotul Costică Maftei a trebuit să îndure luni întregi, împreună cu soţia
o

Dragi prieteni, şi copiii săi, pentru ca până la urmă să plece în exil, deoarece comisese
C

crima de a dori să construiască o biserică.


Înainte de toate vă mulţumesc pentru scrisoarea din 13 septembrie 1978, Iar preotul Gavrilă Ştefan a trebuit să îndure ani de suferinţă, deoarece
care a ajuns la mine ca prin minune şi în care îmi împărtăşeaţi vestea că refuzase să rostească lozinci politice în biserică.
am fost primit ca membru în “Comitetul intelectualilor pentru o Europă Călugării care nu vor să renunţe la starea lor monahală sunt daţi afară din
a libertăţii”. Încă de pe vremea când am început, ca preot şi ca profesor, învăţământul teologic!
lupta pentru drepturile religioase ale omului, m-am socotit un membru Membri ai Comitetului creştin pentru Apărarea Drepturilor Religioase
al acestui Comitet. Primirea oficială certifică o situaţie de fapt şi pentru şi de Conştiinţă în România sunt alungaţi din biserică şi constant
care am optat de multă vreme. Vă mulţumesc pentru frăţească asistenţă şi molestaţi de Miliţie, siliţi să plătească amenzi ridicole, ba chiar arestaţi,
ocrotire, pentru solidaritatea voastră de care am şi voi avea nevoie. sub pretextul că fondarea de asociaţii este interzisă!
Am fost împins la marginea societăţii, lăsat pradă tuturor atacurilor, Cerem să se pună capăt acestor persecuţii! Lezarea drepturilor umane
defăimărilor şi bunului plac. N-a fost de ajuns că am fost îndepărtat din şi religioase trebuie să înceteze! Facem apel la toate organizaţiile
Seminarul teologic Bucureşti, unde eram profesor, şi că am fost lipsit de internaţionale să apere drepturile omului şi să ne ajute! Există doar o
toate drepturile umane. N-a fost de ajuns că mi s-a interzis să vorbesc singură luptă dreaptă la care este chemată întreaga creştinătate: lupta
şi că elevii şi studenţii teologi care au fost de partea mea sunt puşi sub pentru libertatea şi demnitatea omului.
urmărire. Acum vor să o scoată din slujbă şi pe soţia mea, iar fiul meu de
11 ani este supus, la şcoală, la tot felul de şicane. Vor să ne lase muritori de Părintele Gheorghe Calciu despre
foame. Ceea ce mi se pare înspăimântător este că însăşi Ierarhia Bisericii canonizarea martirilor din închisori
noastre a cerut autorităţilor să ia toate aceste măsuri! Oare când va ieşi Patriarhia Română de
De ce? Pentru că am cerut libertatea de a predica fără niciun fel de oprelişti. sub servitutea statului laic demonizat,
Pentru că am protestat împotriva demolării bisericilor, în locul cărora orientat spre o Europă Unită plină de duhul
se construiesc acum localuri de petrecere, ca în cazul Bisericii Enei din antihristului, şi îi va canoniza pe martirii
Bucureşti şi a Bisericii Domneşti din Focşani. Pentru că am cerut scutirea neamului românesc şi ai Bisericii? Biserica
teologilor de serviciul militar, deoarece trebuie să ocrotim inocenţa şi Rusă a făcut martiri din toţi cei care au fost
Iar la noi sfinţii sunt sensibilitatea spirituală a tinerilor teologi. Pentru că am intervenit în ucişi în închisori, chiar dacă au dus o luptă
renegaţi de Biserică din favoarea libertăţii de credinţă a tineretului român, fără discriminare politică, fiindcă toţi au luptat împotriva
motive politice şi din laşitate confesională. Pentru că am revendicat pentru creştini, tineri sau bătrâni, imperiului satanic comunist. Iar la noi sfinţii
duhovnicească. Nu a auzit dreptul de a intra în monahism, lucru pe care statul îl interzice. Pentru sunt renegaţi de Biserică din motive politice
Sfântul Sinod românesc că am atras atenţia asupra demnităţii preoţeşti, care stă deasupra oricărei şi din laşitate duhovnicească. Nu a auzit Sfântul Sinod românesc despre
despre puterea crucii: „Şi a alte demnităţi umane, insistând ca preoţii să nu mai fie obligaţi să facă puterea crucii: „Şi a făcut din pescari Apostoli şi din păgâni mucenici!”?
făcut din pescari Apostoli şi propagandă politică de la altar. Şi aceasta, deoarece pentru preoţi nu Nu a auzit că pocăinţa şi curăţirea lăuntrică sunt cea mai sigură poartă de
din păgâni mucenici!”? Nu a există decât o mare temă omiletică: Iisus Hristos. intrare în rai? Nu a auzit că bunul trai este duşmanul lui Hristos în inima
auzit că pocăinţa şi curăţirea Toate revendicările acestea mi-au fost imputate ca delicte. Dar nu m-am ierarhilor care sacrifică sfinţii din închisori în cel mai oribil abator: cel
lăuntrică sunt cea mai sigură socotit nicio clipă nefericit. Nu m-am socotit nici învingător, nici învins. al uciderii spirituale? Dar dincolo de orbire şi dincolo de laşitate, sfinţii
poartă de intrare în rai? Nu sunt decât un luptător între mulţi alţii în această bătălie a omului din închisori veghează peste Biserica Română, peste sinodalii prinşi în
pentru redobândirea demnităţii sale. plasa sclaviei statului ateu şi peste neamul românesc, mai reali decât toate
Când vor înceta oare ameninţările împotrivă ale paraziţilor, trimise prin treptele ierarhice care neagă sfinţenia celor morţi în închisori, chiar şi
scrisori ce se dau anonime, metodă deprinsă de la şcoala Uniunii Sovietice peste diocezele în care, prin dispoziţiile ierarhului locului, liturghia devine
şi care acum s-a extins şi la noi, asemenea unei ciume? Când o să se pună o anexă la pregătirea clerului pentru intrarea în basilica „ecumenică” a
satanei...(Extras din Cuvântul înainte la cartea „Întoarcerea la Hristos”,
 Scrisoarea Pr. Gheorghe Calciu către „Comitetul intelectualilor pentru o Europă a libertăţii”,
Bucureşti, 17.10.1978 Ioan Ianolide, p. 12.)
12 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 13

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
ET n r Apocalipsa şi ştiinţa descifreze, greşind în aproape toate situaţiile. Ştiinţa, acceptând sfârşitul

D
Preot Gheorghe Calciu
P Mă py
în modul în care Apocalipsa îl sugerează, încearcă să precizeze timpul
şi durata sfârşitului, bineînţeles, tot pe baza unor supoziţii, chiar dacă
o

Înainte de a ataca raportul actual dintre ştiinţă şi religie, dintre ultimele oamenii de ştiinţă le obţin prin simulări la computer.
C

descoperiri ale ştiinţei actuale şi Biblie, în special Apocalipsa, este bine Deoarece nu numai Apocalipsa ne vorbeşte despre sfârşitul lumii, ci mai
să definim sferele celor două noţiuni. Voi începe cu ştiinţa, care este cel găsim referiri şi în alte cărţi, fie la Daniel în Vechiul Testament, fie în
mai comun termen pentru omul contemporan şi, de aceea, cel mai greu de cuvântarea eshatologică a Mântuitorului de la Matei, sau în epistole ale
definit, ca toate noţiunile comune cu care operăm în fiecare zi. lui Pavel, Petru şi alţii, ne vom referi la fiecare dintre ele, de câte ori va
Ştiinţa este un domeniu al cunoaşterii sis­ fi nevoie.
tematice umane greu de definit, fiind una din Ştiinţa crede că universurile s-au născut din supa primordială,
majorele activităţi ale minţii umane. Din acest adică elementele materiale erau amestecate indistinct şi, în
punct de vedere, ea se aseamănă cu arta, cu miliarde de ani, elementele s-au separat, s-au aglomerat şi au
religia sau filosofia. În latină, ştiinţă înseamnă dat naştere lumii, aşa cum o vedem noi astăzi. O altă teorie
cunoaştere, dar, în accepţia actuală, ea în­ afirmă că universul s-a născut din Big Bang, adică dintr-o
seamnă numai un anumit tip de cunoaştere. explozie care a extins materia concentrată în nuclee foarte
Treptele ştiinţei sunt: observaţia dirijată, care dense, dând naştere universului şi galaxiilor. Toate acestea
duce la clasificarea cunoştinţelor, din clasificare sunt simple teorii, imaginate de oamenii de ştiinţă, fie la masa
se ajunge, prin deducţie, la legi generale, care de scris, fie la computer, în ultimele decenii. Se ştie că, pe baza
pot fi aplicate, în continuare, asupra noilor unor programe, poţi introduce în computer orice elemente
fenomene neprovocate, sau provocate, în sensul şi să obţii ceea ce doreşti, formele cele mai fantastice şi mai
experienţei. Dacă legile stabilite nu se aplică îndepărtate de realitate, sau forme foarte apropiate de realitate
noilor observaţii sau experimente, sau dacă duc pe care le poţi pune în condiţii fantastice.
la erori, se modifică legea conform experienţei Să vedem ce spune Biblia: „La început a făcut Dumnezeu cerul
noi. Ştiinţa este o cercetare fără limite care şi pământul… apoi a zis Dumnezeu: să se adune apele de sub
trebuie să întrunească asentimentul general al cer la un loc şi să se arate uscatul… Şi a zis Dumnezeu: să
experţilor (cf. Enciclopedia Britanică). fie luminători pe tăria cerului ca să lumineze pe pământ, să
Se ştie că, pe baza unor Apocalipsa este mai uşor de definit, ea fiind o carte a Bibliei, făcând despartă ziua de noapte şi să fie semne care să deosebească
programe, poţi introduce parte din Noul Testament, cartea cu care Noul Testament se încheie, anotimpurile, zilele şi anii… A făcut Dumnezeu cei doi luminători mari… Când şi ultima stea îşi va
în computer orice elemente de altfel. Numirea vine de la cuvântul grec apokalypsis, care înseamnă şi stelele şi le-a pus Dumnezeu pe tăria cerului ca să lumineze pământul consuma gazul, lumea va
şi să obţii ceea ce doreşti, REVELAŢIE. Apocalipsa este scrisă de Sf. Evanghelist Ioan, cam prin ”(Fac.1:1-17). intra în Era Degenerată,
formele cele mai fantastice anul 95 sau 96, sub inspiraţia Duhului Sfânt şi ea este cea mai misterioasă Doi astrofizicieni de la Universitatea din Michigan, Fred Adams şi Greg când prin spaţiu vor pluti
şi mai îndepărtate de dintre toate cărţile Bibliei, pentru că ea conţine profeţii foarte obscure Laughlin, pornind de la premisa că Big Bangul este adevărat, ajung la bucăţi mari de stele moarte
realitate, sau forme foarte privind sfârşitul lumii. De aceea, mulţi se zbat să descifreze sensurile concluzia că omenirea se va prăbuşi într-o supă finală, după mai multe faze explodate, fără strălucire.
apropiate de realitate pe ascunse ale Apocalipsei, unii dintre ei ajungând la aberaţii privind cea de- intermediare, în care nu vor mai fi corpuri, ci numai particule împrăştiate:
care le poţi pune în condiţii a doua venire a Mântuitorului şi modalitatea în care lumea va lua sfârşit. electroni, positroni, fotoni şi neutrino. Toate aceste faze ale istoriei lumii
fantastice. Acum, după ce am definit cele două obiecte ale studiului nostru, fixând au fost simulate de ei la computer, pornind de la data Big Bangului. Era
astfel termenii noţiunilor, putem trece la studiul propus în titlul lucrării, actuală a lumii se cheamă, după denumirea dată de ei, Era Steliferoasă,
fără teama de a nu înţelege, fiindcă acceptăm toţi acelaşi conţinut al care se caracterizează prin dominanţa energiei stelelor, iar universul apare
noţiunilor. plin de energia înaltă a galaxiilor.
Să vedem ce spune Biblia despre începutul şi sfârşitul lumii şi, în paralel, Acesta este universul nostru descris de Biblie în primul capitol din Cartea
ce spun ultimele „descoperiri ştiinţifice”, despre acelaşi lucru. Apocalipsa Facerii. Semnele timpului sunt net delimitate, după voinţa lui Dumnezeu,
explică sfârşitul lumii prin simboluri pe care oamenii s-au străduit să le ziua şi noaptea se succed cu precizie, anotimpurile sunt marcate. În
concepţia simulării la computer, cei doi astrofizicieni ne lasă impresia
Buletinul Parohiei Holy Cross Romanian Orthodox Church, vol. III, nr.2, Febr., 1997. că, încet-încet, universul se va întuneca dispărând în întuneric. Stephen
14 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 15

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
Maran, de la American Astronomical Society, constată că ceea ce spun sunt fazele descrise de Adams-Laughlin, cu fazele prezentate de Biblie,
ET n r

D
P Mă py
Adams şi Laughlin este foarte bine construit, dar numai pe supoziţii; să rămânând dar diferenţa esenţială că, în scenariul, lor, Dumnezeu nu are
nu uităm că există o serie nesfârşită de necunoscute care ar putea schimba niciun rol şi că sufletul uman nu apare nicicum. Ei admit că viaţa s-ar
o

esenţial scenariul celor doi. putea să nu dispară total, ci civilizaţii vor migra în alte spaţii, care mai
C

Până aici nu este niciun fel de contradicţie între viziunea biblică a creării oferă condiţii de supravieţuire, sau, în ultima era, când nu vor mai exista
lumii şi prezentarea universului actual de către cei doi. Numai că Adams corpuri, va trebui să se acomodeze la noile condiţii. Cei doi astrofizicieni
şi Laughlin încep cu Big Bangul pe care trebuie să-l accepţi prin impunerea vorbesc de migraţia vieţii în spaţii paralele, dar nu admit apariţia spontană
lor. Descrierea lumii văzute este aceeaşi în Biblie ca şi în scenariul lor. Cei a vieţii în noile condiţii. Adams şi Laughlin îşi vor publica studiul lor de
doi astrofizicieni împart istoria 68 de pagini, în anul acesta
lumii în patru ere: Era Steliferoasă (’97), luna aprilie, în Reviews
(actuală), Era Degenerată (în care of Modern Physics.
toate stelele universului vor arde Adams şi Laughlin se ocu­pă
şi nu vor mai exista decât bucăţi după afirmaţia lor, exclusiv
uriaşe de stele, sau chiar stele de evoluţia fizică a lumii,
moarte, cu o masă rarefiată şi cu despre viaţă vorbesc absolut
lumină foarte slabă în jurul lor, incidental. Biblia se ocupă
mai mult ca nişte corpuri albe); în mod inegal, de fizica uni­
Era Găurii Negre – Black Hole versului şi mai pe larg de
Era – în care toate stelele vor viaţă, în special de om.
colapsa, nu va mai exista nimic În capitolul 24 al Evangheliei
decât o masă densă de obiecte lui Matei, Iisus ţine o lungă
colapsate; Era întunecată, în care vorbire despre sfârşitul lu­
găurile negre se vor evapora şi tot mii, vorbire care este nu­
După această perioadă de ce va mai rămâne din universul nostru de astăzi va fi doar o supă imensă mită Cuvântarea eshatologică a Mântuitorului (eshatologia se referă la Dar, spune Petru, pământul
strâmtorare, soarele o să se formată din protoni, electroni, fotoni şi neutrino. cea de-a doua venire a lui Iisus). Mântuitorul face o distincţie netă între a răsărit, la început din apă,
întunece, luna nu-şi va mai Desigur, vor exista o serie de faze intermediare: Era Steliferoasă se va semnele sfârşitului Ierusalimului şi cele ale sfârşitului lumii. Vor fi mari când Dumnezeu a poruncit
da lumina, stelele vor cădea termina atunci când stelele şi sorii – inclusiv al nostru – nu vor mai avea persecuţii, ura va creşte între oameni, vor apărea profeţi mincinoşi şi „se apelor să se retragă şi tot
de pe cer şi puterile cerului gaze şi vor arde integral. Soarele nostru luminos îşi va pierde lumina şi va propovădui această Evanghelie în toată lumea, spre mărturie la toate prin apă, prin potop, păcatul
se vor zgudui. Apoi îndată se va rarefia într-un uriaş corp roşu, apoi va deveni un corp stelar alb şi neamurile şi atunci va veni sfârşitul”(Mt. 24:14). de atunci a fost înecat, dar
se va arăta pe cer „semnul dens, cam de dimensiunea pământului de azi. Când şi ultima stea îşi va După această perioadă de strâmtorare, soarele o să se întunece, luna cerul şi pământul de acum
Fiului Omului şi vor plânge consuma gazul, lumea va intra în Era Degenerată, când prin spaţiu vor nu-şi va mai da lumina, stelele vor cădea de pe cer şi puterile cerului se „sunt ţinute prin acelaşi
toate neamurile pământului pluti bucăţi mari de stele moarte explodate, fără strălucire. În general, vor zgudui. Apoi îndată se va arăta pe cer „semnul Fiului Omului şi vor cuvânt (al Domnului) şi
şi vor vedea pe Fiul Omului aceste corpuri vor cădea în găurile negre care le vor înghiţi, acestea fiind plânge toate neamurile pământului şi vor vedea pe Fiul Omului venind păstrate pentru Focul din
venind pe norii cerului, cu de fapt obiecte colapsate atât de dense, încât gravitatea lor nu permite pe norii cerului, cu putere multă. Şi va trimite îngerii Săi, cu sunet mare ziua Judecăţii şi a pierii
putere multă. nici măcar luminii să radieze, de aceea apar ca nişte spaţii absolut negre de trâmbiţă şi vor aduna pe cei aleşi ai Lui, din cele patru vânturi, de la oamenilor necredincioşi”
şi astfel intră în Era Găurii negre. Spre sfârşitul acestei ultime ere, se va marginile cerului până la celelalte margini”(Mt. 24:30-31).
petrece cel mai dramatic fenomen. Când particulele elementare numite Fără îndoială semnul Fiului Omului care se va arăta pe cer, este semnul
protoni, care trăiesc în inima fiecărui atom, vor începe să decadă, masa Sfintei Cruci. În Era degenerată imaginată de Adams şi Laughlin, toate
din găurile negre se va împrăştia şi orice viaţă, chiar şi în formele cele mai stelele vor arde şi vor cădea din locul lor ca nişte bucăţi mari de materie
rudimentare va înceta, pentru că, fără neutroni nu există carbon care este iar soarele îşi va pierde strălucirea, va deveni roşu, apoi se va restrânge
baza vieţii. Era întunecată va fi deci o imensă supă din corpusculi pe care la dimensiunea pământului şi va deveni doar un corp alb, care, în era
i-am numit şi care se va extinde la infinit, pe o arie „infinit mai mare decât următoare, a găurii negre, va cădea în întuneric. Iisus spune acum două mii
cea pe care o ştim noi acum”, afirmă Adams. de ani, aproape cu cuvintele celor doi astrofizicieni, cum vor arde stelele,
Dacă ne întoarcem la Biblie, vom rămâne surprinşi cât de asemănătoare cum va cădea soarele şi cum luna îşi va pierde strălucirea. Oare Adams şi
16 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 17

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
Laughlin au introdus în premisele simulării lor elemente biblice sau ceea lucrurile, antiuniversul este un spaţiul aspaţial mai organizat lumea aşa cum o vedem astăzi, eră numită
ET n r

D
P Mă py
ce a spus Hristos se adevereşte peste opoziţia oamenilor de ştiinţă atei? aproape de Dumnezeu, mai asemănător structurii de ce doi Steliferoasă. Cred că nu este imposibil
Prezentând istoria Tot cei doi spun că civilizaţiile vor migra în spaţii paralele, adică acolo ideale şi total spirituale a lui Dumnezeu. În acest ca materia, înainte de a se reîntoarce în nimic, să
o

sfârşitului lumii, Sfântul unde viaţa încă va mai fi posibilă. În Biblie se vorbeşte despre un cer sens, Loupascou (Lupaşcu) este mult mai aproape
C

Ioan pune mereu nou şi un pământ nou pe care Dumnezeu îl va institui după Judecata de lucrurile spirituale decât sunt cei doi oameni de
în paralelă cerul lui din Urmă, în care vor trăi cei drepţi. Fără să vrea, cei doi astrofizicieni ştiinţă.
Dumnezeu şi pământul vorbesc despre spaţiile în care viaţa va fi posibilă, dar nu dau nicio sugestie Apocalipsa detaliază mult mai mult decât Petru şi
oamenilor, după mai cum ar fi acele spaţii şi cum se poate ajunge la ele. Sfântul Apostol Petru, chiar decât Iisus în cuvântul eshatologic. Prezentând
multe nenorociri trimise prin inspiraţia Sfântului Duh, ne descoperă cum va fi acest lucru. El se istoria sfârşitului lumii, Sfântul Ioan pune mereu
asupra pământului, din adresează credincioşilor şi repetă, în altă formă, cuvintele Domnului în paralelă cerul lui Dumnezeu şi pământul
cauza păcatelor oamenilor, despre strâmtorarea din urmă şi despre apostazia multora care vor întreba oamenilor, după mai multe nenorociri trimise
după războaie în cer şi pe cu intenţie rea, unde este făgăduinţa revenirii Domnului pe pământ, din asupra pământului, din cauza păcatelor oamenilor,
pământ, toate prezentate moment ce toţi părinţii care L-au aşteptat au murit. Dar, spune Petru, după războaie în cer şi pe pământ, toate prezentate
prin simboluri greu de pământul a răsărit, la început din apă, când Dumnezeu a poruncit apelor prin simboluri greu de descifrat şi de înţeles, care
descifrat şi de înţeles, care să se retragă şi tot prin apă, prin potop, păcatul de atunci a fost înecat, dar se întind pe 19 capitole, cu capitolul 20 începe
se întind pe 19 capitole, cerul şi pământul de acum „sunt ţinute prin acelaşi cuvânt (al Domnului) şi Judecata din Urmă, expusă, în majoritate, tot prin
cu capitolul 20 începe păstrate pentru Focul din ziua Judecăţii şi a pierii oamenilor necredincioşi” simboluri. La versetul 11, autorul spune: „Am văzut
Judecata din Urmă, expusă, (2 Petr. 3:7). Şi mai departe: „Iar ziua Domnului va veni ca un fur; atunci apoi un tron mare, alb şi pe Cel Ce şedea pe tron, iar
în majoritate, tot prin cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, arzând, se vor desface şi pământul, dinaintea feţei Lui, pământul şi cerul au fugit şi nu
simboluri. cu lucrurile de pe el, va arde cu totul” (Idem, vers.10)… Aşteptând şi s-a mai găsit loc pentru ele”.
grăbind venirea zilei Domnului, din pricina căreia, Fără îndoială că această fugă înseamnă focul care va
cerurile, luând foc, se vor nimici, iar stihiile aprinse arde stihiile şi faptul că nu se mai găseşte loc pentru revină la forma ei iniţială, „netocmită şi goală”, supa
se vor topi! Dar noi, aşteptăm, potrivit făgăduinţelor ele – topos – se referă la descompunerea lor totală, primordială, după care intră în nefiinţă. Dar Sfânta
Lui, ceruri noi şi pământ nou, în care să locuiască după prăbuşirea în gaura neagră. Sfântul Ioan Scriptură nu este scrisă pentru materia moartă
dreptatea (Idem, vers 10 şi vers 12-13). adaugă: „Şi am văzut un cer nou şi un pământ nou, şi pentru stihii, ci pentru oameni. De aceea, după
Aşadar, şi Sfântul Petru vorbeşte despre arderea căci cerul cel dintâi şi pământul cel dintâi au trecut instalarea celor buni în Împărăţia lui Dumnezeu - cer
stihiilor şi a stelelor, a întregului cer şi a pământului, şi marea nu mai este”(Apoc. 20:1). nou şi pământ nou - istoria materiei devine cadută.
cu vuiet mare, ceea ce înseamnă că va fi o explozie Ceva mai sus, analizând scenariul lui Adams şi Vor trăi numai spiritele noastre, sufletele celor buni,
generală, aşa cum o văd cei doi oameni de ştiinţă, Laughlin, am văzut că atunci când substanţele în fericire eternă, în forme spiritualizate. În timp ce
când prin univers vor circula fragmente uriaşe de gazoase vor arde, mările se vor evapora, ceea ce materia va merge treptat spre nimicire şi dispariţie
stele moarte, explodate, în călătoria lor spre gaura spune şi Sfântul Ioan în acest verset. Cerul cel nou în nefiinţă de unde a fost adusă la fiinţă, prin cuvânt,
neagră care le va înghiţi; dar Dumnezeu va crea ceruri şi pământul nou este universul paralel purificat prin de Dumnezeu, sufletele noastre eliberate de griji şi
noi şi un pământ nou, potrivit făgăduinţei Sale. În ardere de Dumnezeu, cum am mai spus, pentru cei de orice constrângeri materiale, vor trăi în fericire
acest pământ nou va locui dreptatea, adică cei drepţi, drepţi. Aşadar, nu este vorba de o nouă creaţie, ci de sufletească şi în contemplarea Sfintei Treimi.
fără nicio răutate. Şi aici există o surprinzătoare o purificare a ceea ce prin păcat, fusese degradat.
asemănare cu supoziţia spaţiilor paralele emisă de După instalarea Împărăţiei lui Dumnezeu, probabil N.B. datele ştiinţifice ale acestui studiu se bazează
Adams şi Laughlin. Numai că spaţiul acesta paralel că materia îşi va urma cursul ei spre dispariţie, pe articolul doamnei Kathy Sawier, publicat în
este creat de Dumnezeu pentru cei drepţi, lucru pe dizolvându-se în supa finală, aşa cum ne-o prezintă Washington Post, Joi, 16 ianuarie 1997, p. A3
care cei doi oameni de ştiinţă nu l-au gândit sau n-au scenariul celor doi astrofizicieni. Sfinţii Părinţi
putut să-l gândească. spun că toate lucrurile tind spre sursa lor de origine.
În legătură cu acest spaţiu paralel, sau universuri Lumea a apărut din nimic şi se va întoarce în nimic
paralele, Ştefan Loupascou, un om de ştiinţă român care a trăit în atunci când Dumnezeu îşi va retrage pronia Lui.
Franţa, vorbeşte despre ele, sau despre universuri paralele, în sensul de Dumnezeu, prin cuvânt a creat lumea materială
antiunivers, aşa cum vorbeşte despre antimaterie. După el, simplificând neorganizată: „Totul era netocmit şi gol”, apoi a
18 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 19

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
ET n r Cuvânt la înmormântarea Părintelui drept urmare este întemniţat în anul 1948. În urma condamnării cunoaşte

D
Gheorghe Calciu-Dumitreasa
P Mă py
calvarul închisorii comuniste de reeducare a studenţilor de la Piteşti, iar
Arhimandrit Justin Pârvu chinurile groaznice şi diabolice de acolo la care erau supuşi deţinuţii, sunt
o

asemănătoare cu ale mucenicilor din vechime. Metodele de tortură folosite


C

Părinte Gheorghe Calciu, în aceste temniţe urmăreau distrugerea fizică şi spirituală, semănau ura şi
Bine aţi revenit la Mănăstirea Petru Vodă! dezbinarea şi nu în ultimul rând se dorea pierderea nădejdii şi a credinţei
Cu două luni în urmă aţi fost aici la noi, aţi admirat munţii, dealurile, în bunul Dumnezeu. În aceste condiţii deosebit de grele mulţi „au pierit ca
pădurile şi celelalte lu­cruri minunate ale lui Dumnezeu şi v-aţi exprimat nişte miei duşi spre junghiere” şi rămăşiţele lor
dorinţa ca trupul cel ostenit de suferinţe şi pribegie să se odihnească în pământeşti au fost aruncate în gropi comune,
Grădina Maicii Domnului, în iar sângele lor a îngrăşat brazdele pământului de
pământul sfânt al ţării noastre unde strigă precum sângele lui Abel către fratele
şi mai exact la Mănăstirea Petru Cain cel ucigaş.
Vodă, închinată tuturor Martirilor Această perioadă de 17 ani de puşcărie a fost
jertfiţi în temniţele comuniste şi pentru Părintele Gheorghe Calciu o adevărată
îm­preună să aşteptăm aici sune­ universitate în care se deprinde virtutea,
tul trâmbiţei celei de apoi a răbdarea, credinţa, dragostea, solidaritatea,
Arhanghelului pentru învierea cea pa­cea interioară, toate acestea fiind roade ale
de obşte şi să ieşim „întru întâm­ Duhului Sfânt după cum spune Sfântul Pavel
pinarea Domnului în văz­duh”(1 şi el la rându-i întemniţat pentru Hristos(Gal.
Tes. 4:16). 5:22).
Bine ai venit, iubite frate întru cre­ În urma decretului de amnistie din 1964,
dinţă şi întru suferinţă, deoarece Părintele Calciu iese călit ca aurul din topitoare.
„binecuvântat este cel ce vine întru Cu toate piedicile ce i se pun de regimul
numele Domnului”! materialist şi ateu urmează filologia dar credinţa
în Dumnezeu întărită în temniţă îl cheamă să
Întristaţi fraţi şi surori! devină pescar de oameni, adică preot în Biserica
Atunci când Biserica Biserica şi neamul nostru românesc pierd azi pe una dintre cele mai lui Hristos care nu poate fi biruită de porţile iadului (Mt. 16:18). După o viaţă întreagă trăită
Enei, ctitoria lui Mihai puternice conştiinţe ale demnităţii noastre creştin-ortodoxe şi româneşti, Drept aceea urmează Cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti, în zbucium şi neodihnă,
Viteazul a fost ştearsă iar pe de altă parte câştigă un rugător în ceruri pentru acest popor încercat după care este hirotonit preot şi este numit profesor de Franceză şi Noul în mărturisire şi jertfa,
de pe faţa pământului şi şi aici pe pământ, o icoană de-a pururi vie a unui Apostol ce înalţă Crucea Testament la Seminarul Teologic Radu Vodă din Bucureşti, fiind foarte răstignit între Dumnezeu
pângărit locul cu un sălaş al astfel încât „vestirea lui ajunge până la marginile lumii” dar va străbate ca un iubit şi apreciat de elevi, mulţi dintre ei ataşându-se duhovniceşte de şi neamul său după expresia
păcatului, glasul Părintelui ecou sfânt peste veacuri generaţiilor ce vor veni zicând asemenea Sfântului dascălul lor. lui Petre Ţuţea, sub zodia
Gheorghe Calciu a răsunat Pavel: „Fiţi mie următori, precum şi eu sunt lui Hristos”(1 Cor. 1:1). În 1977 cutremurul din 4 martie n-a dărâmat Biserici, dar cutremurul martiriului şi a smereniei şi
ca un tunet, cu mult curaj S-a născut în anul 1925 odată cu Patriarhia Română pe data de 23 comunist are curajul să lovească altarele Dumnezeului Celui viu, sau cum moartea Părintelui este tot
şi fără nicio frică împotriva noiembrie. S-a născut la gurile Dunării cel ce se va odihni aici între spune psalmistul, ca în codru cu topoare să distrugă locurile cele sfinte. în aceiaşi zodie a neodihnei
dărâmătorilor de biserici crestele Carpaţilor deoarece printre vitregiile veacului martiric XX şi-a Atunci când Biserica Enei, ctitoria lui Mihai Viteazul, a fost ştearsă şi a furtunilor îngăduite de
pentru că era nefiresc croit crezul ca un fluviu de nestăvilit şi a devenit un munte de neclintit. de pe faţa pământului şi pângărit locul cu un sălaş al păcatului, glasul Dumnezeu pentru a primi
pentru urmaşii voievozilor Şi-a trăit copilăria şi tinereţea în vâltoarea evenimentelor interbelice şi a Părintelui Gheorghe Calciu a răsunat ca un tunet, cu mult curaj şi fără cunună mai strălucitoare în
„mari ctitori de locaşuri înţeles ca majoritatea celor din generaţia lui pericolele Ciumei Roşii ateiste nicio frică împotriva dărâmătorilor de biserici pentru că era nefiresc împărăţia cerurilor.
sfinte”, să săvârşească de la Răsărit care sufla ameninţare asupra României şi a altor state creştine pentru urmaşii voievozilor „mari ctitori de locaşuri sfinte”, să săvârşească
sacrilegiul acesta. din zonă, dar şi pericolul nazist din apus cu aceleaşi efecte distructive pentru sacrilegiul acesta. Părintele îşi asumă rolul de a striga cu glas mare în
credinţă şi neam. În acest context, fiind student la medicină, cu mult curaj pustiul nepăsării şi al compromisului, cu atât mai mult cu cât consecinţele
a încercat alături de alţi tineri să tragă semnalul de alarmă, luând parte la acum puteau fi mai grave, deoarece suferinţa nu ar fi fost una individuală,
diferite manifestări cu caracter anticomunist şi antiateu ale studenţilor şi ci şi a familiei, a soţiei şi a băiatului, însă Părintele ştia că nimeni şi nimic
20 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 21

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
nu trebuie să despartă pe adevăratul creştin de dragostea lui Hristos. prohodit după rânduială de Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist al
ET n r

D
P Mă py
Astfel Părintele a ţinut cele şapte cuvinte către tineri în şapte săptămâni, Bisericii Ortodoxe Române.
miercurea, la Seminarul Radu Vodă, cuvinte care au însemnat atunci o Acum, la împlinirea unui an de la sfinţirea Mănăstirii acesteia închinate
o

adevărată Proclamaţie spirituală, o chemare la redeşteptarea cea întru Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, dar şi tuturor Martirilor căzuţi în
C

credinţă, un reper concret de orientare în întunericul veacului acestuia, lupta împotriva celor fără de Dumnezeu, iată se seamănă aici în cimitir
deoarece toţi „umblam în latura şi în umbra morţii” (Is. 9:1). un simbol al demnităţii ortodoxe, un martir al neamului, un spirit ce
În urma acestei atitudini este anchetat, izolat, ameninţat şi în 1979 este va cuvânta tainic tuturor că „cinstită este înaintea Domnului moartea
condamnat la încă 10 ani închisoare. În urma cuvioşilor lui”. În ziua în care s-au împlinit 8 ani de la moartea Părintelui
protestelor marilor personalităţi din diaspora Cleopa, Părintele Gheorghe Calciu este întâmpinat în Mănăstirea noastră
românească şi a presiunii unor oameni politici şi deja gustă din bucuria zilei a opta, adică ,,s-a împărtăşit cu adevărat cu
este eliberat după cinci ani, în 1984, şi forţat să Dumnezeu în ziua cea neînserată a împărăţiei Sale”.
părăsească ţara în anul următor. Acum, în preajma sărbătorii Sfântului şi bunului Părinte Nicolae, prin
După 21 de ani de puşcărie urmează exilul în moartea Părintelui Calciu avem în ceruri un Părinte al nostru, mângâietor
SUA de 22 de ani, o perioadă în care Părintele în necazuri şi nevoi, rugător pentru neamul nostru românesc şi luminător
cu un dinamism tineresc desfăşoară un apostolat al drumului către Hristos.
jertfelnic pentru românii de peste ocean fiind Din vremelnicie Părintele Calciu trece în veşnicie şi trage după el un neam
liantul şi vocea cea mai autorizată pentru întreg, deoarece acel popor va dăinui în istorie şi în vecii nesfârşiţi care-l va
năzuinţele celor de acolo, dar şi propovăduitorul avea într-o măsură cât mai mare pe Dumnezeu. El este răscumpărătorul
credinţei ortodoxe şi a valorilor naţionale pentru vremurilor noi care spală ruşinea fricii şi a lipsei de cutezanţă şi care şterge
păstrarea identităţii religioase şi de neam. Dorul vina sângelui curs pe nedrept aşa cum spune Mântuitorul „de la sângele
de ţară l-a urmărit mereu aşa cum i-a urmărit pe lui Abel până la sângele lui Zaharia fiul lui Varahia cel ucis între templu
evrei în robia babilonică, care plângeau la râul şi altar” şi ca acest blestem să nu apese pe umerii nimănui.
Babilonului aducându-şi aminte de Sion (Ps. Hristos să te odihnească în latura celor vii şi uşile raiului să-ţi deschidă,
136). moştenitor împărăţiei Sale să te arate şi mijlocitor pentru Biserica
Simţindu-şi sfârşitul aproape a dorit să vadă şi neamul nostru să te rânduiască pe tine, Părinte Gheorghe Calciu,
pentru ultima dată locurile dragi ca aceste mărturisitor neînfricat al credinţei!
amintiri să le poarte în sufletul său în planul
vieţii de dincolo. Aşa cum Iosif a lăsat testament
ca atunci când ai săi se vor întoarce în pământul
făgăduinţei să-i ia şi osemintele lui şi acest
El este răscumpărătorul testament a fost împlinit întocmai de Moise, aşa şi Părintele Calciu a lăsat
vremurilor noi care spală testament ca trupul său să fie adus şi înmormântat aici, la Mănăstirea Petru
ruşinea fricii şi a lipsei de Vodă. După o viaţă întreagă trăită în zbucium şi neodihnă, în mărturisire
cutezanţă şi care şterge vina şi jertfă, răstignit între Dumnezeu şi neamul său după expresia lui Petre
sângelui curs pe nedrept aşa Ţuţea, sub zodia martiriului şi a smereniei şi moartea Părintelui este tot
cu m spune Mântuitorul „de în aceiaşi zodie a neodihnei şi a furtunilor îngăduite de Dumnezeu pentru
la sângele lui Abel până la a primi cunună mai strălucitoare în împărăţia cerurilor.
sângele lui Zaharia fiul lui De sărbătorea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, 21 noiembrie,
Varahia cel ucis între templu Părintele Calciu intră în acea Sfântă a Sfintelor nefăcută de mână, în
şi altar” şi ca acest blestem ceruri (Evr. 9:12), unde este Marele Arhiereu Iisus Hristos, pentru a
să nu apese pe umerii mijloci în veci pentru acest neam pe care l-a iubit atât de mult.
nimănui. De Sărbătoarea Sfântului Andrei, Apostolul Românilor, Părintele
Calciu, Noul Apostol al Românilor de pretutindeni, este adus în ţară
într-o procesiune sfântă şi depus în Mănăstirea Radu Vodă pentru a fi
22 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 23

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
ET n r Să ne rugăm să nu ne părăsească curajul şi moartea pentru adevăr. Iată că Dumnezeu ne dă prilejul să ne

D
puterile sufleteşti
P Mă py
asemănăm primilor creştini, pentru că la fel suntem şi noi la ora actuală;
Interviu cu Părintele Justin Pârvu ne confruntăm cu o lume cu totul potrivnică lui Hristos şi noi, care mai
o

(realizat de monahia Fotini, 6 iunie, 2009) trăim aşa câtuşi de puţin, avem datoria să ducem mai departe adevărul
C

acesta prin mărturisire, pentru a lăsa moştenire generaţiilor de după noi,


- Părinte, v-aş ruga să daţi un sfat tuturor celor care au suferit fel şi fel un îndemn mărturisitor pentru cei care vor merge pe urmele lui Hristos.
de piedici dinafară sau dinlăuntru în această luptă acerbă împotriva Bineînţeles că nu mai vedem noi o perioadă de strălucire a creştinismului
însemnării electronice şi puterile lor sufleteşti au început să slăbească, sau alţii, după noi. Dar noi suntem convinşi că biruinţa este a lui Hristos
nesimţind ajutor sau întărire duhovnicească de nicăieri. şi a Bisericii Sale, al cărei trup suntem, şi porţile iadului nu o vor birui.
- Dragii mei, să nu ne mire asprimea sau amărăciunea Acesta este îndemnul Mântuitorului la care trebuie să fim atenţi şi să ne Şi va veni vremea când o
acestei lupte în care ne-am angajat, pentru că aceasta este găsim în poziţie de trezvie şi rezistenţă pe linia noastră, a Bisericii noastre să se teamă să te primească
soarta creştinismului – jertfa; chiar de la începuturile străbune – „Fericită este sluga pe care o va afla priveghind, iar nevrednică cineva în casa ta. Iată am
sale creştinismul se găsea în acelaşi stadiu, cam cum este sluga pe care o va afla lenevindu-se”. Să fugim de această lenevie şi mai trăit vremurile acestea,
ne găsim noi la ora aceasta. Şi primii creştini au luat comoditate modernă, care duce la indiferenţă şi ignoranţă. E o ispită mare cum au fost partizanii din
cu tot dinadinsul cutezanţa, îndrăzneala aceasta de a modernismul acesta. Va trebui să recitim cum trăiau pustnicii odinioară, munţii Făgăraşului care
mărturisi, pentru că numai aşa se regăseau în cuvintele retraşi, departe de dulceaţa acestei lumi, încât nici măcar un obiect din încercau să se ascundă de
Mântuitorului: „Oricine va mărturisi pentru Mine lumea aceasta nu suportau să aibă cu ei acolo. Beau apă din pumn şi o teroarea comunistă. Ei bine,
înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea cărau de la o distanţă considerabilă, într-un vas de lemn, care până la unde să te mai duci tu la un
Tatălui Meu, Care este în ceruri. Iar de cel ce se va lepăda chilie ajungea pe jumătate. Dar nu s-au menajat să-şi pună instalaţie, apă cioban, la o stână, să-ţi dea o
de Mine înaintea oamenilor şi Eu Mă voi lepăda de el curentă, să facă canalizări. Nu! S-au lepădat cu totul de lucrurile acestea, cupă de zer ca să bei sau să-
înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri” (Mt. 10:32-33). şi-au luat doi cartofi acolo şi traista de făină şi din rădăcinile ierburilor cu ţi dea o bucăţică de brânză?
Noi nu putem ceda în această luptă de mărturisire, pentru care îi binecuvânta Domnul trăiau. Pentru că, după cum se ştie,
că aceasta ar fi o lepădare de Hristos. Noi trebuie să ne - Şi credeţi că va fi o revenire la aceste vremuri? au fost condamnaţi câte
găsim pe baricade de mărturisire până în ultimul moment - Păi, da, cred că revenirea este deja pentru noi foarte evidentă şi grăitoare... 10-15 ani pentru că au dat
al vieţii, pentru că numai aşa dovedim că suntem lumină şi motivată de interdicţia aceasta de a nu putea cumpăra şi vinde, de a nu avea mâncare la un fugar.
fii ai creştinismului de odinioară. Sigur că sunt vremurile un adăpost la umbra unei legi, ba dimpotrivă, noi vom ieşi
acestea aşa înspăimântătoare, pentru că şi noi suntem de sub orice ocrotire de lege, şi vom avea o soartă mai grea
supuşi firii căzute, şi de aceea nu noi ci firea omenească ca a unui animal, pe care tot îl mai protejezi cumva. Şi
Acest cip este de fapt din noi se teme, dar aceste greutăţi ce sunt puse înaintea noastră sunt va veni vremea când o să se teamă să te primească cineva
implantarea urii în sufletele spre rezistenţa şi întărirea sufletului nostru. Să nu mai aşteptăm de la noi în casa ta. Iată am mai trăit vremurile acestea, cum au
noastre, manifestată prin mari progrese duhovniceşti, pentru că ne aflăm faţă în faţă cu o neputinţă fost partizanii din munţii Făgăraşului care încercau să se
urmărire, condamnare, a firii dusă la extrem, în care Dumnezeu a îngăduit să ne lase singuri şi ascundă de teroarea comunistă. Ei bine, unde să te mai
neîncredere, bănuială, neajutoraţi cumva. Neputinţa firii se vădeşte şi lucrarea lui Dumnezeu duci tu la un cioban, la o stână, să-ţi dea o cupă de zer ca
suspiciune – lucruri care în lume abia se mai întrezăreşte, încât pare că ne-a părăsit Dumnezeu. să bei sau să-ţi dea o bucăţică de brânză? Pentru că, după
pe parcurs vor şterge şi cea Dar nici pe departe nu este aşa, dragii mei. Hristos spune, prin gura cum se ştie, au fost condamnaţi câte 10-15 ani pentru că
mai mică urmă de dragoste apostolului, că în slăbiciune se vădeşte puterea Sa, adică în asumarea au dat mâncare la un fugar. Pe vremea noastră aceşti fugari
creştină. smereniei şi vederea neputinţei firii în toată goliciunea ei. Dar mare este mai găseau încă pe ici pe colo adăpost şi alinare de la câte
înţelegerea acestei neputinţe şi asumarea ei, după cum zice şi Sf. Siluan un om de bună credinţă dar acum, prin aceste cipuri şi
Athonitul, pentru vremurile noastre parcă: „Ţine-ţi mintea în iad şi nu sistem de supraveghere, se induce în sufletele oamenilor
deznădăjdui”, adică rezistă să vezi realitatea dură în care ne aflăm şi nu uita ura aceasta neţărmurită împotriva binelui şi a dragostei;
că Dumnezeu ne rabdă! E grea într-adevăr mărturisirea şi parcă suntem cu acest cip este de fapt implantarea urii în sufletele noastre,
totul descoperiţi şi neînarmaţi. Dar să nu uităm că nici apostolii, când au manifestată prin urmărire, condamnare, neîncredere,
plecat să propovăduiască adevărul Mântuitorului Hristos, nu au avut cu bănuială, suspiciune – lucruri care pe parcurs vor şterge
ei nici traistă, nici baston, nu au luat cu ei nimic fără numai convingerile, şi cea mai mică urmă de dragoste creştină.
24 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 25

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
- Cum să facem să scăpăm de deznădejde? sufletească, chiar pe noi, cei care ne-am angajat în foc, la pârlit şi te mai scoteau să vadă dacă nu
ET n r

D
P Mă py
- Să cugetăm la câte am greşit şi multe nu le ştim şi că nu merităm atenţia acum la această luptă. Pentru că puterea este a lui cumva cedezi... Fel şi fel de metode de tortură... Noi,
Domnului. Domnul ştie şi frunza pe care o călcăm în picioare. Nu mie Dumnezeu şi nu a noastră. cei din închisori, eram caz fericit, pentru că acestora
o

îmi aparţine viaţa, ci lui Dumnezeu. Oare i-am depăşit noi în nevoinţe - Credeţi că faţă de toată această mânie năpustită evreii le luau şi le aruncau cenuşa de la înălţime, să
C

pe mucenicii apropiaţi nouă, din închisorile comuniste - Gherla, Piteşti, asupra noastră e mai potrivit cuvântul: „Ascunde-te nu mai rămână nici urmă din neamul lor. Aşa era
Aiud, Canal, Baia Sprie şi toate lagărele de concentrare? Ca să nu mai zic puţine clipe până când mânia va fi trecut”? ura lor împotriva creştinismului....
de primii mucenici ai Bisericii lui Hristos, care nu numai că sufereau orice - Tot timpul au fost mânii şi persecuţii. Nu este prima - Părinte, asistăm în ultima vreme la un atac
tortură fizică, ci îşi şi asumau suferinţa, astfel încât din inima lor izvora dată în istorie când creştinătatea suferă prigonire de mediatic asupra ucenicilor sfinţiei voastre, cum că
dragostea şi iertarea faţă de cei ce-i prigoneau, după cum avem modelul pe urma păgânilor. Astfel de mânii au fost şi nu au nu v-ar reprezenta poziţia şi încearcă să discrediteze
Sfântului Arhidiacon Ştefan. Să nu credeţi că cum să nu vină. Aceste sensuri scripturistice sunt mănăstirea şi, prin urmare, cuvântul sfinţiei
Hristos nu poate să insufle în sufletele noastre greu de descifrat. Un singur lucru este cert pentru voastre.
tăria aceasta a primilor martiri. Nici eu nu mă noi – că trebuie să ne găsim cu mărturisirea pe - Totdeauna au fost oameni care au apreciat şi
gândeam că voi trece prin toate suferinţele prin buze, că nu ştii când vine moartea. Că ştim noi că oameni care au dezapreciat ceea ce lucrează cineva.
care am trecut, dar bunul Dumnezeu m-a ajutat nu este acum şi vine poimâine... Nu se ştie ce se mai Cine lucrează poate să mai şi greşească, numai cine
să trec şi de această perioadă din viaţa mea. Dar întâmplă cu poimâine ăsta în care, nemărturisind, nu lucrează nu greşeşte. Cei care se năpustesc şi
de ce trebuie să transformăm acuma totul în poţi să îţi pierzi sufletul. Şi Domnul ne-a dat prilejul vor să anuleze o acţiune pe care o ducem noi aici
dramă? Eu trebuie să-mi conserv sufletul şi să îl acesta şi dacă ai fugit, ai ratat toată mărturisirea. sunt oameni care nu au nimic serios de lucru.
înfăţişez curat înaintea lui Dumnezeu aşa cum Să ne bucurăm că avem prilej de mărturisire, de Nu e nimic nou, au fost trădări în toate vremurile şi
mi l-a dat El, cu umilinţa, cu posibilităţile mele, mucenicie, nu să ne ascundem. am avut şi am lângă mine tot timpul trădători; am
cu neputinţe, slăbiciuni, căderi. Acestea toate - Ce penitenţă credeţi că ar fi necesară celui ce primeşte mers la drum cu oameni care au crezut, dar şi cu
ne dau nouă smerenia care agoniseşte harul lui aceste cipuri? oameni care nu au crezut, oameni care s-au devotat,
Dumnezeu. - Penitenţa aceasta rămâne la mila Domnului; dar şi oameni care s-au lepădat, ca şi ucenicii
- Sunt credincioşi derutaţi de duhovnicii lor care, sunt cam aspre canoanele pentru lepădare, pentru Mântuitorului. Toată sămânţa aceasta a credinţei
în loc să vădească această lucrare antihristică, nu că acest păcat se încadrează la păcatul lepădării de nu cade întotdeauna pe acelaşi pământ.
văd niciun pericol în acceptarea acestor cipuri şi Hristos. Dar depinde însă de pocăinţa fiecăruia, de Credibilitatea faţă de unii sau alţii este după
răspund şi ei precum cei de la Pro Tv, că nu se profunzimea durerii fiecărui individ în parte.
poate ascunde dracul într-un paşaport. - Dar dacă păcătuieşte din neştiinţă?
- Aceşti duhovnici sunt oameni care nu prea - Nu prea mai există acuma păcatul acesta în zilele
au curaj, se ascund şi ei pe ici pe colo, că dacă îi noastre; ai toate mijloacele de informare la îndemână.
Nu e nimic nou, au fost întrebi mâine despre o afirmaţie făcută alaltăieri, o să-şi găsească îndată Chiar la pustie de ai fi, nu ai justificare, pentru că
trădări în toate vremurile şi refugiu şi răspunsuri. Din păcate aceştia produc sminteala şi au semănat nu ai căutat să te informezi, atâta timp cât au fost
am avut şi am lângă mine tot neîncredere în sufletele credincioşilor faţă de Biserica lui Hristos. Aceştia destule voci ale Sfinţilor Părinţi din ultimele veacuri
timpul trădători; am mers au de dat un mare răspuns în faţa Judecăţii. şi care au atras neîncetat atenţia asupra vremurilor
la drum cu oameni care au - Şi ce atitudine să aibă ucenicii faţă de astfel de duhovnici? în care trăim. Să nu privim superficial aceste
crezut, dar şi cu oameni care - Păi, să-i lase în pace! Ne rugăm ca Dumnezeu să-i lumineze, dar nu lucruri, pentru că este posibil ca să nu mai existe
nu au crezut, oameni care mai putem da ascultare sfaturilor lor. Va veni vremea când într-adevăr acel timp de pocăinţă. Dar se mai poate întâmpla
s-au devotat, dar şi oameni nu vei avea unde să intri într-o biserică care să ţină predania Părinţilor ca tu, cu toată ştiinţa ta, aşa informat cum eşti, la
care s-au lepădat, ca şi şi rar vei găsi un epitrahil unde să-ţi pleci capul. Şi nu suntem departe vremuri grele şi de impas, să cazi tu şi să aluneci în convingerile fiecăruia, nu putem să impunem ni­
ucenicii Mântuitorului. de acele vremuri. Bineînţeles că nu vom mai putea intra într-o astfel de neştiinţă. Pentru că nu este suficientă informarea, mănui crezul nostru. Eu nu cred că ucenicii
biserică. Ne vom duce la morminte şi vom striga după cum zice Scriptura: ci să ai în permanenţă o viaţă de pocăinţă. Sau dacă mei una vorbesc şi alta fac, vorbesc despre
„Ieşiţi voi, morţilor, să intrăm noi”. Este o perioadă destul de grea. Deci ne vor înfricoşa chinurile? Să ne rugăm pentru acele convingerile acestea de doctrină, nu vorbim de
nu va fi uşor deloc. Este nevoie de multă rugăciune, pentru că ferească vremuri. Căci îmi aduc aminte de crematoriile de pe păcatele noastre omeneşti. Eu nu cred că ei vor fi
Dumnezeu să te cuprindă slăbirea sufletească în aceste momente şi să-ţi vremea comunismului, de la Bucureşti, Braşov, în altceva decât au fost şi până acum. Dar chiar dacă
pierzi sufletul. Asta e important pentru noi – să nu ne părăsească tăria care te puneau pe o targă şi te băgau puţin câte puţin nu se conformă întocmai cuvintele cu faptele lor, pe
26 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 27

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
drum, acel omenesc, care este în fiecare din din sfinţii pustiei au ieşit să mărturisească. Nu este a existat perioadă în era creştinismului, în care să
ET n r

D
P Mă py
noi, se va curăţi, se va spăla, va dispare şi va cu putinţă să dăinuiască Biserica fără mărturisitori, nu curgă picătură de sânge. Dar să nu ne înfricoşeze
rămâne ceea ce e de la Dumnezeu, un fruct fără lucrători ai cuvântului lui Dumnezeu. De aceea aceste vremuri; ele trebuie să vină şi nu le putem
o

pentru viitor. Nimeni nu este perfect, dar ei este bine să se îmbine lucrarea unora cu a altora, cu schimba. Noi avem însă datoria să ne punem viaţa
C

au binecuvântarea mea şi îmi asum această dragoste şi dăruire. pentru Dumnezeul nostru. Cum nu încetează pe
răspundere de a-i trimite ca pe nişte apostoli - Dar vedeţi că ies cei mai slăbuţi oameni în faţă... pământ cultura grâului pentru hrana omului, aşa nu
să cuvânteze în faţa oamenilor; nu e lucru uşor - Dar apoi Dumnezeu a vorbit prin cei slabi ca să încetează nici curgerea sângelui pentru menţinerea
să ai poziţia aceasta de apostol. Acestea sunt îi ruşineze pe cei tari. Căci cine dădea vreun preţ veşniciei cereşti. Harul şi puterea mucenicilor şi
sminteli ca să diminueze efectul cuvântului pe Sf. Apostoli Pavel, Petru, Andrei şi ceilalţi, care sfinţilor noştri mărturisitori să ne însoţească şi să
meu; însă eu cred că acum lucrurile s-au mai erau nişte oameni fugari prin Ierusalim, singuri, ne întărească în această luptă grea ce ne stă înainte!
clarificat şi rămâne valabil ceea ce am spus, fără stăpân şi iată că avem de pe urmele lor toată Să avem nădejde că Maica Domnului, ocrotitoare
fie că este cuvântul meu integral, fie că este fundaţia Bisericii? Aşa slabi cum suntem, suntem a acestui pământ românesc, şi toţi sfinţii noştri
sub influenţa cuiva, dar dacă este o influenţă şi noi nişte apostoli, dar cu smerenie, dragoste, mucenici din temniţele comuniste nu ne vor lăsa, şi
bună, sănătoasă, de ce să nu fie? Şi ce mesaj umilinţă şi batjocură. aşa neamul nostru va învinge fiara antihristă.
este acela fără consultare, cercetare? Orice - Credeţi că neamul nostru se va izbăvi de dictatura
lucru bun se face cu sfat. Pe cât li se putea li s- aceasta biometrică?
a dat şi ucenicilor, aşa şi noi, pe cât se poate... - Dar câte dictaturi nu a avut neamul acesta! O să ne
Am constatat că avem nevoie mai mult ca izbăvească şi de aceasta. Bineînţeles că fără sacrificiu
oricând de smerenie ca să rezistăm în acest nu se poate face nimic. Aşa ne ducem crucea până
război. De aceea îndemn să mergem cu multă pe Golgota.
smerenie pe acest drum, cu multă dragoste, nu - Părintele Arsenie Boca zicea să nu plecăm din ţară
cu îngâmfare că vai câte semnături am strâns că ţara noastră va da mulţime de mucenici.
- Dar apoi Dumnezeu a noi, câtă misiune am făcut eu, pentru că acolo unde este îngâmfare, acolo - Ţara noastră dă mucenici şi acuma; la noi aici este
vorbit prin cei slabi ca să îi este şi părăsirea lui Dumnezeu. Cu cât lucrarea noastră va fi mai în duhul cea mai înaltă fabrică de mucenici, pentru că au
ruşineze pe cei tari. Căci creştin, cu atât se va apropia mai mult de adevăr. Cu cât viaţa noastră va grijă conducătorii noştri să ne toarne în cuptorul
cine dădea vreun preţ pe fi mai potrivită cu ceea ce propovăduim, cu atât şi cuvântul va avea spor şi cu mucenici. Ortodoxia noastră a fost şi este o
Sf. Apostoli Pavel, Petru, rod. Dar noi acum trebuie să ne pregătim foarte bine, să fim convinşi că mucenicie continuă.
Andrei şi ceilalţi, care erau adevărata noastră mărturisire este atunci când ne găsim în faţa primejdiei - Care este diferenţa dintre dictatura politică de până
nişte oameni fugari prin morţii şi rămânem cu adevărul acesta pe buze. Să nu cumva vrăjmaşul acum şi această nouă dictatură?
Ierusalim, singuri, fără diavol să micşoreze această ardoare a noastră şi să pierdem tocmai pe - După 1920 dictaturile acestea s-au manifestat la
stăpân şi iată că avem de pe ultima sută cununa mărturisirii. Pentru aceasta trebuie să ne rugăm: Să noi în trepte diferite. Şi acuma s-a ajuns la această
urmele lor toată fundaţia nu ne prăsească puterile sufleteşti! Că atunci dovedeşti cum eşti: ucenic, treaptă de lepădare totală. Comunismul, hitlerismul,
Bisericii. Aşa slabi cum urmaş apostolic sau iudă. fascismul, toate mişcările acestea puternice, s-au
suntem, suntem şi noi nişte - De ce nu ies în faţă oameni cu trăire? ciocnit aici în ţara noastră de-a lungul a zece ani.
apostoli, dar cu smerenie, - Mai sunt, într-adevăr, oameni neştiuţi de nimeni, tainici, necunoscuţi, Şi toate aceste lupte şi încercări grele, dictatoriale,
dragoste, umilinţă şi oameni de rugăciune ai neamului nostru şi poate mai mare este forţa lor, au avut drept scop să se ajungă la faza actuală. A
batjocură. a acestor sihaştri, ascunşi prin crăpăturile pământului, rugători către avut ţara noastră linişte şi pace vreodată? Niciodată!
Dumnezeu. Căci un astfel de rugător face cât şapte guverne, numai să se Doar lupte. Nu au fost tineri care au ajuns la culmea
roage. Noi dacă am avea acum, cu adevărat, vreo câteva cete aşa de rugători martirajului? Avem aceste modele proaspete: Ionel
şi asceţi, postitori, nevoitori, care să pătrundă în duhul lor puterile creşti, Moţa, Vasile Marin, Valeriu Gafencu, Mircea
ar face mai mult decât orice conferinţă în parlament. Pentru că destinul Vulcănescu şi toţi aceşti tineri martiri ai neamului
omenirii nu e determinat de planurile noastre. Noi suntem poporul nostru. Dar acum folosesc o dictatură mai perversă,
lui Dumnezeu. „Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvintează urmăresc să te vinzi de bună voie, încât să renunţi
moştenirea Ta”. Totuşi, la vreme de restrişte pentru Biserică, cei mai mari de bunăvoie la chipul lui Dumnezeu din tine. Nu
28 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 29

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
ET n r PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU mă fi anunţat musai pe mine, dar încă mai sunt câţiva bătrâni în ţara asta

D
P Mă py
Mănăstirea sfinţilor de la Aiud cărora li se cuvenea să participe la un aşa eveniment pentru neamul nostru.
Interviu realizat de Victor Roncea Înseamnă că noi nu acordăm nicio atenţie puterii jertfei; am neglijat cu
o

totul viaţa şi jertfa, şi a celor morţi, şi a celor vii.


C

- Sfinţia voastră, de curând la Râpa Robilor din Aiud, a fost oficiată de către Şi acuma, desigur, suntem la o răspântie de drumuri: Ce se va face pe
IPS Andrei Andreicuţ o slujbă de sfinţire a locului pentru o nouă biserică locul acesta sfinţit pentru biserică şi cum se va face? Ce planuri sunt de
sau un centru cultural, după cum se aude. Ce ştiţi despre acest proiect şi ce fapt? Pentru că au fost mai multe proiecte. Ştiu că proiectul trebuie să
urmează exact să se construiască acolo? fie aprobat de mitropolie, de autorităţile competente ale oraşului Aiud;
- Dragul meu, cu durere îţi spun că eu nu am fost poate s-or fi făcut toate aceste demersuri, dar noi nu le
înştiinţat cu privire la această sfinţire, despre care cunoaştem. Or, ele ar fi trebuit să fie oficial publicate
am aflat ulterior. Sfinţirea aceasta a fost foarte şi cunoscute, nu pentru oamenii politici, ci mai ales
surprinzătoare pentru mine şi mi se pare o lipsă de pentru cei care şi-au pierdut o viaţă în acele locuri şi
respect, faţă de cei care au suferit în închisori şi mai pot pentru cei ce cu adevărat vor să se aducă jertfă curată
da încă mărturie, faptul că acest eveniment important lui Dumnezeu şi neamului lor.
s-a făcut fără vreo informare a noastră câtuşi de puţin. - Sfinţia Voastră l-aţi însărcinat şi pe actorul Dan
S-a uitat că mai sunt şi nişte urmaşi, nişte bătrâni, nişte Puric să gireze lucrările de la Aiud, el fiind şi unul
oameni care sunt interesaţi în mod deosebit de viitorul dintre participanţii la sfinţirea locului?
acestei biserici ce se intenţionează a se ridica pe ruinele - A fost o discuţie în prealabil, am vorbit doar aşa,
sfinte ale unui martiraj, o groapă plină de un amar de în treacăt. Apoi am avut păreri diferite în privinţa
suferinţă? S-a oficiat slujba într-un cerc foarte restrâns, proiectului pentru biserică, dar asta nu înseamnă că
cu anumite oficialităţi şi persoane... Ori, Biserica, în tot acum trebuie să ne ascundem unul faţă de celălalt.
trecutul ei istoric are şi un act de naştere. Aici s-a făcut Dorinţa aceasta, de a înfiinţa o mănăstire la Aiud,
pe ascuns şi necunoscut. Mănăstirea pe care noi suntem am avut-o încă de când am ieşit din închisoare, dar
pregătiţi să o ridicăm, pentru mine reprezintă înălţarea abia în 2004 am reuşit să primim binecuvântările
neamului nostru românesc. Măcar să fi anunţat câţiva arhiereşti pentru schitul care este acum acolo şi
dintre bătrânii care au fost şi sunt implicaţi în lucrarea poartă hramul Înălţării Sfintei Cruci. Monumentul
aceasta de viitor a bisericii care va avea şi aşezământ care este acolo s-a ridicat cu ajutorul foştilor deţinuţi
monahal, după cum şi are. Dar s-au trecut cu vederea politici şi a fost sfinţit de Înalt Prea Sfinţitul
Mănăstirea pe care noi toate lucrurile acestea şi rămâne să ne întrebăm noi: Oare ce se face acolo? Bartolomeu Anania în anul 2000, locaş unde până
suntem pregătiţi să o Facem o biserică în care să se oficieze slujbele morţilor, martirilor şi eroilor acum se săvârşeşte Sfânta Liturghie. Cu timpul însă
ridicăm, pentru mine noştri care au pătimit ani şi ani între zidurile puşcăriei Aiudului sau se acele locuri s-au făcut repede cunoscute, mai ales pentru faptul că s-au Este exponentul martirilor
reprezintă înălţarea face altceva? Şi acel altceva pe noi ne interesează mai puţin sau chiar descoperit, odată cu începerea săpăturilor, sfintele moaşte ale martirilor şi eroilor noştri, care au
neamului nostru românesc. deloc, indiferent ce ar fi el, centru cultural, casa memorială sau orice care erau aruncaţi cu bestialitate în acea groapă comună, oseminte care fost trădaţi şi lepădaţi până
Măcar să fi anunţat câţiva altceva. Pentru că pe noi nu aceste aspecte ne interesează, dragii mei, în stau mărturie în osuarul monumentului din Aiud. Credincioşii, mânaţi şi de unii din episcopii lor.
dintre bătrânii care au fost primul rând. Ci să se săvârşească jertfa cea fără de sânge a Mântuitorului dinlăuntru de glasul mucenicilor, au început să vină din ce în ce mai mulţi Ce folos să mai trădăm încă
şi sunt implicaţi în lucrarea nostru Iisus Hristos pe temelia însângerată a Aiudului, cetatea şi sufletul să se închine şi să cinstească nevoinţele şi sfinţenia lor, iar pentru credinţa o dată adevăratul lor sens
aceasta de viitor a bisericii neamului nostru românesc. Dar acum mă tem ca nu cumva toată această acestora, s-au făcut şi se săvârşesc în continuare nenumărate minuni de sacrificiu? Sacrificiul
care va avea şi aşezământ lucrare a noastră de preamărire a martirajului lor să capete o coloratură şi tămăduiri. De aceea am considerat necesară ridicarea unei biserici lor a fost închinat numai
monahal, după cum şi are. politică şi să pângărim mai mult jertfa lor curată. autentice şi încăpătoare, în conformitate cu tradiţia noastră ortodoxă şi numai lui Hristos, şi nu
- Dar deţinuţii politici nu au fost înştiinţaţi? şi, de asemenea, un complex monahal adecvat. Domnul Dan Puric s-a vreunui partid politic.
- Tocmai: această sfinţire ce a avut loc la Aiud socot că trebuia făcută arătat dornic să contribuie la această lucrare şi, prin sprijinul dânsului, am
în prezenţa celor care sunt primii îndreptăţiţi să vorbească acolo – foştii reuşit de am obţinut de la primărie terenul din preajma monumentului,
deţinuţi; ei însă au lipsit cu desăvârşire. Cu multă durere suport această de lângă cimitir, pentru construirea complexului monahal şi a bisericii.
jignire care este adusă martirilor şi eroilor noştri de altădată. Nu zic să Aud însă acum că nu se mai doreşte construirea unui complex monahal,
30 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 31

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
ci a unui centru memorial. Trebuie însă să înţeleagă că noi aici lucrăm pe lui Dumnezeu pentru toate cererile noastre de pe pământ. Ei se roagă
ET n r

D
P Mă py
o concepţie pur creştin-ortodoxă, fără influenţe străine cultului nostru atât pentru români, cât şi pentru chinezi, şi pentru japonezi, şi pentru
bisericesc, fără vreun amestec de orice altă natură în afara vieţii liturgice africani, şi pentru americani şi pentru toată lumea creştină, a celor care
o

bisericeşti, monastice care se va dezvolta pe viitor. Noi suntem datori sunt botezaţi în numele Sfintei Treimi: al Tatălui, al Fiului şi al Duhului
C

să urmăm o regulă foarte precisă conform canoanelor sfintei noastre Sfânt şi mărturisesc cu adevărat învăţătura Sfinţilor Părinţi.
Biserici, din punct de vedere arhitectural. Arhitectura este legată de viaţa - Aşa a spus şi Părintele Arsenie Papacioc: că un centru cultural nu poate
bisericească în cele mai mici amănunte. fi mănăstire...
Bineînţeles că acest locaş trebuie să se înalţe, potrivit sfintei noastre - Să fie o mănăstire, şi nu altceva, care să aibă cel puţin 10 vieţuitori, slujitori,
tradiţii, sub binecuvântarea arhierească, pentru că care să reprezinte acolo martirii şi eroii noştri, prin
unde este episcopul, acolo este şi Biserica. Trebuie rugăciunile lor, prin viaţa lor. De asemenea, să
să fim în strânsă legătură cu ierarhia locului, să avem existe o catehizare prin prezentarea suferinţelor şi
o comuniune în ceea ce priveşte mai cu seamă opera torturilor îndurate în temniţa Aiudului, tuturor
aceasta de structură ortodoxă şi duhovnicească. celor ce vin să se informeze şi să se închine la locurile
Dar această biserică nu este o biserică oarecare. Este acestea sfinţite de mucenicii noştri.
exponentul martirilor şi eroilor noştri, care au fost Nu se pune problema ca cineva să monopolizeze
trădaţi şi lepădaţi până şi de unii din episcopii lor. Ce aceste locuri. Aici nu se poate monopoliza, nu poate
folos să mai trădăm încă o dată adevăratul lor sens de interveni nimeni care să profite de pe urma sacrificiului
sacrificiu? Sacrificiul lor a fost închinat numai şi numai lor, pentru că este blestemul lui Dumnezeu peste
lui Hristos, şi nu vreunui partid politic. De aceea, tot cel care ar căuta să deranjeze acest scop măreţ al
mănăstirea, care se va naşte, nu poate să amestece în eroilor noştri din Aiud. Nu se poate! Este strigător
niciun chip alte structuri şi simboluri, oricât ar fi ele de la cer să cuteze cineva să-i dea cineva altă nuanţă sau
demne, câtă vreme ele nu aparţin vieţii tradiţionale a coloratură decât numai pentru ceea ce a fost menit:
Bisericii noastre. pentru rugăciune, rugăciune şi iarăşi rugăciune.
- Proiectul centrului memorial are vreo legătură cu Numai rugăciunea ne-a dat puterea să mărturisim
mănăstirea? şi să nu cedăm în faţa fiarei bolşevice. Aceasta este
Biserica aceasta nu este numai pentru noi, cei care o predania pe care trebuie să o înmânăm generaţiilor
ridicăm. Ea este stindardul viitorului ţării noastre. care vin! Asta aşteaptă Dumnezeu de la noi, ca să
Biserica aceasta, deci, nu poate sub nicio formă să putem duce mai departe, oarecum, osteneala şi truda
De aceea, am să fac tot îmbrace decât duhul rugăciunii martirilor. O mănăstire este şi un centru înaintaşilor noştri care s-au nevoit în cazanul acesta
posibilul ca acest centru de rugăciune şi un centru cultural, în acelaşi timp şi acolo se poate dezvolta al Aiudului, la a cărui căldură se va clădi acest popor.
cultural să nu fie în incinta pe parcurs şi un centru de studii asupra rezistenţei comuniste. Întotdeauna De aceea orice creştin este bine primit să aducă acolo, pe cât are dragoste Este strigător la cer să cu­
mănăstirii, ci undeva în mănăstirile au avut - şi îl au şi până astăzi - rolul acesta cultural. Dar şi putere fiecare, din darurile sale. Deja sunt foarte mulţi credincioşi şi din teze cineva să-i dea cineva
afară, pentru că cele două acest scop cultural se mişcă total în baza tradiţiei şi obârşiilor noastre străinătate, de pe tot cuprinsul globului, care sunt doritori să contribuie altă nuanţă sau coloratură
lucrări sunt diferite şi nu de veacuri. În biserică s-a născut cultura şi neamul acesta, nu invers. De la ridicarea acestei mănăstiri, în numele acelor care au suferit şi şi-au dat decât numai pentru ceea
este cuviincios a strica aceea, am să fac tot posibilul ca acest centru cultural să nu fie în incinta viaţa pentru Hristos şi pământul acesta românesc. ce a fost menit: pentru
liniştea monahală cu zarva mănăstirii, ci undeva în afară, pentru că cele două lucrări sunt diferite şi Chiar m-am gândit să merg pentru două luni acolo, la Aiud, dacă mă rugăciune, rugăciune şi
şi duhul unui astfel de nu este cuviincios a strica liniştea monahală cu zarva şi duhul unui astfel ajută Dumnezeu şi-mi va mai hărăzi zile, să stau să veghez acolo cum iarăşi rugăciune. Numai
institut cultural. de institut cultural. Cu cât noi vom trăi modelul mucenicilor şi martirilor, am vegheat şi la biserica mănăstirii Petru Vodă, unde până şi cei mai rugăciunea ne-a dat
cu atât şi viaţa noastră se va uşura şi vom fi într-o convieţuire cu cei de mici copii duceau câte o piatră de un kilogram la temelia bisericii. Aşa, puterea să mărturisim şi
pe pământ şi cu cei din ceruri. Ei - Biserica cerească, iar noi - Biserica cu ajutorul lui Dumnezeu, voi fi aici la această temelie, şi mare dar de la să nu cedăm în faţa fiarei
luptătoare. Sfinţii din închisorile comuniste nu sunt numai ai ţării noastre. Dumnezeu ar fi pentru mine să văd această biserică înălţată şi sfinţită, bolşevice.
Ei depăşesc hotarele firii şi ale întregii omeniri. Ei nu pot fi monopolizaţi, după care să pot spune împăcat: Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne,
numai cerul îi poate cuprinde. Ei fac legătura între pământ şi cer iar noi după cuvântul Tău în pace.
să fim supuşi, ascultând glasul lor, ca să putem avea îndrăzneală înaintea
32 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 33

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
Sfinţii din Aiud nu dorm uleiul din candela Sfinţilor şi le-am dat să ia împreună acel untdelemn.
ET n r

D
P Mă py
Noi minuni ale sfinţilor martiri de la Aiud Soţia avea un virus în organism care, dacă ea ar fi rămas însărcinată, ar
Ieromonah Augustin fi provocat multe complicaţii fătului, acest lucru contribuind şi el foarte
o

mult la stările lor de deznădejde. Dar, prin minune dumnezeiască, ea a


C

Un părinte din Cluj, care avea probleme foarte mari în parohie cu privire rămas însărcinată şi, după ultima analiza medicală, a constat că acesta
la o bucată de teren ce aparţinea bisericii, a dat în judecată pe cei care dispăruse din organism.
au luat acest teren. Şi mulţi ani de zile s-a tot judecat şi nu şi-a rezolvat Unui bărbat din Bucureşti de 46 de ani, i-au venit în ianuarie surorile
această problemă. Dar, venind la Aiud, disperate cu maşina, plângând pentru că fuseseră prin Bucureşti pe
i-am dăruit un femur din osuarul de la la Sfântul Nectarie, pe la Sfântul Ilie Lăcătuşul, să le asculte Sfinţii Mama lui spunea întruna
Aiud. L-a primit cu lacrimi în ochi şi s- rugăciunea şi să-l vindece pe fratele lor care era internat în spital, operat de mulţimea lacrimilor
a bucurat foarte mult şi când l-a dus la pe creier şi care se afla în comă din cauza unei tumori foarte mari, vărsate pentru copilul său
biserică a ţinut mult ca să-i spună Sfântul nemaiprimind nicio şansă de supravieţuire din partea medicilor. Şi, că i-au secat şi lacrimile şi
care-i este numele. I-a pus pe toţi cei mergând la Radu Vodă şi aflând de la o femeie că sunt Sfinţi mari care mulţumea Maicii Domnului
din parohie să se roage, au făcut slujbe fac minuni la Aiud, au venit spre seară şi plângeau cu amar din faţa casei şi şi acestor Sfinţi că i l-a
speciale pentru acest Sfânt şi Sfântul le-a până la osuar, şi acolo, în faţa icoanei Maicii Domnului şi a Sfintelor Moaşte. vindecat.
spus că-l cheamă Gheorghe. Asta a fost o Le-am dat untdelemn şi le-am spus să-l dea pe
bucurie foarte mare pentru el, pentru că şi cap în semnul Sfintei Cruci. Când au ajuns la
pe el îl cheamă tot Gheorghe. Şi, după ce Bucureşti aşa au şi făcut. Şi după ce l-au dat cu
i s-a descoperit şi numele, nu a mai durat untdelemn, medicii s-au răzgândit şi l-au băgat
mult şi după câteva zile i s-a rezolvat şi din nou în operaţie. L-au operat şi minune
problema aceasta juridică legată de acel dumnezeiască! După trei zile de la operaţie a
pământ. fost în picioare, fără pierderi de memorie, fără
Nişte fii duhovniceşti de-ai acestui pă­ ameţeli, fără nicio reacţie adversă la problema
rinte, respectiv soţia, nu putea rămâne pe care a avut-o la cap. Iar în Săptămâna
însărcinată de patru ani de zile. Şi le-am Patimilor, în Joia Mare, au venit împreună la
dat ulei din candela sfinţilor, spunându-le Aiud şi plângeau toţi de bucurie. Bărbatul a
să ia câte trei picături după anaforă şi după fost cel care a condus maşina de la Bucureşti
aghiasmă. Au şi făcut, şi aceasta a rămas până la Aiud, ca să aducă mulţumire Sfinţilor
însărcinată. Tot acestei femei i-a crescut la pentru această minune care s-a făcut cu el. I-
un moment dat la piept un chist exterior am şi văzut operaţia. Un sfert din cap era tăiat
I-am şi văzut operaţia. cam de vreo 4 mm şi mi-a spus că s-a dat cu untdelemn de la sfinţi dimineaţa în zona frunţii. Şi era şi el oarecum şocat de
Un sfert din cap era tăiat şi până seara nu mai avea nimic. locul Aiudului, pentru că nu se aştepta să vadă mănăstirea în forma în care
în zona frunţii. Şi era şi O altă fată din Cluj a venit cu un grup din oraş şi s-a închinat la Sfinţi, este ea, adică pe Râpa Robilor. Intrând în osuar, a rămas oarecum mut faţă
el oarecum şocat de locul s-a închinat la icoana Maicii Domnului şi i-a cerut voie maicii care era la de ce a văzut acolo - icoana Maicii Domnului şi Sfintele Moaşte. Mama
Aiudului, pentru că nu se osuar dacă poate să se dea cu puţin untdelemn la cap. A făcut acest lucru lui spunea întruna de mulţimea lacrimilor vărsate pentru copilul său că
aştepta să vadă mănăstirea şi a revenit după o perioadă spunând că după 4 zile, când s-a pieptănat nu i-au secat şi lacrimile şi mulţumea Maicii Domnului şi acestor Sfinţi că i
în forma în care este ea, mai avea nicio problemă la cap. Şi i-a arătat maicii căreia i-a cerut să-i dea l-a vindecat. Ţi se sfâşia inima când te uitai la ei. Ei sunt o mărturie mare
adică pe Râpa Robilor. voie să ia untdelemn locul unde era chistul la cap; era destul de mare. Se de credinţă a unei întregi familii care s-a rugat pentru un frate de-a lor ca
vedea în acel loc acum ca un punct alb şi ca o arsură. Dumnezeu să-l vindece.
Tot aşa nişte maici cu dureri foarte mari de cap s-au dat cu acest untdelemn O femeie din Târgu Jiu a venit cu taxi-ul, maşină plătită de unul dintre
din candela Sfinţilor şi li s-au oprit pe loc durerile. băieţii ei, cu boli foarte multe în organism, printre care un diabet foarte
• O familie din Piteşti, soţ şi soţie, tineri, erau foarte întristaţi ca nu puteau ridicat, o infecţie foarte mare la picior, o gangrenă deschisă, care în timp,
avea un copil şi se gândeau să abordeze o viaţă de familie mai austeră, în loc să se cicatrizeze, s-a făcut şi mai mare din cauza diabetului, şi avea
mai despărţită unul de celălalt. Eu le-am vorbit despre Sfinţi şi despre dureri foarte mari care nu o lăsau să doarmă noaptea. A spus că de luni
34 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 35

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
de zile nu mai dormise. Era disperată. A mers pe la toate mănăstirile din închinat la Sfintele Moaşte, a luat din untdelemnul Sfinţilor şi înainte de
ET n r

D
P Mă py
zona Târgu Jiului, a fost la slujbele Sfântului Maslu foarte des, atât la naştere cu vreo patru luni de zile, după ce a repetat analizele, medicii i-au
mănăstire cât şi acasă, era spovedită şi împărtăşită. Şi tot aşa, ca în cazul spus că nu mai are deloc acea infecţie urinară.
o

celălalt, un părinte din Sfântul Munte i-a spus că la Aiud sunt Sfinţi care Un călugăr român din obştea mănăstirii Sf. Sava din Ierusalim mi-a
C

fac minuni foarte mari şi să meargă acolo neapărat pentru că va primi relatat o întâmplare minunată. Într-una din zile, stareţul se ducea, după
ajutor de la Dumnezeu. A venit la Aiud plângând cu disperare de durerile obicei, să se închine la sfintele moaşte din osuarul mănăstirii, care cuprinde
şi de necazurile ei. I-am dat un litru de untdelemn din candela Maicii părticele dintr-o mulţime de sfinţi mari, printre care si sfinte moaşte de
Domnului de la Sfinţi şi i-am spus să se dea în semnul Sfintei Cruci pe la Aiud, pe care părintele stareţ le ţinea cu multă evlavie. Şi, în ziua aceea,
rană de 40 de ori. Asta a şi făcut şi la mai puţin de o săptămână m-a sunat când a intrat, o mireasmă puternică l-a învăluit deodată. Şi a căutat la toate
şi mi-a spus cu lacrimi în ochi că i-au încetat durerile. Nu o mai durea moaştele să vadă de unde vine mireasma şi, spre surprinderea şi bucuria lui,
a văzut că mireasma venea de la sfinţii de la Aiud. A chemat toată obştea să
I-am dat un litru de se închine şi mare i-a fost mirarea când a aflat că românii nu şi-au canonizat
untdelemn din candela martirii şi zac aruncaţi în gropile Aiudului.
Maicii Domnului de la De aceea îndemn pe toţi credincioşii să se închine şi să îi cinstească pe aceşti
Sfinţi şi i-am spus să se dea mari martiri ai noştri, pentru că aşa cum spune Părintele Justin, numai
în semnul Sfintei Cruci pe rugăciunile lor ne mai pot scăpa neamul din căderea mondială de azi.
rană de 40 de ori. Asta a şi
făcut şi la mai puţin de o OFRANDE/ Radu Gyr
săptămână m-a sunat şi mi-
a spus cu lacrimi în ochi că Din luptele şi-nfrângerile noastre
i-au încetat durerile. aşternem trepte altor noi destine,
o scară de argint peste dezastre,
s-o urce paşii lumii care vine.

Din fiecare rană ce ne doare,


deloc, asta în condiţiile în care lua medicamente de la cele naturiste şi din orice răstignire mai adâncă,
până la celelalte, fără niciun rezultat. Şi în mai puţin de două săptămâni am pus armuri pe piepturi viitoare
mi-a spus că a început să i se cicatrizeze rana. şi-o spadă grea în mâini ce nu sunt încă.
Un părinte din Satu Mare a primit binecuvântare de la Preasfinţitul
Iustinian de a aduce Sfinte Moaşte de la Aiud la biserică şi să le păstreze Din mărăcini, din lacrimi şi din cuie
în Sfântul Altar. Şi mi-a spus că până să aducă sfintele moaşte în parohie vor creşte mângâierile fraterne
erau întotdeauna neînţelegeri şi tensiuni între credincioşi. Dar de când pe care, mâine, alţii le-or aşterne
au venit Sfintele Moaşte s-a aşternut o pace şi o linişte peste tot. Un pe frunţi ce-n urma noastră suie.
alt lucru extraordinar pe care l-a spus părintele a fost că au început să
vină oameni care până atunci nu cercetau deloc biserica. Pur şi simplu Iar dac-am plâns, din lacrima măiastră
se vedea că erau parcă chemaţi şi aduşi în biserică de o forţă nevăzută, răsare mângâierea de mătase
de harul lui Dumnezeu şi voiau să caute ceva în biserica respectivă. Şi pe care mâine alţii au s-o lase
părintele, văzându-i aşa porniţi, le-a spus despre Sfinţii de la Aiud la care pe alte frunţi ce cresc din fruntea noastră.
s-au închinat cu multă evlavie şi cu lacrimi în ochi. Şi mai mult, părintele,
având şi ceva construcţii de făcut, a început să primească donaţii datorită Şi când, sub noaptea smârcului şi-a zloatei,
acestui har pe care îl au Sfinţii şi datorită liniştii pe care o primesc oamenii închidem luptă, lacrimă şi rană,
atunci când se închină la aceste Sfinte Moaşte. din viermuirea noastră subterană
O fiică duhovnicească din Aiud, având mari probleme cu sarcina din noi creştem pâine pentru foamea gloatei.
cauza unei infecţii urinare de care nu a scăpat cu niciun medicament, s-a
36 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 37

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
O, sfântă închisoare! bocancului, pe orice bucată de scândură o găsea să facă plăcuţă de scris.
ET n r

D
P Mă py
fost deţinut, Nicolae Purcărea Cu un vârf de sârmă, cu un vârf de lemn ascuţit scriau şi învăţau. Şi ţevile
caloriferului au început să vorbească. Abia aşteptam să vină dimineaţa
o

Îmi este greu să comprim cei 20 de ani de puşcărie în câteva cuvinte ca să ascultăm o poezie nouă transmisă pe ţeavă de Radu Gyr. Şi aşa au
C

pe care dumneavoastră să le ascultaţi. Mă voi rezuma totuşi la o parte trecut anii, rapid, rapid. A fost o perioadă mai liniştită când deţinuţii
din convulsiunile care au fost în aceşti 20 de ani de închisoare pentru aveau o oarecare libertate. Acolo s-a cimentat sufletul omului.
că închisoarea nu este doar un zid rece. În închisoare se zbat oameni, se Aş vrea să vă spun un lucru pe care trebuie să-l reţineţi. Nu scăpăm de
frământă idei. Şi acolo iese adevărul. criza sufletească în care ne aflăm dacă nu ne întoarcem la izvoare. Ce
Adevărul încă nu s-a scris, încă nu s-a sunt izvoarele? Izvoarele sunt omenia strămoşilor noştri. La ei trebuie Noi suntem generaţia de
dat pe faţă; nu se cunoaşte adevărul. să ne întoarcem, la gândul lor, la trăirea lor, la credinţa lor. Ei sunt acei la 1948 care am renunţat la
Eu vă voi prezenta o parte din aceste care ne şoptesc, care ne îndeamnă: „Trăiţi ca noi şi veţi fi mai aproape de viaţă. Ne-am dăruit viaţa
convulsiuni care au fost în închisoare. Dumnezeu”. Aceasta este legătura care s-a creat între om şi Dumnezeu. unui crez din prea mare
În 1941, când primii deţinuţi politici Legătura aceasta se numeşte omenie: să fi bun, să fi cinstit, să fi drept, să dragoste faţă de Dumnezeu
au început să populeze Aiudul şi toţi, fi milos. Toate aceste lucruri le aveau strămoşii noştri. „Punga de bani şi de neam. Noi n-am făcut
cu pedepse de 10, 15, 20 de ani, şi-au din mijlocul cetăţii nu-i a mea, e a vecinului. Brazda până aici este, de aici politică. Nu ştim ce este
pus problema: Ce ne facem? Cum este a vecinului. Nu mă lăcomesc să mă întind”. Numai aşa vom reuşi să politica dar ştim că trebuie
vom rezista noi 20 de ani de puşcărie? scoatem oameni de omenie. De ce? Pentru că e uşor să zicem Tatăl nostru, să jertfim pentru Dumnezeu
Pentru că problema se pune astfel: Doamne, Doamne, dar e foarte greu să zicem: „şi iartă-ne nouă greşelile şi neam. Şi cu aceste gânduri
Ce este mai puternic: materia sau noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri”. Mircea Vulcănescu, noi am rezistat 20 de ani.
spiritul? Şi binenţeles, concluzia a înainte de a muri a zis: „Să nu ne răzbunaţi”.
fost că spiritul este acela care ne duce Dar cum să te răzbun când tu, în gândul
pe treptele acestea ale rezistenţei. De tău, în concepţia ta, ai dragostea creştină, ai
la Braşov era atunci avocatul Traian iubirea? Cum pot să te răzbun? A te răzbuna,
Părintele Calciu, din Trifan şi avocatul Traian Marian cu pedepse de 17 ani, 20 de ani. Ei au e un factor negativ. E satanic. Ura te îndeamnă
dragoste pentru Costache fost mentorii tuturor sfinţilor din închisoare pentru că concluzia a fost: să te răzbuni. Ori dragostea creştină nu poate
Oprişan, şi-a tăiat o venă şi Luăm Biblia în mână şi cu Biblia vom parcurge 20 de ani sau toată viaţa. naşte ura. Ura este un apanaj al materiei, al
a umplut o cană cu sânge să Şi aşa a fost. S-a format la Aiud aşa zisul „grup al sufletiştilor” în care materialismului. Noi, creştinii, mergem cu
i-o dea lui Costache; gândea câţiva, un grup frumos, s-a aliniat şi au uitat de cele materiale. În grupul ideea de iubire, de dragoste.
el că în felul acesta Costache acesta a fost părintele Arsenie Papacioc, Valeriu Gafencu, Ion Ianolide, Aş vrea să vă spun o poveste. În 1956 erau
poate îşi va reveni. Dar a Maxim, Naum, Nicu Mazăre care mai trăieşte. Şi acest grup nu a făcut la Jilava, zidiţi de vii în celule, 16 deţinuţi.
fost prea târziu pentru că altceva decât cu Biblia în mână să gândească, să mediteze la cele sfinte. Într-o celulă erau părintele Calciu, scriitorul
Costache Oprişan a murit. Mai mult, nu a fost o formă artificială de manifestare. A fost o formă Petrişor Marcel, Costache Oprişan. Părintele
profundă, spirituală. Ei, când şi-au luat acest ideal pe care să-l ducă până Costache Oprişan era pe moarte, era bolnav
la moarte, au fost profund conştienţi de ceea ce fac. Şi, bine-nţeles că ei de tuberculoză. Părintele Calciu, din dragoste
s-au separat. Vă puteţi închipui că pentru noi închisoarea nu a fost doar pentru Costache Oprişan, şi-a tăiat o venă şi a
zidul rece. Pentru noi închisoarea a fost o mănăstire de cultură, o cetate umplut o cană cu sânge să i-o dea lui Costache; gândea el că în felul acesta
de cultură. Costache poate îşi va reveni. Dar fost prea târziu pentru că Costache
Să vă spun un lucru: cea mai grea boală în închisoare nu este nici foametea, Oprişan a murit.
nici frigul, ci decăderea. Atunci când omul nu mai are nicio speranţă, Noi suntem generaţia de la 1948 care am renunţat la viaţă. Ne-am dăruit
atunci când omul cade în deznădejde. Deznădejdea aceasta aduce de la viaţa unui crez din prea mare dragoste faţă de Dumnezeu şi de neam.
sine şi moartea. Ori, împotriva acestei deznădejdi trebuia luptat. Cum să Noi n-am făcut politică. Nu ştim ce este politica dar ştim că trebuie să
lupţi? Au început ţevile să vorbească, plăcuţele de săpun, toate, pentru că jertfim pentru Dumnezeu şi neam. Şi cu aceste gânduri noi am rezistat
noi, în perioada aceea, nu aveam voie să avem un vârf de creion, nu aveam 20 de ani. Într-o mănăstire, toţi sunt sfinţi, dar mai presus de toţi sfinţii
voie să avem o bucată de hârtie. Toată mulţimea a fost obligată ca pe talpa sunt duhovnicii care se retrag pe undeva printr-o chilie. Aşa a fost şi la noi
38 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 39

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
în închisoare. Gândurile noastre au fost întotdeauna aceleaşi dar trăirile neom. La un capăt intrai curat, la celălalt ieşeai „Jalea maicii, neagră apă,
ET n r

D
P Mă py
la unii au fost mai puternice, la alţii mai omeneşti. Dar în căruţa asta neom. Şi, peste toate acestea am trecut pentru că mai N-are ţărmuri s-o încapă.
sfântă am mers cu toţii, am împins cu toţii, ne-am străduit cu toţii. Pentru presus de toate aveam în sufletul nostru imaginea lui …………………………
o

că ne punem întrebarea: care este scopul final al vieţii? Şi dacă suntem Dumnezeu, imaginea lui Hristos, şi cu ea ne-am dus Plânsul maicii pietre-nmoaie,
C

creştini, mărturisim pe Hristos. Trebuie, pe drumul acesta pe care l-am şi am trecut 20 de ani. Şi, care mai suntem, avem scoală scorburi şi puhoaie,
purces, să zicem: Alături de Tine, Doamne, spre mântuirea noastră, a datoria să mărturisim ca voi copiii care sunteţi, ca umple văgăunile,
neamului şi a noastră a tuturor! Şi dacă acesta este un ţel final pe care trebuie voi, părinţi care nu vreţi să vorbiţi, sau moşi care nu zgâlţâie furtunile.
să-l îmbrăţişam, trăind în societate trebuie să fim modele, exemple pentru vreţi să vorbiţi despre trecut să vă spunem noi ce este Ar smunci din temelie,
toţi cei care încearcă să vină la noi. Acestea au fost frământările care au lumile, să nu mai fie…
dus la crearea sfinţilor. Vă spun aşa cum a zis cineva, că toate închisorile ………………………….
comuniste au fost pline de sfinţi. Este adevărat, pentru că viaţa noastră a Maica geme şi se zbate,
fost destul de izolată. Am trăit unilateral. Gândul nostru, flacăra la care munţii se târăsc pe coate.
ardeam era una: să scăpăm de comunişti, să fim liberi! Şi pentru acest Şi cum geme orice trunchi
lucru între noi a existat o frăţie nemaipomenită. Nu am ţinut seama de cade soarele-n genunchi”
nuanţa politică, nu am ţinut seama de nuanţa de credinţă.
Vă spun iarăşi o poveste frumoasă. La mină, povesteşte părintele E jalea pe care mamele noastre au purtat-o alături
Pârvu - căci şi el a fost acolo - a venit un lot. În lotul acesta, unul dintre de noi. Poate au suferit mai mult ca noi şi s-au stins
deţinuţi a văzut pe cineva. Şi când l-a văzut, s-a dus iute, a făcut rost de odată cu lacrima, odată cu lumina candelei care şi
mâncare şi i-a dat. Zice: „Domnule, ţi-o fi foame. Uite, să-ţi dau ceva ea s-a stins. V-aş putea purta prin poveştile acestea
de mâncare”. Şi, sigur, deţinutul, venind de pe drum, era flămând, era ore întregi dar să o iau pe felii, să vă povestesc fiecare
ca vai de el. Şi deţinutul care a primit mâncarea întreabă: „Dumneata, moment important, să vă povestesc cum a murit
Vreţi să ştiţi cine a fost de ce eşti condamnat, domnule”? Şi-i spune deţinutul: „Ei, pentru că fratele meu care a dormit lângă mine, cum s-a stins
comunismul? Lăsaţi-ne pe am dat de mâncare unui fugar. Nu ştiam că acel fugar a fugit din munţi, comunismul. Vreţi să ştiţi cine a fost comunismul? unul sau altul, cât a rezistat... Din întâmplare la Aiud
noi să vorbim şi dacă nu veţi s-a rătăcit, şi pentru asta m-au condamnat”. Iar deţinutul care a primit Lăsaţi-ne pe noi să vorbim şi dacă nu veţi ajunge la eram într-o echipă de zidari; eram zidar. Eram tânăr,
ajunge la o saturaţie, la un mâncarea întreabă: „Cum s-a găsit un aşa om netrebnic pentru acest o saturaţie, la un dezgust, la un gust amar, amar de eram uite, eram sprinten şi lucram foarte repede.
dezgust, la un gust amar, lucru să te condamne… Cine a fost acela?” Şi atunci deţinutul, ce spune? tot, atunci sigur că nu puteţi niciodată să înţelegeţi A trebuit să fac morgă la Aiud. Morga se numea:
amar de tot, atunci sigur „Dumneata! Dumneata ai fost acela care m-ai condamnat pentru acest lupta între bine şi rău. Pentru că lupta este între morga lui Nae. Şi, într-o dimineaţă, am trecut pe la
că nu puteţi niciodată să fapt”. Sau un altul, un amic zice: „M-am dus în celulă şi ştiam cine este în bine şi rău, între satana şi Dumnezeu. Dar gândul morgă şi cine crezi că era în morgă? Prietenul meu
înţelegeţi lupta între bine celulă, preşedintele tribunalului de la Ploieşti, şi l-am întrebat: „Domnule nostru, nădejdea noastră, este puternică în a crede cel mai bun: Gheorghe Jimboiu! Am încremenit
şi rău. Pentru că lupta este Manea, mă mai cunoşti? Eu sunt Gulic pe care l-ai condamnat 20 de ani”. că până la urmă forţele binelui vor învinge. puţin. Am făcut o mică rugăciune pentru el şi am
între bine şi rău, între satana „Nu, nu te cunosc. Şi ce ai venit să-mi ceri socoteală”? „Am venit să văd Şi acum să consacru câteva cuvinte pentru mamele zis: „Doamne, unde-i viaţa mea? Doamne, iartă-mă
şi Dumnezeu. dacă ai pâine, dacă ai pătură, dacă îţi trebuie ceva”. S-a îngrozit domnul noastre, pentru surorile noastre care singure au că am renunţat la darul Tău cel mai mare pe care mi
Manea, crezând că urmează represalii. Amicul meu s-a dus, a luat o pâine, suferit alături de noi. Vă mai spun o poveste… În l-ai dat: Viaţa! Am renunţat ca să Te apăr pe Tine,
a luat o pătură şi i-a dat. Şi lacrimi grele au început să curgă pe ochii 1956, în loc să-mi dea drumul acasă, m-a trimis în Doamne. La ziua judecăţii ai milă, Doamne, de noi!
magistratului. „Cum, domnule? Eu v-am lovit cu ani grei de puşcărie şi Bărăgan. În Bărăgan, în 1955 plecaseră deţinuţii, Şi dacă crezi că faptele noastre au fost de folosinţă
dumneavoastră mă loviţi cu pâine”? „Aşa suntem noi crescuţi, domnule deţinuţii bănăţeni au fost deportaţi şi noi trebuia să neamului, societăţii, omului, iartă-ne, Doamne,
colonel, aşa am fost învăţaţi”. populăm satul. Şi atunci noi, foştii deţinuţi, nu am pentru cele rele pe care le-am făcut”.
Iertaţi-mă, n-aş vrea să fiu rău, dar un lucru trebuie pus la punct: adevărul fost trimişi acasă ci în D.O. domiciliul obligatoriu. Multe aş vrea să vă mai spun dar timpul ne presează.
să iasă la iveală. Nu Wurmbrand i-a dat lui Gafencu streptomicină, ci Şi a trebuit să suportăm bine-nţeles şi acolo altele. Eu sunt cioplitor în lemn şi mă forţez să vorbesc.
Gafencu i-a dat lui Wurmbrand; el a trăit mulţi ani, Gafencu a murit. ... De aceea totdeauna gândul meu se opreşte la Este darul meu cel mai de preţ. Darul este dar. Şi în
Am intrat în închisoare suflete curate, cum spune poetul, suflete de crini, mamele noastre. Mama mea a murit cu un vis urât zarcă am cioplit toată suferinţa pe care am trăit-o.
curate în gând, în fapte şi în tot ce exista în noi. A trebuit să treacă tăvălugul la mine. Îngăduiţi-mi câteva momente pe care le-a Întrebaţi la muzee şi vă va spune cine este Nicolae
comunist ca să ne facă neoameni, pentru că am avut neşansa, destinul concretizat Radu Gyr într-o baladă aşa de frumoasă, Purcărea.
mare ca şi la Piteşti, acolo unde dacă intrai în izvoada dracului, deveneai Balada unui plai de munte:
48 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 49

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
Un model de mărturisire anti-cip la jena de început, de la frică, care este arma diavolului … nu trebuie să-ţi
ET n r

D
P Mă py
De la frică la curaj fie frică! Îl ai pe Hristos!
judecător Carmen Păduraru Şi mie mi s-a întâmplat să fiu umilită, să fiu privită ca o habotnică dar
o

încet, încet, în jurul meu, oamenii au început să vadă pericolul. Mi-au


C

Eu accentuez că a trecut timpul rugăciunii, al cerut lămuriri, au început să se intereseze, i-am atras de partea mea.
smereniei şi al postului exclusiv, fără exteriorizare. Trebuie să ştiţi că frica este arma diavolului şi să o refuzaţi din start. Am
Este timpul mărturisirii care înseamnă să vorbeşti fost mâhnită când am aşteptat opinia preoţilor, şi cei care sunt de faţă pot
despre Mântuitorul nostru Iisus Hristos, să-L să se supere pe mine, dar am fost şocată de decizia Sinodului. Ruşine! O
pomeneşti în toată clipa şi în tot ceasul, să stai ţară de creştini ortodocşi să aibă o asemenea conducere? Să iasă purtătorul
de vorbă cu cei care nu au ajuns, pentru că sunt de cuvânt al acestei instituţii şi să spună: „Eu îmi pun primul cip”?!. Păi, Ceea ce m-a liniştit a fost
sărmani, să-L cunoască. Timpul de acum ne oferă eu ştiu din copilărie despre pericolul pecetluirii. Preotul ar trebui să mă scrisoarea părintelui Justin
şi mai mult posibilitatea aceasta. Ameninţarea apere! Este o ruşine! Slavă Domnului că m-a întărit iarăşi părintele Justin Pârvu din 14 ianuarie când
actelor biometrice este îngrozitoare şi cred că care mi-a spus: „Dar Mântuitorul cum a rămas singur?” Deci aşa trebuie a spus: „Haideţi la luptă!
toată lumea de aici cunoaşte problema şi nu mai să privim lucrurile. Biserica oficială nu este de partea noastră. Va trebui ca Creştini, ieşiţi la luptă!”
este nevoie de vreo argumentaţie. Eu am fost în lupta să o ducem noi cu Hristos deasupra şi cu binecuvântarea Părintelui Nu întâmplător ne spune
situaţia de a studia mai în amănunt problema Justin, slavă Domnului că-L avem. aceasta un părinte care este
deoarece am trei copii mici, sunt judecător - şi un Practic ce se mai poate face?! Permisele auto conţin cipuri. Oficialităţile plin de dragoste.
preot o dată mi-a spus: „Nicio grijă! judecătorii spun că nu. O parte dintre permisele care s-au emis
aproape nu se mântuiesc” – ceea ce m-a înfiorat din noiembrie spun ei că nu ar avea. Am studiat
şi m-a trezit dintr-un anumit punct de vedere, directiva Uniunii Europene care este invocată
dar care de fapt mai mult m-a agitat. Ceea ce m- în documentul oficial şi în care se spune astfel:
a liniştit a fost scrisoarea părintelui Justin Pârvu permisul auto nu este un act electronic fiind emis
din 14 ianuarie, când a spus: „Haideţi la luptă! în baza directivei 126/2006. Ori, este o obrăznicie
Creştini, ieşiţi la luptă!” Nu întâmplător ne din partea lor pentru că directiva spune clar că acest
Oricând ne putem trezi spune aceasta un părinte care este plin de dragoste. Au fost tot felul de act trebuie să conţină un microprocesor cu memorie
pe acel document cu nişte interpretări. Citim de prin poziţiile unora dintre preoţi că nu ar trebui electronică, care în timp se poate completa cu orice
informaţii despre noi. O altă să se facă tulburare, că rugăciunea, rugăciunea şi postul vor rezolva toată fel de date. Deci noi, prin acest permis care iniţial
minciună a oficialităţilor: problema. Nu o rezolvă dacă noi nu mărturisim prin orice faptă exterioară pare inofensiv, dăm o semnătură în alb. Oricând ne
această directivă ar fi putut situaţia care ne ameninţă. Eu nu am putut să stau… Am mers şi am bătut putem trezi pe acel document cu nişte informaţii
fi implementată până în din uşă în uşă la vecinii mei pe care nu-i cunoşteam. Eram speriată, în despre noi. O altă minciună a oficialităţilor: această
2033. De ce s-au grăbit? De felul meu. Nu-mi cunoşteam vecinii! Este ca o boală a societăţii actuale, directivă ar fi putut fi implementată până în 2033. De
ce nu ne-au informat? Cel din păcate. Nu ne mai uităm în ochii celuilalt, nu ne mai spunem cuvinte ce s-au grăbit? De ce nu ne-au informat? Cel puţin
puţin doi ani trebuiau să fie blânde de dragoste, de ajutor. Speriată de problemele mele interioare, nu doi ani trebuiau să fie dezbateri publice pe această
dezbateri publice pe această mă mai interesa că am un vecin necăjit sau, pur şi simplu, care ar vrea să temă. Chiar legea Uniunii Europene o prevede! De ce
temă. Chiar legea Uniunii mă salute sau să îl salut. În momentul în care am citit scrisoarea părintelui nu au respectat-o? … Probabil că nu L-au descoperit
Europene o prevede! De ce Justin mi-am schimbat optica. Este timpul luptei pe toate căile. Trebuie pe Iisus! Atunci altfel ar fi văzut lucrurile. De ce să
nu au respectat-o? neapărat strânse semnături. Gândiţi-vă că tinerii de astăzi, la o formă treacă peste obligaţiile pe care însuşi le-a impus actul
de ieşire în parc, în centru oraşului, pot aduna aceste semnături, pot normativ al UE? Puteţi întreba şi nu cred că nu există
sta de vorbă cu oamenii. Este un lucru care tinerilor, cred eu, le lipseşte avocaţi care nu gândesc ca mine. Căutaţi-i! Mergeţi şi
astăzi. În tinereţea mea erau alte dizidente. De exemplu, dacă citeam Ana întrebaţi! Am această problemă: trebuie să primesc permis auto şi nu îl
Blandiana mi se scădea nota la purtare. Curajul de a-L mărturisi pe Iisus vreau; sunt creştin ortodox. Eu nu renunţ la Duhul Sfânt pentru acel cip,
Hristos, discutând cu cei din jurul nostru, vine treptat; se înmulţeşte. De orice ar fi! Am dreptul de a conduce prin faptul că am absolvit o şcoală
de şoferi, am dat un examen dar eu acel permis nu-l iau. Cine se află în
 Fragment din conferinţa Dictatură şi martiraj, Cluj, 31 mai a.c. situaţia expirării permisului poate merge la un avocat pentru a face o
50 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 51

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
plângere prealabilă, pentru a face o acţiune în instanţă. Poate veţi pierde ocrotit mai mult decât familia. S-au dezincriminat incestul, prostituţia.
ET n r

D
P Mă py
din aceste acţiuni şi am auzit deja că sunt situaţii defavorabile dar se vor V-am spus, sunt multe şi nu am timp să studiez în amănunt dar ceea ce
găsi unul, doi, încet, încet, văzând opinia noastră că nu stăm şi primim se urmăreşte din, câte am reuşit să aflu, este un dezastru. Să ne rugăm la
o

toate minciunile, scursurile societăţii. Nu trebuie să acceptăm, orice ar Dumnezeu să mai ţină lucrurile aşa cum sunt şi să ne dea înţelepciune
C

fi! Lupt pentru dreptul meu! Deocamdată sunt drepturi constituţionale fiecăruia, la locul unde se află, pentru ca să facă ceea ce trebuie.
şi dacă noi nu vom opune rezistenţă acum, în scurt timp se va tinde la Mass-media abundă acum de cazuri şocante. Se învrăjbesc categoriile
schimbarea constituţiei unde vor fi nişte modificări esenţiale. Îmi asum sociale şi noi nu trebuie să permitem, pentru că aici lucrarea diavolului
critica părintelui cu privire la judecători. Aşa este! E trist! Sunt situaţii va dispare. În momentul în care noi, creştinii, vom ajunge la o dragoste
de acest fel! Mi-o asum! Dar cauzele nu sunt numai
acolo, că judecătorul ia bani. Nu! Cauzele sunt mult
mai profunde pentru că omul care ajunge în faţa ta şi
o dă afară pe mama lui din casă, ce fel de hotărâre poţi
să dai în situaţia aceasta? Când ajung oamenii să jure
pe cruce şi să spună cu mâna pe cruce şi unul şi altul
lucruri total opuse? Unde este conştiinţa omului? De
ce a ajuns la acel proces?
Mai este o altă cauză pe care vreau să o cunoaşteţi.
S-a dorit modificarea legilor pentru ca să se creeze
învrăjbirea asta socială. Cum s-a întâmplat? Printr-
o inflaţie de procedurii. Cam 60-70 % din populaţia
ţării se judecă şi, deci, a ajuns o problemă de fond;
dacă ai ajuns acolo, fiind creştin ortodox, atunci de
la bază trebuie schimbat totul. ...Pe internet sunt o
mulţime de documente prin care poţi face o plângere
prealabilă, o acţiune împotriva prefectului pentru că
el are în subordine permisele auto. Responsabilitatea
este a intelectualilor, de ceea ce se întâmplă în ţara
aceasta. Pentru că noi am tăcut, noi, intelectualii!
Lupt pentru dreptul meu! Intelectualii, cum spune Ioan Ianolide care m-a dus la o luciditate puternică de a înţelege, de a ierta pe celălalt, de a accepta slăbiciunile celui Poate aveţi cunoştinţă -
Deocamdată sunt drepturi extraordinară, că creştini au răspundere pentru destinele omenirii, să le de lângă noi, de a ne încărca din nou inima cu iubire creştină, atunci nu UE ne impune modificarea
constituţionale şi dacă noi orienteze şi să le orânduiască. Deci, noi, creştinii, cu atât mai mult ca va mai putea răzbi. Ceea ce m-a întărit iarăşi foarte mult au fost cuvintele tuturor codurilor: penal,
nu vom opune rezistenţă intelectuali, avem răspunderea să nu ne solidarizăm cu dezastrul lumii părintelui Adrian Făgeţeanu. Este posibil să epuizăm toate aceste arme civil, procesual, structural,
acum, în scurt timp se moderne. Aceasta înseamnă dezaprobarea totală a păcatului, a răutăţilor, exterioare despre care v-am vorbit: REFERENDUMUL, oprirea legilor - adică de la zero. Va fi o
va tinde la schimbarea a acestor modificări legislative care se vor impune şi mai acut. Poate aveţi efective. Este posibil. Atunci va interveni opţiunea fiecăruia, foarte mare dezordine în această
constituţiei unde vor fi nişte cunoştinţă - UE ne impune modificarea tuturor codurilor: penal, civil, conştientă, de a refuza orice document. Aceasta le va distruge sistemul ţară pentru că legile nu sunt
modificări esenţiale. procesual, structural, - adică de la zero. Va fi o mare dezordine în această cu propriile lor legi pe care le vor da şi să dea Dumnezeu să nu se pună cunoscute de nimeni; aceste
ţară pentru că legile nu sunt cunoscute de nimeni; aceste legi au venit în practică niciodată. Eu, personal, refuz acest document! Cât mai pot, legi au venit peste noapte
peste noapte impuse de la Bruxelles. mai merg cu maşina, cât mai pot, mai merg la serviciu, pentru că va fi impuse de la Bruxelles.
Noi, judecătorii practicieni, vreau să vă spun că sunt nopţi în care nu momentul decisiv când îţi va spune: dacă nu ai permisul cu cip, dacă nu
dormim din cauza numărului de dosare şi al lucrului pe care-l avem. ai act de identitate, nu mai vii la serviciu. (...)Pretextul lor este prevenirea
Oamenii, sărmanii, ajung la judecată dar nu aceasta le va rezolva problema, terorismului. Iertaţi-mă, acestea sunt aberaţii care au plecat de la nişte
ci întoarcerea la credinţa autentică şi totală. Vă spuneam că se trece la cazuri particulare, şi acelea cu sensuri specifice. Să facem tot ce se poate
introducerea forţată a acestor dezastre care sunt codurile, în sensul că se să spune: NU!
va modifica structura codului familiei, în aşa fel încât concubinajul va fi
52 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 53

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
ET n r Model de contestare Administraţiei şi Internelor la rubrica legislaţie nu există nici o referire la vreun act normativ.

D
a noilor permise auto
P Mă py
- Acest tip de act îmi îngrădeşte libera circulaţie prin atingerea adusă vieţii mele intime, drepturi consfinţite
de art. 25 raportat la art. 26 din Constituţia României. De asemenea Legea fundamentală garantează:
o

CĂTRE 1) dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică (art. 22) - libertatea conştiinţei, astfel art. 29 prevede
C

1) Prefectul Jud. Neamţ expres că „Libertatea gândirii şi a opiniilor precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub
Str. Alexandru cel Bun nr. 27 nici o formă”.
Piatra Neamţ,cod. 610004,fax 0233218089 2) dreptul la informaţie art. 31(2) „autorităţile publice sunt obligate să asigure informarea corectă a
2) Cms Şef Serviciu Regim Permise de Conducere cetăţenilor”.
Neamţ 3) dreptul la ocrotirea sănătăţii: art. 34.
Str. Alexandru cel Bun nr. 10-12
Piatra Neamţ, cod 610004, jud. Neamţ Cererea mea nu este în contradicţie cu ordinea de drept sau bunele moravuri şi se întemeiază pe principiul
toleranţei şi respectului reciproc faţă de toate cultele religioase (art. 29 al.3) şi este susţinută de Convenţia
Subsemnatul .......................................... domiciliat Europeană a drepturilor Omului care face parte din dreptul intern şi care prevede protecţia specială
în ............................................ solicit Prelungirea (art.2,5,8 şi 9) a acestor drepturi.
valabilităţii permisului de conducere pe care îl Declaraţia universală a Drepturilor Omului defineşte fiinţa umană prin prevalenţa vieţii spirituale asupra
deţin în prezent sau eliberarea unuia nou dar cu celei biologice or, acest sistem de însemnare electronică şi codul de bare este specific şi trebuie să rămână
aceleaşi caracteristici ale documentelor eliberate în aplicabil numai mărfurilor.
România până în nov. 2008. Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.252/2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi
MOTIVE ÎN FAPT elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documentele de călătorie (a cărui implementare se
- sunt cetăţean român şi persoană liberă care trăiesc în Uniunea Europeană. susţine că s-a făcut prin introducerea acestor noi acte) a recomandat ca anterior emiterii unor astfel de
- refuz categoric primirea permisului care se eliberează începând din luna nov. documente:
2008 pentru că aşa cum rezultă din normativele tehnice de implementare, acesta 1) să se întocmească un studiu de impact social, economic şi religios
„conţine un microcip de identificare a cărui arhitectură este de tip radiofrecvenţă 2) să se facă o dezbatere publică timp de 36 de luni;
(RFID) şi îndeplineşte standardele aviaţiei civile” având încorporat datele Directiva nr. 2006/126/CE care se referă la emiterea permisului comunitar - care trebuie să conţină conform
fundamentale ale persoanei mele subsumate codului de bare similar celui care are art. 1 un microprocesor cu memorie electronică – ar fi trebuit implementat până la 19 ianuarie 2033 şi
integrat numărul 666. numai după ce Comisia Europeană ar fi dat omologat capacitatea de a rezista tentativelor de falsificare sau
modificare a datelor.
În calitate de CREŞTIN Aceste condiţii nu au fost respectate, ceea ce îmi dă dreptul o dată în plus să solicit prelungirea efectelor
- constat că acest act îmi încalcă în mod grav credinţa personală întrucât învăţătura actului pe care îl deţin.
biblică îmi interzice purtarea semnului lui Antihrist înglobat în codul de bare. Anexa privind forma, dimensiunile şi conţinutul permisului de conducere comunitar model 2007 prevede
În calitate de OM îmi sunt afectate: expres la pct. 12 – ultimul rând – că acesta trebuie să conţină cod de bare, ceea ce justifică o dată în plus
- demnitatea prin faptul declarat al acestui tip de act al controlului fizic absolut refuzul meu de a primi un astfel de document.
asupra persoanei mele 24 h/24 h şi prin aceea că sunt asimilat mărfurilor Până la momentul când Curtea Constituţională se va pronunţa asupra neconstituţionalităţii legilor ce privesc
(identificate prin cod de bare) şi animalelor (care poartă deja cipuri de documentele biometrice vă rog să luaţi act că prezenta constituie PLÂNGERE PREALABILĂ conform
identificare). Legii nr. 554/2004 şi îmi rezerv dreptul să solicit Statului Român daune morale şi condamnarea la Curtea
- onoarea pentru că acest control face ineficientă prezumţia de nevinovăţie; de la Luxembourg şi Strassbourg pentru tentativa sa de îngradire a libertăţii personale şi de conştiinţă.
- sănătatea întrucât studiile ştiinţifice au demonstrat că prin funcţia de antenă Semnătura, Data,
capabilă să perceapă unde de radiofrecvenţă direct asupra persoanei mele sunt Domnului PREFECT/ ŞEF SERVICIU .............................................. .
expus unei radiaţii permanente producătoare de cancer şi alte maladii.
INDICAŢIE :
Se va expedia prin poştă cu confirmare de primire.
În DREPT Dacă după 30 de zile nu se primeşte nici un răspuns se adresează Tribunalului judeţean Secţia Contencios Administrativ.
Persoanele care fac şcoala de şoferi să adreseze o astfel de plângere anterior examenului cu cel puţin o lună.
- Nu cunosc în baza cărei legi s-a emis acest tip nou de act. Pe site-ul Ministerului Doamne ajută!

 Varianta electronică o puteţi descărca de pe internet, http://pentrulibertate.ro.


54 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 55

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
Mărturisesc sau mă lepăd?
ET n r

D
P Mă py
De vorbă cu părintele Ioan Sismanian - De exemplu el striga împotriva lui Irod, osândea fărădelegile lui şi Irod nu
interviu realizat de monahia Nectaria, 10 iunie, 2009 s-a schimbat…
o

- Dar asta nu înseamnă că el a spus că „voi vorbi în van…”. El şi-a asumat


C

- Părinte Ioan, trăim vremuri foarte dificile, într-o societatea care tinde să poziţia. Şi-a asumat rolul de Înaintemergător. Trebuia să vorbească fiind
devină din ce în mai potrivnică Ortodoxiei, credeţi că nemărturisirea ne Înaintemergător. Şi nu numai el, ci şi Sf. Ioan Gură de Aur la fel a vorbit,
face părtaşi fărădelegilor acestei lumi? deşi ştia foarte bine că nu a avut cui să vorbească. Şi iată că a preferat să
- Dacă cineva tace, dacă cineva este părtaş la un furt, nu slujeşte furtului? fie unde a ajuns; ba mai mult, din dragoste pentru oameni a plecat singur
Da sau nu? Da! Pentru că intră şi el la judecată; e limpede. Complicele prin zidurile cetăţii ca să nu facă tulburare, ca să nu-i facă pe alţii să-şi Deci, dacă noi avem
este părtaş la furt. El slujeşte furtului. pună viaţa în pericol pentru el. Câtă iubire, câtă jertfă!… Şi noi astăzi conducător care este
Dacă eu tac, nu slujesc diavolului? Iată fugim. Trebuie să mărturisesc! Nu zic nimic, decât îmi pun întrebarea: Hristos şi care ne conduce
problema… Mă lepăd eu de Hristos? „Eu trăiesc o viaţă creştină? Eu mi-am asumat un mod de viaţă creştină de prin harul Sfântului Duh,
Mă lepăd, fraţilor! Astăzi, atât de la Botez? Dar acum, din păcate, sunt două lumi diferite – cea a Bisericii noi lucrăm să-L chemăm
mare este atacul diavolului, este atât şi cea a statului; e lumea dogmelor şi lumea normelor. Din păcate ele şi să trăim această lucrare.
de perfid şi puternic, încât atacă în nu au nimic în comun. Ba mai mult, aceste lumi au devenit antagonice Pentru asta e nevoie de a
însuşi adâncul meu, al aşezării mele, pentru că diavolul, care stăpâneşte lumea de astăzi, a făcut din lumea ne lepăda de noi înşine, de
al dependenţei mele de viaţa veşnică în normelor o opoziţie a lumii dogmelor. Şi atunci sigur că, în momentul în voia noastră: de mânie, de
osânda veşnică. Eu vreau să trăiesc după care trebuie să fiu urmaş şi să-mi asum această lume a dogmelor, pentru pizmă, de nemulţumire, de
voia lui Dumnezeu. Dacă eu vreau cu mine singura axiomă validă rămâne în Psalmul 1: „Şi în legea Domnului cârtire, de celelalte. Fără
adevărat atunci se împlinesc cuvintele: voia lui şi în legea Lui va cugeta ziua şi noaptea” (ediţia Sfântului Sinod această lepădare nu are cum
„Cine ascultă cuvintele Mele şi crede în 1914). Deci numai în cadrul ei putem lucra. E absurd să fac altfel! Aceasta să lucreze harul în mine.
Cel care M-a trimis pe Mine are viaţă este problema. Eu trebuie să gândesc, şi toată fiinţa mea trebuie să aibă E absurd!
veşnică iar la judecată nu va veni ci s-a în ea valide şi funcţionale axiomele vieţii creştine, cele
mutat din moarte la viaţă”. Ce înseamnă evanghelice, cuvântul lui Dumnezeu. Şi de aici plecând,
viaţă? Apoi, eu trebuie cu adevărat îmi asum viaţa astfel. Iar statul trebuie să-şi asume
aceste cuvinte ale lui Dumnezeu să le drumul lui. Când spun stat, înseamnă nişte oameni care
împlinesc în viaţa mea şi să fac din ele şi-au asumat un mod de viaţă şi o ideologie; sunt dogmele
unica lege a fiinţei mele. lui, normele lui. Este treaba lui. Dar eu nu pot să mă
supun lui decât în măsura în care aceste dogme ale lui nu
Astăzi, atât de mare este - Unii îşi justifică tăcerea tocmai prin asumarea acestei nevrednicii… Cine le anulează pe ale mele. Pentru că ale lui sunt finite iar
atacul diavolului, este atât sunt eu ca să vorbesc sau să îndrept pe altul, sau să schimb ceva? ale mele sunt infinite. Deşi, e interesant, şi ale lui sunt
de perfid şi puternic, încât - Eu nu schimb nimic! Când cineva mărturiseşte, el nu o face nici ca să infinite pentru că vizează un infinit veşnic, dar în iad.
atacă în însuşi adâncul pârască, nici ca să se mândrească. El o face ca să aibă cuvânt mântuitor în Aici este problema. Dacă ar fi finite, nu ar fi nimic. Dar
meu, al aşezării mele, al faţa judecăţii. Despre asta vorbim. nu sunt finite, căci el mă pune pe mine să fac lucruri care
dependenţei mele de viaţa pentru mine au efect infinit, ceea ce nu-mi convine. Nu
veşnică în osânda veşnică. - Deci, care este rostul mărturisirii, temeiul ei? pot să accept lucrul acesta. Ei acţionează în aşa fel încât
Eu vreau să trăiesc după - Temeiul mărturisirii nu este nici pâra, nici slava deşartă ci este acea îmi afectează mie această viaţă. Acolo, în iad, nici măcar
voia lui Dumnezeu. datorie pe care Dumnezeu a pus-o… nu pot spune că sunt fără Dumnezeu. El e prezent în iad
dar e prezent ca o durere, ca o depărtare, ca o conştiinţă
- Iertaţi-mă, credeţi că Sf. Ioan Botezătorul mărturisea ca să-i schimbe pe de neatins veşnic. Este cumplit! Este ceva înfiorător!
oameni sau ca o datorie în faţa lui Dumnezeu? Acolo va fi deja târziu…
- Să nu amestecăm lucrurile… El nu era un nimeni ca să spună că este
nimeni! Eu spun pentru cel care se crede nimeni, ca să nu aibă îndreptăţire! - Şi nu ne compromitem numai prin simpla noastră vieţuire într-o astfel de
Sfântul Ioan avea un rost. El şi-a lucrat acel rost. societate? A venit cumva vremea ca să „ieşim din mijlocul lor”?
56 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 57

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
- Acolo nu spune să ieşi din mijlocul lor, ci spune altceva, profund; nu spune cum a fost şi cu Sfântul Ioan. Aceeaşi întrebare o pun şi eu acum: Botezul
ET n r

D
P Mă py
separaţi-vă ci „ieşiţi din mijlocul lor şi vă osebiţi”. (2 Corinteni 6:17) Este lui Ioan de unde a fost? De la oameni sau de la Dumnezeu? Cuvântul
diferit! Adică, eu ce să fac?! Eu, în clipa aceea, trăiesc cu mintea în iad dar Părintelui Justin de unde a fost? De la oameni sau de la Dumnezeu? Dacă
o

nu deznădăjduiesc! Stau acolo şi mărturisesc viaţa mea; o viaţă creştină, a fost de la oameni, toţi vor zice că nu se poate. Iar dacă zic că e de la
C

firească, cum au fost de două mii de ani oamenii din lumea aceasta care Dumnezeu iar eu nu ascult de el, ce fac? Zic: nu ştiu; poate e înşelat. Dar
au mărturisit prin simplitate, uneori prin nebunie, fiecare cum şi-a găsit asta este o minciună! Eu ştiu sigur că părintele nu e înşelat. Ştiu sigur
inima lucrând. Unii au plecat prin peşteri, s-au dus fiecare pe unde au că părintele e părintele cu P mare şi ştiu sigur că păcatele sunt ale mele
putut. Fiecare a fost condus prin Duhul Sfânt. Nimeni nu a lucrat după mândriei mele, ale orgoliului meu, ale părerii mele. Căci părerea este cea
părerea lui. Cine a făcut altfel a ajuns unde nu trebuie. mai sigură cale de a-mi distruge viaţa. Părerea… Nu avem nevoie decât Unii şi-au asumat o
Deci, dacă noi avem conducător care este Hristos şi de certitudini, nu de păreri. Sfinţii Părinţi spun că noi mărturisim ceea viaţă normală de asceză
care ne conduce prin harul Sfântului Duh, noi lucrăm ce spun ceilalţi. Nu spun nimic de la mine. Şi atunci, cum pot spune eu, interioară, în pustie.
să-L chemăm şi să trăim această lucrare. Pentru asta vezi Doamne, a zis cutare? Nu a zis cutare. A zis Biserica! A zis Duhul! Alţii şi-au asumat o viaţă
e nevoie de a ne lepăda de noi înşine, de voia noastră: Altfel nu zic! Oamenii aceştia nu vorbesc de la ei, că nu-şi permit. Eu mărturisitoare. Dar eu ce
de mânie, de pizmă, de nemulţumire, de cârtire, de vorbesc de la mine, din prostia mea dar el măcar nu poate. Ba mai mult am văzut şi ce ştiu? Că la
celelalte. Fără această lepădare nu are cum să lucreze şi eu, ca duhovnic, în puterea tainei, ar trebui să fiu înfricoşat şi să zic ce sinodul acela despre icoane
harul în mine. E absurd! Şi-mi pun întrebarea la un spune Duhul. Condiţia este să mă lepăd eu pe mine în puterea Duhului. au ieşit toţi mărturisind.
moment dat când, de exemplu, scriu predici frumoase Pentru că Dumneazeu îmi dă puterea aceasta. Dumnezeu m-a sfinţit Au lăsat pustia. De ce? Era
şi apoi mă supăr cu celălalt şi-l scuip? Şi apoi iar caut în puterea tainei prin actul hirotoniei şi mi-a poruncit să-mi sfinţesc timpul! Pentru că mie mi
prilej de a scrie predici frumoase… Iartă-mă, dar în viaţa întru împlinirea iubirii Lui în mine. „Poruncă nouă vă dau vouă: se pare că această afectare,
condiţiile acestea diavolii scriu! să vă iubiţi unul pe altul aşa cum Eu v-am iubit pe voi”(In. 13:34). Dar această cipuire, această
puterea sfinţitoare în mine mi-a dat-o ca să pot să fac aceste sfinte taine. lucrare este un atac la însuşi
- Şi asta credeţi că e una din pricinile pentru care Şi fără această putere sfinţitoare a lui Dumnezeu, eu ce aş fi? Ştiu atâtea chipul omului.
poporul este lipsit de credinţă, de nădejde? Predicatorii istorioare frumoase din Pateric în care atât de frumos
nu trăiesc ceea ce propovăduiesc? lucrează harul peste preot. Dar asta nu înseamnă că
- … Pentru că nu se împlineşte acest cuvânt: „cuvânt eu sunt infailibil pentru că lucrează harul, că şi eu pot
cu putere multă”. Şi vă spun ceva din propria mea să fac voia mea, şi eu pot să lepăd harul, şi eu pot să
experienţă firească. Vine omul la mine, eu îl ameţesc fiu batjocoritor de har, şi eu pot să ajung un om care
cu tot felul de idei bune, logice şi după două ore iese de blasfemiază cuvântul lui Dumnezeu. Şi vai de mine!
Mi se pare penibil, mi se la mine tot nelămurit. Şi se duce la părintele Justin care-i zice: „Măi, măi,
pare o batjocură să se spună măi!” şi cu asta l-a lămurit total. Atât, trei cuvinte îi spune părintele. Nu-i - Se spune: să dăm Cezarului ce-i al Cezarului, şi lui
despre părintele Justin că e spune ceva extraordinar dar trăirea, duhul, durerea, lacrimile, acei zeci de Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu. Unii spun că a
înşelat, că e minţit, că este ani de suferinţă din spatele lui, iată ce putere au avut. La mine e aşa, un fel accepta acest cip este a da Cezarului ce e al Cezarului.
condus de alţii. Păi, ori el de moşmăială, deşi poate o fi şi de la mine de folos ceva… Nădăjduiesc. În - Nu, fraţilor! Daţi cipul Cezarului că e al Cezarului!
este părintele cu P mare ori e orice caz, valoarea aceasta nu se obţine decât prin lacrimă şi suferinţă. Al meu, al lui Dumnezeu este să nu-l primesc. E
o mascotă pe care eu al Cezarului; să şi-l pună el, dacă e al lui! Nu a zis
o joc cum vreau? - Nu este şi o vină a ucenicilor? Mă refer la neîncrederea în cuvântul Dumnezeu aşa? Dă-l Cezarului! Al meu e sufletul!
duhovnicilor, şi mai ales a marilor duhovnici. Nu-l dau!
- Iertaţi-mă, lucrurile stau în felul următor, şi mă refer aici şi la Părintele
Justin. Mi se pare penibil, mi se pare o batjocură să se spună despre - Încetează lucrarea Duhului Sfânt la un preot care
părintele Justin că e înşelat, că e minţit, că este condus de alţii. Păi, ori el acceptă aceste cipuri?
este părintele cu P mare ori e o mascotă pe care eu o joc cum vreau? Nu se - Eu zic că da. De ce? Foarte simplu… Pentru că
poate… Ori e, ori nu e! Şi eu zic că este, pentru că harul lucrează. Eu nu am încetează lucrarea harului botezului în om. Un preot
cum, chiar dacă aş vrea, chiar dacă aş încerca să-l persuadez, părintele ştie care îşi pierde botezul, mai lucrează harul în el? Da sau
foarte frumos pentru că are harul acesta al Duhului Sfânt. Şi facem la fel ba? A zis Dumnezeu clar: „Cui slujiţi? La doi domni
58 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 59

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
nu puteţi sluji”. E limpede cui slujesc. De aceea zic la botez: „mă lepăd de harta şi lumina peste hartă. Am nevoie de trei lucruri: de hartă, de busolă
ET n r

D
P Mă py
satana, de toate lucrurile lui, de toţi slujitorii lui, de toată slujirea lui, de şi de lumină, căci dacă nu am lumină, degeaba.
toată trufia lui”. Şi atunci, dacă eu îmi încalc acest cuvânt, nu-mi pierd
o

Botezul? Şi cum îmi încalc acest cuvânt? Prin primirea lucrurilor satanei, - Poate din acest motiv s-au ascuns mulţi, că este o urâciune a pustiirii…
C

slujind voii lui, acceptând voia slujitorilor lui şi stăpânirea tufiei lui. În - Păi, hai să vedem lucrurile aşa… E de înţeles că omul vrea să fugă,
momentul în care omul a căzut în acest păcat, i se orbeşte mintea şi nu să se ascundă dar eu ce ştiu? Că numai cel fricos se ascunde de unul
se mai poate întoarce. S-a orbit. Nu mai poţi să-l întorci. De ce? Pentru singur. Cel înduhovnicit se ascunde cu obştea lui. El nu-şi lasă obştea,
că el se încrede în sine! Părerea lui devine „lege dumnezeiască” în el. Nu nu-i lasă pe cei ce-i iubeşte. Nu poţi trăi altfel! Atunci, unde-i duhul din
degeaba spune românul: „Prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul”. duhul tău? El are o obşte şi spune: „Fraţilor, acesta este cuvântul meu.
Ori, fudulia aceasta a părerii proprii a fost căderea din Rai. De ce? Pentru Cine vine după mine?” Nu se poate altfel. Îşi apără cuibul. Nu te poţi Când mergem la dentist
că mărul „dă ştiinţă”. Adică, mărul ar da puterea de a fi ca Dumnezeu, da la fund - „Ştiţi, eu nu am mâncat”. Dar şi asta e de înţeles, numai să că ne doare măseaua şi
deci să devii om care imită judecăţi dumnezeieşti, fără Dumnezeu. Iată spună clar: „M-am descoperit. Nu ştiu ce să vă spun”. Dar să spună ceva! acesta ne zice: „Nu mai am
căderea… Noi cerem acum ajutor oamenilor pentru că ne doare. Când mergem la pensetă că mi-a căzut pe
De aceea nu am cum să mă întorc. Un păcat pe care îl fac, zicând că nu e dentist că ne doare măseaua şi acesta ne zice: „Nu mai am pensetă că jos, nu mai am praf, nu mai
păcat, sigur că mă duce către sinucidere, căci evident e că nu mai am cale mi-a căzut pe jos, nu mai am praf, nu mai am algocalmin. Du-te şi fă ce am algocalmin. Du-te şi fă
de întoarcere. Iată, puterea Bisericii care e dată de către Crez! Fără Crez crezi! Am rămas fără ele, nu m-am îngrijit; asta e”. Dar să vă spun ceva: ce crezi! Am rămas fără ele,
nu putem face nimic. De aceea la botez, la lepădări, se spune de trei ori să nu mai scrie acolo că e dentist, că e fals. Dacă mergi undeva şi spui nu m-am îngrijit; asta e”.
Crezul. Mă lepăd de trei ori de diavol şi de trei ori spun Crezul. Este clar. că nu ai scule, îţi pui întrebarea: Dar dumneata ce eşti? Şi mă întorc de Dar să vă spun ceva: să nu
„Mă întorc şi suflu şi scuip peste el”. Toată Evanghelia e mărturisitoare. unde am plecat. Problema este conştientizarea. Dar dacă nu-mi asum mai scrie acolo că e dentist,
Spune clar că omul care nu mărturiseşte este un mincinos. E lepădat. durerea lumii acesteia ca pe o durere proprie şi dacă nu caut să alung din că e fals.
Sfinţii au dovedit, sinoadele au lucrat şi au dat canoane pentru această viaţa mea lucrarea celui viclean, toată mărturisirea mea va fi un fel de râs.
tăcere. A zis Dumnezeu clar: „Cine se ruşinează de Mine înaintea Va fi umflată şi va pocni pentru că nu are fundament, nu are bază. Şi ne
oamenilor şi Eu Mă voi ruşina de ei înaintea îngerilor lui Dumnezeu”(Lc. putem cu toţii înfricoşa de acest lucru, ne putem cu toţii îngriji: „Doamne,
9:26). eu mă dau mare conferenţiar, doctor docent, şi la un moment dat sunt
un nimic pentru că nu am vieţuire”. Nu pot trăi aşa. Dar să facem totul
- Cum vedeţi că cei care sunt înduhovniciţi, cu adevărat trăitori, nu ies şi cu nădejde şi cu dragoste. Să dăruieşti tuturor fără să întrebi şi fără să
mărturisesc acum? te frămânţi decât de un singur lucru: cum să pui mai multă dragoste în
- Adevărata verificare a stării este mărturisirea. Verificarea lor - cum sunt ceea ce îi dai. Şi atunci, ceea ce-i dai devine ambalaj iar dragostea devine
ei - o dau faptele lor, roadele lor! Nu presupuneri că au barba lungă şi o esenţialul darului tău. Este ca şi cum tu ai pune o râmuşoară de cârligul
au în dungi… iubirii dumnezeieşti şi-i spui: „Ia, frate, râmuşoara asta” şi el a luat-o ca
un flămând. Dar el nu ştie că e acolo un cârligel. Şi azi aşa, mâine aşa,
- Dar poate ei consideră că nu e momentul acum? poimâine aşa, va simţi dintr-o dată că nu mai face ce vrea el pentru că eu
- Dacă ar fi aşa ceva, eu cred că un om înduhovnicit ar avea înălţimea să însumi am dat din mine, a fost rupt din mine, din fiinţa mea. Şi atunci
zică: Părinte Justin, oameni buni, uitaţi ce-mi spune mie Duhul! Nu am jertfa mea devine cârlig pentru viaţa lui. Şi iată cum acest om, care nu
văzut pe unul zicând ceva. Fiecare tace în a lui „înălţime”. Unde este acel are nimic, are ocazia de a alege: ori se va lăsa tras de Dumnezeu întru
dialog, acea sfătuire care ar fi fost firească, normală? Şi încă ceva…Unii dragostea milosteniei, - şi atunci cumva pe acel om l-am câştigat, ori se
şi-au asumat o viaţă normală de asceză interioară, în pustie. Alţii şi-au va rupe şi se va duce cu dracul lui, în universul lui acela de afund, pentru
asumat o viaţă mărturisitoare. Dar eu ce am văzut şi ce ştiu? Că la sinodul că pe Dumnezeu nu L-a vrut. Deşi l-a durut ruperea de Dumnezeu a zis:
acela despre icoane au ieşit toţi mărturisind. Au lăsat pustia. De ce? Era „Nu vreau!” De ce? Pentru că nu a vrut să se supună iubirii dumnezeieşti.
timpul! Pentru că mie mi se pare că această afectare, această cipuire, Forţa iubirii este o forţă! Dar dracul s-a rupt din ea şi urăşte forţa iubirii
această lucrare este un atac la însuşi chipul omului. Mi se atacă tezaurul de dumnezeieşti.
valori ale credinţei noastre. Dar nu poţi ataca chipul căci este de neatacat.
Atacul se face aşa: alterând învăţătura. Şi atunci, dacă eu predau mai
departe o învăţătură greşită, am terminat-o. Adică îmi alterează busola şi
60 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 61

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
Cele trei tipuri de mărturisire zică: „NU! Eu mă închin Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Amin”. Când
ET n r

D
P Mă py
Părintele Serafim Bădilă de la Căşiel a depus această mărturisire, puterea lui Dumnezeu a făcut să dispară şi
vrăjitorul, şi toată grămada de draci. Şi, văzându-se singur, a mers înapoi
o

Dragii mei, ştim că la Botez, prin naşul nostru care ne-a botezat, este o acasă îngândurat de ce s-a întâmplat şi a venit vremea sfintei slujbe, în zi
C

formulă pe care o rostim: „Mă lepăd de satana, de toate lucrurile lui... de de sărbătoare când la Sfânta Liturghie era plin de oameni. Dar era acolo
toţi slujitorii lui”. Ori, aceste cipuri care sunt pe carnetele de conducere, şi un om mare ctitor de biserici şi de mănăstiri. Mult bine făcea acesta
pe buletine, pe paşaport, pe toate actele pe care nu le putem modifica, păi multor oameni. Şi acesta care era om cinstit şi respectat şi iubit de toţi
acestea sunt lucrurile de care noi am zis că ne lepădăm de ele, căci sunt ale oamenii pentru faptele sale, pentru milosteniile sale şi pentru credinţa lui,
lui satana. Când suntem puşi să vorbim este ceva uşor, pentru cinstea lui, pentru dragostea lui faţă
când şi ştim, căci suntem şi ştiutori, şi ascultători, de oameni şi milostenia sa, stătea în faţă. Iar
dar când e vorba să fii împlinitor, atunci se întâmplă întâmplarea a făcut ca şi acest tânăr să stea
următorul lucru ce l-am citit despre cineva care a tot în faţă. În faţa amândurora era icoana
intrat în Rai şi primul lucru pe care l-a văzut acolo, Mântuitorului. Şi Mântuitorul ia chip viu
după uşa Raiului, era o grămadă mare de urechi... un în icoană şi priveşte cu toată dragostea, cu
munte de urechi. Ce înseamnă asta? Că sunt urechile toată stima (admiraţia) şi cu toată bucuria
celor care au auzit şi nu au înfăptuit. Ce bine ar fi dacă către acest tânăr. Creştinul, văzând, îi zice:
am ajunge nu numai cu urechile noastre în Rai! Să fim „Mută-te, tu aici!”, crezând că dacă trece
şi cu trupul şi cu sufletul în veşnicie, în frumuseţile în locul tânărului, Mântuitorul îi acordă şi
acelea. Dar, pentru ca să putem să fim acolo ar trebui lui mai multă dragoste şi atenţie. Dar nu
să mărturisim că preferăm să fim săraci şi lipsiţi de a fost. Mântuitorul a întors capul tot spre
multe lucruri, dar să fim cu Dumnezeu, nu cu satana. tânăr. Atunci el întrebă: „Dar, Doamne, ce
Şi când este problema aceasta, oare câţi sunt în stare înseamnă asta? Unui copil tânăr îi arăţi Tu
de sacrificiu şi de jertfă, de mărturisire? Aş vrea atâta dragoste şi afecţiune şi mie, care am
să adaug o mărturie de la Sfinţii Părinţi în ceea ce făcut atâta bine la atâtea biserici şi mănăstiri,
priveşte mărturisirea. Nişte simple cuvinte rostite de la oameni săraci care postesc posturile, care
un copil neînsemnat au făcut bucurie la Dumnezeu merg la biserică, care trăiesc credinţa şi ajută
mai mult decât fapte mari, de milostenie şi rugăciune în tot chipul pe atâţia, mie nu-mi arunci
ale cuiva care nu a făcut această mărturisire, dar a nicio privire? Ce înseamnă nedreptatea
Şi Mântuitorul îi răspunde: făcut altele. O slugă a diavolului, un vrăjitor, a pus ochii pe un tânăr şi asta?” Şi Mântuitorul îi răspunde: „Nu e
„Nu e nedreptate. Tu ai dat a zis: „Măi, tânărule, tu ai curajul să mergi noaptea cu mine într-un loc nedreptate. Tu ai dat din ce ţi-am dat eu şi
din ce ţi-am dat eu şi vei avea afară din localitate?” El zice: „Da, am”! „Apoi ne întâlnim la ora cutare vei avea răsplată. Dar el merită să i se acorde
răsplată. Dar el merită să i aici şi mergem. Să văd eu dacă ai curaj”. Şi tânărul se înţelege, promite şi mai multă atenţie pentru că, fiind înconjurat
se acorde mai multă atenţie se ţine de cuvânt. Nu ştia că acesta este vrăjitor şi că se duce la întâlnirea de sluga diavolului şi de o droaie de draci, a
pentru că, fiind înconjurat de cu diavolii; nu ştia că-l duce şi pe el acolo, la o întâlnire cu vrăjmaşii lui avut curajul să Mă mărturisească”.
sluga diavolului şi de o droaie Dumnezeu şi ai dreptei creştinătăţi. Ajunşi noaptea acolo, într-o poieniţă, Dragii mei, acest curaj al mărturisirii l-am putea avea şi noi. Dacă am insista
de draci, a avut curajul să Mă observă pe şeful dracilor înconjurat de o droaie de draci. Vrăjitorul se duce mai mult în ceea ce ţine de suflet, adică în rugăciune şi în cărţile Bisericii
mărturisească”. şi se închină lui şi şeful dracilor îl sărută, că doar era omul lui, că doar i-a noastre Ortodoxe; atunci am putea un pic să ne încălzim, să ne întărim, să
dat atâţia draci slujitori ca să facă vrăji, să facă rău oamenilor. Avea faimă ne sporească Duhul spre cele duhovniceşti şi să întoarcem spatele la cele
mare vrăjitorul prin dracii care erau slugile lui, care erau trimise de şeful ce sunt trecătoare. În ceea ce priveşte rugăciunea, care este cea mai mare
lor. Şi, după ce se îmbrăţişează acest vrăjitor cu satana, zice: „Dar ce-i cu lucrare pe care o putem face noi, creştinii şi pământeni din lumea aceasta,
tânărul acesta?” Şi-i spune: „Păi, şi el se închină ţie”. Şi atunci întreabă noi suntem clasaţi în trei categorii şi, fără a jigni pe nimeni, acestea sunt:
pe tânăr: „E adevărat că te închini şi tu mie?” Şi tânărul a avut curajul să struţ, găină sau vultur. Asemăn pe unii dintre noi cu struţul pentru că,
atunci când vine primejdia, struţul, care are un corp mai voluminos, un
 Fragment din conferinţa susţinută joi, 4 iunie, Dej. gât lung şi cap micuţ, ca să scape de frica că vine asupra lui prăpădul, se
62 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 63

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
bagă cu căpşorul cel micuţ în nisip şi stă cu tot restul corpului voluminos vin peste oameni. Ei îşi păstrează liniştea şi pacea lui Dumnezeu peste
ET n r

D
P Mă py
în afară. El, dacă nu vede, crede că e la adăpost. Asta este: un fricos, deci. ei. Şi acum, întrebarea: în ce categorie suntem? Ce spuneţi? Eu? În găină
Frica îl face să închidă ochii şi să creadă că gata, a scăpat de primejdie. şi struţ… Dar tare mult aş vrea să fiu şi eu un pic ca vulturul. Dar ca
o

Oare câţi închidem ochii la oferta care ne-o descoperă Dumnezeu şi Sfinţii să ajungem să plutim peste acestea, tot mai mult timp să dăm pentru
C

Părinţi? Părintele Arsenie, stătea de vorbă cu mulţimea, căci erau sute şi rugăciune. Şi numai prin rugăciuni curate… Daţi-mi voie să vă citesc ceva,
mii de oameni, cam cum merg la părintele nostru Justin la Petru Vodă, zi şi cu asta închei. Iată ce rugăciune minunată am găsit aici: rugăciunea
şi noapte continuu acolo. Şi părintele Arsenie zicea la un moment dat: „Mă stareţilor de la Optina împotriva pecetluirii cu semnul lui Antihrist.
duc să vorbesc cu Dumnezeu şi cu sfinţii”. Care erau mai înguşti la minte,
mai simpli şi luau ad literam,
ziceau: „Măi, ce mare-i părintele!
Poate vorbi cu Dumnezeu şi
cu sfinţii când vrea el”. Şi noi
putem. Prin Noul Testament ne
vorbeşte Mântuitorul; suntem
contemporani cu faptele Lui, cu
minunile Lui, cu patimile Lui,
cu învierea Lui, cu înălţarea Lui,
cu tot ce a făcut Mântuitorul sau
Sfinţii Apostoli. Citind din Biblie,
aceasta este cartea lui Dumnezeu.
Citind din Vieţile Sfinţilor este
Evanghelia cea practicată şi trăită.
Citind prin cărţile părintelui
Arsenie, sau părintelui Cleopa,
sau părintelui Porfirie, sau
părintelui Paisie sau orice cărţi
ortodoxe, noi stăm de vorbă cu
sfinţii. Din moment ce noi nu
găsim acestea, suntem precum Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, păzeşte-ne
struţii. Ne cufundăm capul în de înşelăciunea vicleanului şi mârşavului Antihrist, a
altceva neimportant pentru su­ cărui venire se apropie, şi ne izbăveşte de toată uneltirea
flet şi pentru veşnicie. Trebuie lui. Acoperă-ne pe noi şi pe toţi necredincioşii creştini de
şi de altele, dar prima dată este mrejele lui cele viclene în tainica pustie a mântuirii Tale. Nu
veşnicia. ne lăsa pe noi, Doamne, să ne îngrozim de frica diavolească
...noi suntem clasaţi în trei A doua categorie de oameni este cea care se aseamănă cu găina. Când vede mai mult decât de frica lui Dumnezeu şi să ne despărţim
categorii şi, fără a jigni pe găina vulpea, sau omul, sau primejdia, ce face? Încearcă să bată din aripi de Tine şi de Biserica Ta cea Sfântă. Dă-ne, Doamne, mai
nimeni, acestea sunt: struţ, un pic, dar iar cade. De ce cade? Pentru că este cam voluminoasă şi aripile bine să pătimim şi să murim pentru numele Tău cel Sfânt
găină sau vultur. ei nu pot sprijini prea mult. Face nişte sărituri poate şi peste un gard şi şi credinţa cea adevărată decât să ne lepădăm de Tine
atât; iar cade. Aceştia suntem noi care ne rugăm un pic cu Tatăl nostru primind semnul mârşavului antihrist şi să ne închinăm
sau cu o rugăciune aşa pe fugă, că sunt şi eu creştin, şi gata. Deci, găină! lui. Dă-ne nouă zi şi noapte lacrimi să plângem greşalele
Şi alţii sunt vulturi. Sfinţii lui Dumnezeu au fost şi sunt nişte vulturi care, noastre. Îndură-Te în ziua cea înfricoşătoare a
prin legătura lor cu Dumnezeu, prin învrednicire la cele dumnezeieşti, ei Judecăţii Tale! Amin!
sunt într-o continuă legătură cu Dumnezeu. Este Harul lui Dumnezeu
peste ei şi plutesc deasupra ispitelor şi necazurilor şi frământărilor care
102 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 103

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
Ce fac sfinţii de lângă noi? timp, a găsit-o, a bătut-o şi a adus-o acasă. A fugit de mai multe ori. De
ET n r

D
P Mă py
Mărturii zguduitoare din viaţa muceniţei fiecare dată a fost adusă cu forţa acasă şi bătută cumplit.
Daniela din Bucureşti Odată, în noaptea de dinainte de ultima plecare a sa la mănăstire, a plâns şi
o

s-a rugat fără încetare. A făcut 1000 de metanii, cu lacrimi multe, cerând
C

Ioan Vlăducă luminare de la Maica Domnului. Spre ziuă a adormit. Când s-a trezit, a
Această floare aleasă a răsărit pe pământul românesc în anul 1967. De luat iconiţa cu Maica Domnului pe care o primise de la Părintele Sofian. A
micuţă era foarte apropiată de Dumnezeu. Când ieşea de la şcoală trecea făcut cruce, a sărutat iconiţa şi foarte hotărâtă şi-a strâns lucrurile pentru
totdeauna pe la biserică. Pentru aceasta era mustrată foarte plecare. Apoi a lăsat unei prietene o scrisoare
aspru de tatăl ei: „Unde ai fost? Toata ziua la biserică? La pentru Părintele Sofian. Iată conţinutul:
popii tăi? Ce ţi-a dat ţie Dumnezeu?” Iar ea nu zicea nimic, Am visat, Părinte, icoana Maicii Domnului.
numai lacrimile îi curgeau pe obraji. Şi am văzut că icoana prinde viaţă, şi Maica
Era evlavioasă şi stătea mult timp la rugăciune. La banchetul Domnului mă privea atent şi eu mă rugam în faţa
de la sfârşitul liceului n-a vrut să se ducă. Diriginta ei o ruga: ei şi o întrebam: „Ce să fac”?. Şi am văzut cum
„Hai, Dănuţa, vino şi tu cu noi!”, însă ea a zis: „Nu pot, dar să mă privea cu multă durere. Şi am văzut lacrimi
ştiţi că eu vă iubesc foarte mult pe toţi, însă la banchet nu pot pe obrazul Ei. Şi, deodată, şi-a întins mâinile la
veni…iertaţi-mă…”. Era foarte blândă şi foarte bună cu toţi. rugăciune şi o lacrimă din ochii ei a picurat pe
Îi ajuta pe colegi la lecţii; stătea şi noaptea să scrie pentru ei. mâna mea. Şi ea, cu mâinile ridicate în sus, se
Învăţa foarte bine, atât la şcoală, cât şi la facultate. Îi plăcea ruga şi plângea. Când m-a atins lacrima Ei m-am
foarte mult să lucreze. Toate hăinuţele ei erau făcute de ea. trezit. Şi m-am hotărât să plec.
A fost fiică duhovnicească a Cuviosului Părinte Sofian de la Şi a plecat. Pe drumul Crucii, pe urmele
Sfânta Mănăstire Antim. Mântuitorului Hristos.
Studentă fiind, avea în grijă o bătrână paralizată, uitată de Însă tatăl ei a găsit-o şi de data aceasta. Când a
toţi - mama Ioana. Cuvioasa Daniela se ducea zilnic la ea: adus-o de la mănăstire, a bătut-o cumplit. Apoi
dimineaţa, înainte de facultate şi seara. Era drum destul şi i-a tăiat veşmintele monahale cu foarfeca şi i le-a
osteneală multă. O spăla, o îngrijea, îi făcea cumpărăturile. aruncat la gunoi. I-a smuls de la gât cruciuliţa şi
Din bursa ei punea deoparte şi pentru mama Ioana. Îi spăla a strigat la ea: „Popii, popii şi biserica…”. Atunci
hainele, îi citea, îi cânta şi aducea bucurie în sufletul bătrânei. ea a leşinat. Şi când s-a trezit, aşa se ruga de tatăl
Era foarte blândă şi foarte milostivă. Se vedea în ea blândeţea ei: „Te rog, lasă-mi icoanele. Eu nu pot trăi fără
Părintelui Sofian. N-a fost niciodată supărată pe cineva. Se ele. Te rog…”. Şi el le-a pus sub picior, a călcat
acuza întotdeauna pe sine, iar pe ceilalţi îi scuza. pe ele şi apoi le-a luat pe toate. Atunci ea a zis:
Odată, cineva a bătut-o tare pe cuvioasa Daniela, deşi aceasta „Bine, mi-ai luat totul, dar sufletul nu poţi să mi-
nu era vinovată. După ce a răbdat în tăcere bătaia, s-a aplecat l iei, aici e totul”.
Văzând tatăl ei că nu o poate până la pământ, a îngenunchiat şi a sărutat piciorul care o lovise cu Şi de atunci numai aşa se ruga: „Maica
abate de la calea vieţuirii sălbăticie. Domnului, ajută-mă, nu mă părăsi! Doamne
ortodoxe, a născocit o Anumite persoane din familie încercau să o convingă să se mărite, iar ea Iisuse Hristoase…”.
rezolvare diabolică. A găsit spunea: „Nu, nu. Eu vreau să rămân cu Dumnezeu”. „Dar poţi să fii cu Văzând tatăl ei că nu o poate abate de la calea vieţuirii ortodoxe, a
nişte medici asemenea lui Dumnezeu şi măritată” - i se spunea. „Da, dar dacă mă mărit, înseamnă născocit o rezolvare diabolică. A găsit nişte medici asemenea lui şi i-au
şi i-au stabilit diagnosticul că-L dau puţin pe Dumnezeu la o parte, şi eu nu pot asta, nu vreau. Eu stabilit diagnosticul de „schizofrenie paranoidă cu delir mistic”. Până la
de „schizofrenie paranoidă vreau să-I dau totul lui Dumnezeu”. sfârşitul vieţii sale pământeşti a fost obligată să ia medicamente „care s-
cu delir mistic”. Până Stătea multe ore noaptea să-şi facă pravila. Niciodată nu s-a culcat fără o liniştească”. Ultimii doi ani i-a petrecut prin spitale, cu perfuzii. Din
la sfârşitul vieţii sale să-şi facă pravila. Iar fraţii ei strigau la ea: „Ce ţi-a dat ţie Dumnezeu? Că cauza medicamentelor era aproape tot timpul inconştientă. Tatăl ei o
pământeşti a fost obligată ne-ai acrit cu popii tăi. Ce-ţi face credinţa ta? Că tata îţi dă de mâncare… păzea de la prima oră până noaptea la orele 22 - 23, ca să nu poată lua
să ia medicamente „care s-o De ce ai făcut facultatea, ca să te duci la mănăstire”? legătura cu persoane binecredincioase.
liniştească”. Când a terminat facultatea a fugit la mănăstire. Tatăl ei a căutat-o mult Imobilizarea în pat şi medicamentele primite de la psihiatru i-au provocat
104 AT I T U D I N I AT I T U D I N I 105

U ti ht
O a
R ăs ig

Ă
-V re
Un crin sădit în văile de tină,
ET n r

D
P Mă py
Udat cu ape de dureri şi-amar.
o

Un trup firav
C

Suit de-ai săi pe Cruce;


Un zbor spre viaţă prea devreme frânt;
O flacără curată ce străluce,
Suind la cer din neştiut mormânt.

Un măr domnesc
Ce-a dat sfios în pârgă,
Şi - copt în suferinţe şi în plâns -
Din pomul lumii s-a desprins, s-ajungă
La masa Împăratului de Sus.

Am visat, Părinte, icoana o paralizie aproape completă şi un ileus paralitic (pseudoobstrucţie


Maicii Domnului. Şi am intestinală). În aceste chinuri a trecut către Domnul, marţi 6 aprilie
văzut că icoana prinde viaţă, 2004, în Săptămâna Mare. Aceasta s-a întâmplat la ora 10. Şi pentru că
şi Maica Domnului mă tatăl ei n-ar fi acceptat chemarea unui preot, a rânduit Dumnezeu în chip
privea atent şi eu mă rugam minunat să afle despre ea Părintele Constantin. Ajuns la spital la ora 11,
în faţa ei şi o întrebam: „Ce acesta i-a făcut slujba de înmormântare. Pentru prima dată, tatăl ei lipsea,
să fac”?. Şi am văzut cum mă deşi dimineaţa fusese văzut în spital…
privea cu multă durere. La cinstitul său mormânt au început să se facă minuni. Prima minune
Şi am văzut lacrimi pe cunoscută este vindecarea unui tânăr care suferea de opt ani de
obrazul Ei. pseudoobstrucţie intestinală cu crize repetate. Acesta a dobândit tămăduire
în ziua de miercuri, 12 mai 2004. De atunci, tinerele binecredincioase
care au aflat despre vieţuirea şi pătimirea mucenicească a surorii lor, au
dobândit şi mai multă evlavie şi râvnă duhovnicească pentru cinstirea şi
pomenirea ei. A doua minune este vindecarea unui student de o afecţiune
vasculară (2004), iar a treia este vindecarea unui tânăr care venise cu criză
de apendicită (2005).
Pentru rugăciunile Sfintei Cuvioase Muceniţe Daniela, Doamne Iisuse
Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, întăreşte-ne şi pe noi pe calea Ortodoxiei
şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Aşa ai fost;
Aşa ai fost Şi cât va fi să urce
Sorei Daniela, spre veşnică pomenire… La ceruri graiul nostru, cuvios,
Un chip frumos De tine-n rugă-aminte ne-om aduce
Şi-un suflet de lumină, Şi te-om chema, Mireasa lui Hristos.
Curat ca o icoană de altar;