Sunteți pe pagina 1din 6

Lecţia 1

1. Despre muzică:
Melodia se împarte în:
a) vocală
b) instrumentală

Melodia îmbinată cu textul poetic=cântecul (cântarea):


a) cântecul religios (psalmi, imnuri, tropare)
b) cântecul lumesc sau laic (popular)

Muzică bizantină - acea artă muzicală conformă tradiției, acel sistem com-
plet, special de cercetare și redare a melosului (melodiei), concretizat în glasuri,
genuri și nuanțe muzicale (dure sau moi).
” Muzică bizantină „ - începe să se dezvolte din timpul Imperiului Bizantin.
- Are propriul său sistem de notație.

2. Componentele melodiei:
Elementele de bază a melodiei:
- diferitele sunete folosite în muzică;
- timpii ce stabilesc durata sunetelor;
- expresia muzicală, calitatea executării sunetelor muzicale și a frag-
mentelor melodice.

Pa, Vu, Ga Di, Ke, Zo, Ni.


3. Sunetele muzicale: 7

pA, Bou, Ga, Di, kE, Zw, nH.


4. Scara muzicală:
Scară muzicală - șirul succesiv de opt trepte dimpreună cu intervalele dintre
ele, în număr de 7;
- pornește de la un sunet inițial-bază sau treapta I.
- înaintează în ordinea firească a sunetelor până la repetarea sunetului inițial
în sens ascendent (heptafonie) sau în sens descendent (antifonie).
- Fiecare glas are scara lui proprie cu intervale diferite între treptele scării.
-Când folosește toate sunetele și intervalele scării lui, spunem că glasul se
desfășoară după sistemul DIAPASON sau HEPTAFONIC, în cadrul octavei.
Marin Osoianu
www.byzantion.ro
5. Notația muzicală:
- Muzica bizantină are propriile ei simboluri (semne muzicale), cu ajutorul
lor este redată melodia:
a) mărturii
b) semne (caractere)
c) ftorale (semne de alterație); fqwra1= stricăciune, deteriorare, alterare.

6. Mărturiile sunetelor:
- se constituie din:
- litera inițială a denumirii fiecărui sunet (n, p, b...);
- semnul de mărturie ( C V B ...).
Se împart în:
- diatonice, cromatice și enarmonice.
Mărturiile scării diatonice cu tonica Ni:

cC vV bB nN m<C ,<V .B/ c/N


-mărturiile nu pot fi cântate, nu se psalmodiază, nu se folosesc pentru a se
nota o linie melodică.
- Se întrebuințează:
a) semn inițial care marchează punctul de plecare, sunetul de la care începe
melodia;
b) semne îndrumătoare atât pe parcursul melodiei cât și la sfârșitul ei,
arătând dacă mersul melodic s-a executat corect (mărturiile se referă la semnul
muzical precedent lor).

7. Mersul vocii:
- ascendent (urcare) - Ni-Pa-Vu-Ga-Di...
- descendent (coborâre) - Di-Ga-Vu-Pa-Ni.
- drept (de păstrare a înălțimii sonore) - Ni-Ni-Ni.
Vocea umană se întinde pe parcursul a 4 registre ale vocii:
a) registrul grav:

B V C >
,< mM nN
b v c .
Marin Osoianu
www.byzantion.ro
b) registrul mediu:

.> cC vV bB nN m<C ,<V


c) registrul acut:

.B/ c/N vV/ bB/ nN/ m<C/ ,<V/


d) registrul supra acut:

.B// cN// vV// bB// nN// m<C// ,<V//

Marin Osoianu
www.byzantion.ro
Lecţia 2
8. Semnele din muzica bizantină:
- caractere (simboluri) ce indică mersul vocii, duratele sunetelor și inter-
pretarea melodiei;
- nu indică înălțimea unui sunet oarecare;
- se află permanent în raport cu semnul precedent sau cu mărturiile
ehurilor.
Se împart în:
a) semne vocalice;
b) semne temporale;
c) semne de expresie (cu conotație de hironomie sau de gestică).
8.a. Semnele vocalice (sau Intervalice);
Semne de cantitate: 11
a) un caracter de repetare;
b) șase caractere urcătoare;
c) patru caractere coborâtoare.

a) ISONUL - semn de menținere, care nu presupune urcarea sau coborârea


vocii, ci menținerea sunetului pe care îl arată caracterul sau mărturia precedentă.
0
De exemplu:

NI 00
cC0 NI NI Di 00
m<C0 Di Di

Semnele urcătoare: 6
a) Oligonul - urcă un interval de secundă.
b) Oxia 1 - urcă un interval de secundă.
c) Petastiul
1 - urcă un interval de secundă.
d) Chendimele
q - urcă un interval de secundă.
`
e) Chendima - urcă 2 intervale de secundă (comasate).
f) Ipsiliul
~ - urcă 4 intervale de secundă (comasate).
4
Semnele coborâtoare: 4
a) Apostroful - coboară 1 interval de secundă.
b) Iporoiul ! - coboară 2 intervale de secundă consecutive.
c) Elafronul ) - coboară 2 intervale de secundă comasate.
d) Hamiliul @ - coboară 4 intervale de secundă comasate.
$
Marin Osoianu
www.byzantion.ro
8.b Combinații de semne:

=
O 1`

=
o `1
=
00 0!0!
=
cCOOm<C cC1`1`m<C

=
m<C000vV m<C0!0!0!vV
9. Semnele temporale (Consonantice).
9.a Semnele ce măresc durata:

- clasma - mărește durata unei note cu un timp.


- apli - mărește durata unei note cu un timp.
- dipli A; - mărește durata unei note cu doi timpi.
-tripli
K - mărește durata unei note cu trei timpi.
;
-semn + clasmă = 2 timpi
-semn + apli = 2 timpi
-semn + dipli = 3 timpi etc.

9.b Semnele care împart durata:


- gorgonul
- digorgonul
- trigorgonul S
d
- Se scriu pe al doilea semn dintre cele pe care vrem să le reunim.
f
= =
cC0lbB cC01`XbB _ !S!

= =
cC0osbB cC0`X1bB m<C0- m<C0!D!
= =
m<C0-bB m<C0!S!bB m<C!- m<C!!D!vV
= =
m<C0--cC m<C0!S!!S!cC cCL! cC1`D!
9.c Semnele care împart și măresc durata
- argonul
- triimiargonul sau imiolionul
- diargonul g
G
jJ
cC0ogbB = cC0`X1abB

cC0oGbB = cC0`X1kbB

cC0ojJbB = cC0`X1;bBj j
9.d Legato de durată și coroana

Ni 0
cC0 Ni Ni 0;
cC0 i cC00'

10. Pauzele:
- pauză de 1 timp
- pauză de 2 timpi |
- pauză de 3 timpi \ k
\ ;
11. Semnele de respirație:
-virgula și crucea:
,
cC0`1a 0!!AcC1`1+0!!:vV

Marin Osoianu
www.byzantion.ro