Sunteți pe pagina 1din 22

Casa Corpului Didactic Iaşi

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EDUCATIONALE

1. DEFINIŢIA PROIECTULUI

Un proiect – grup de activităţi relaţionate în mod organizat pentru îndeplinirea unui scop.
Multe proiecte au un obiectiv care trebuie realizat cu îndeplinirea unor cerinţe privind data de
început şi de terminare, limitări financiare, şi consumul de resurse în termeni de bani,
echipamente şi materiale.
Proiectul poate apare ca urmare a unei propuneri de finanţare sau a unei decizii a
conducerii unei organizaţii pentru a realiza ceva important pentru bunul mers al activităţii.
Poate fi urmare a unor oportunităţi sau ameninţării din partea concurenţei percepute de
conducerea organizaţiei.
Managerul de proiect trebuie să fie o persoană puternică care să aibă capacitatea de a
integra eficient resursele umane şi fizice pentru realizarea proiectului.
Managerul trebuie să aibă timpul necesar, să fie liber de alte sarcini care l-ar abate de la
proiect, să-şi concentreze întreaga atenţie la proiectul pe care are sarcina să-l finalizeze.

Atribuţiile managerului de proiect

Managerul de proiect coordonează şi integrează activităţile de-a lungul unor multiple linii
funcţionale (operaţionale).
Managerul de proiect trebuie să aibă aptitudini de comunicare interpersonală puternice, să fie
familiarizat cu activităţile din fiecare departament, să aibă cunoştinţe peste nivelul de ”înţelegere
generală”.
El nu trebuie să se implice direct în activităţile tehnice.
El colaborează cu managementul superior, managementul funcţional, clienţii şi multe alte
grupuri.
El elaborează o Declaraţie de lucru pe care o prezintă membrilor echipei proiectului astfel
încât să înţeleagă proiectul în ansamblul său.
Proiectul se constituie în baza structurii de separare pe activităţi prin care proiectul se împarte
în sub-proiecte ce trebuie finalizate la completarea proiectului, care scoate în evidenţă ce
categorii de specialişti sunt necesari pentru fiecare activitate.
Dacă sunt solicitate modificări de către clienţi va fi necesară schimbarea Declaraţiei de lucru.
Managerul trebuie să fie formator de echipă

2. MANAGERUL DE PROIECT

- persoanele calificate şi specializate în management de proiect;


- persoane decise care nu se implică în activitatea tehnică a proiectului;
- cu experienţă în management de proiect;
- cu abilităţi de lucru în echipă.

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 1


Casa Corpului Didactic Iaşi

Funcţiile managerilor de program:

- Organizează şi motivează personalul proiectului;


- Stabileşte delegarea autorităţii clară şi concisă;
- Asigură îndeplinirea obiectivelor proiectului până la ultimul;
- Studiul continuu şi aplicarea abordării sistematice;
- Corelează acţiunile cu planificarea şi implicaţiile bugetare.

Primele responsabilităţi ale managerului de proiect:

- Să realizeze produsul final cu resurse disponibile şi încadrarea în constrângerile de timp,


cost, performanţă / tehnologie;
- Să îndeplinească toate obiectivele contractuale pentru obţinerea de profit;
- Să ia deciziile cerute în ceea ce priveşte alternative, renegocierea specificaţiilor sau
finalizarea proiectului;
- Să trateze cu clientul (pentru mediul extern) şi cu nivelul superior şi să organizeze
managementul funcţional (intern) în calitate de polarizator al comunicaţiilor interne şi
externe;
- Să negocieze cu toţi angajaţii pachetul necesar de activităţi în ceea ce priveşte timpul, costul
şi performanţa;
- Să rezolve pe cât posibil toate conflictele.

Responsabilităţile implicite ale managerului de proiect

o Interfaţa Management:
- Clientul;
- Management (funcţional şi de nivel superior);
- Schimbarea responsabilităţilor;
- Fluxul de informaţii;
- Interfeţele materiale (control de inventar);
- Lucrul cu contractorii din domeniul privat;
o Managementul resurselor:
- Timpul (planificarea);
- Forţa de muncă (resursa umană);
- Banii;
- Facilităţi;
- Echipament;
- Materiale;
- Tehnologii informative.
o Planificarea şi controlul managerial:
- Creşterea productivităţii echipamentelor;
- Creşterea eficienţei de lucru;
- Reducerea riscurilor;
- Identificarea alternativelor la probleme;
- Identificarea căilor de rezolvare a conflictelor.

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 2


Casa Corpului Didactic Iaşi

Care sunt calităţile necesare unui manager de program (proiect) bun?

1. Judecată bună (bun simţ, aptitudini intuitive);


2. Aptitudinile personale de a lucra cu oamenii (trainer, recrutor, optimist, negociator);
3. Orientare spre clienţi;
4. Etic;
5. Competent tehnic;
6. Deschidere în gândire (perceptiv, multi-disciplinar);
7. Conducător orientat;
8. Abilitatea de a lua decizii;
9. Aptitudini de comunicare (cu superiorii, cu subalternii);
10. Dinamic (carismatic, cu energie debordantă).

Chestionar pentru identificarea abilităţilor necesare îndeplinirii funcţiei de Manager


de proiect
Plasaţi numărul din paranteză la stânga întrebării:
1. Întotdeauna; 2. De obicei; 3. Câteodată; 4. Rar; 5. Niciodată.

1. ( ) Pot să-mi identific cele mai bune aptitudini;


2. ( ) Lipsa unor cunoştinţe mă fac să perseverez;
3. ( ) Cercetez noi concepte în domeniul meu şi în domenii apropiate şi caut să aflu cât mai
multe despre ele;
4. ( ) Particip într-un număr mare de activităţi atât în domeniul meu, cât şi în alte domenii;
5. ( ) Sunt conştient de aptitudinile pe care le posed şi nu le-am utilizat;
6. ( ) Adesea devin aşa de implicat în ceea ce fac încât pierd noţiunea timpului;
7. ( ) Îmi place să stabilesc obiective ridicate pentru mine şi pentru cine lucrează cu mine;
8. ( ) Prefer să deleg pe alţi în loc să controlez îndeaproape;
9. ( ) Mă simt confortabil cu controlul simultan al mai multor activităţi;
10. ( ) Consider că pot aplana conflictele cu superiorii, colegii şi subordonaţii fără a afecta pe
cineva;
11. ( ) Sunt capabil să lucrez în condiţii de lucru supuse schimbării şi instabile;
12. ( ) Prefer să lucrez la activităţi ce trebuiesc finalizate la un anumit moment dat decât să
efectuez continuu activităţi de rutină;
13. ( ) Revizuiesc periodic realizările mele şi ale echipei;
14. ( ) Cred că pot rezolva simultan cerinţele consumatorului şi ale organizaţiei mele;
15. ( ) Pot să motivez o echipă de specialişti care lucrează cu mine pe baze temporare;
16. ( ) Apreciez oportunitatea de a învăţa management general prin implicarea în cât mai
multe proiecte complexe.

Total scor pentru chestionarul tău. O interpretare a scorului arată că:

• Scor 16 la 25: Posibilităţi excelente de a avea succes în Managementul de


Proiect;
• Scor 26 la 50: Posibilităţi de succes ca Manager de proiect, dar ar fi indicat ca
la început să coordonezi un proiect mic pentru a căpăta aptitudini pentru unul mare;

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 3


Casa Corpului Didactic Iaşi

• Scor 50 la 80: mai bine lucrezi ca specialist în cadrul unui proiect, decât ca
manager de proiect.

3. PLANIFICAREA PROIECTULUI

- Motive pentru managementul de proiect;


- Plan de proiect;
- Cerinţe de planificare a proiectului;
- Declaraţia de lucru;
- Specificaţiile proiectului;
- Programarea etapelor de control;
- Structurarea de separare a activităţilor;
- Structura de separare organizaţională;
- Relaţia de planificare şi control;

Motive pentru managementul de proiect

Dacă obiectivele sunt bine înţelese înainte de realizare, multe din activităţi pot fi
planificate înainte.
Dacă nu sunt înţelese sunt necesare mai multe cunoştinţe care conduc la modificări în
alocarea resurselor, programe şi priorităţi.
Planificarea iniţială face ca echipa de lucru să se îndrepte în direcţia corectă.
Şefii de proiect cărora li se încredinţează un proiect despre care nu ştiu nimic, trebuie să
înveţe rapid astfel încât să poată ajuta echipa în dezvoltarea obiectivelor, manualelor tehnologice,
politicilor şi procedurilor.

Plan de proiect

Există nouă concepte majore ale planificării proiectului


1. Obiectivul – sarcină sau normă îndeplinită într-un interval de timp pentru a atinge scopul;
2. Programul – strategia urmată şi acţiunile întreprinse pentru a îndeplini obiectivele;
3. Planul – grafic care arată începerea şi finalizarea activităţilor, precum şi a realizărilor
4. Bugetul – cheltuieli planificate pentru a atinge sau depăşi obiectivele.
5. Previziune – proiecţie a ceea ce se va întâmpla într-o anumită perioadă de timp.
6. Organizarea – schiţarea timpilor de funcţii, îndatoriri şi responsabilităţi corespunzătoare.
7. Politica – ghid general pentru luarea deciziilor şi pentru activităţi individuale.
8. Procedura – număr detaliat de etape pentru realizarea politicii.
9. Standard – nivel de performanţe individuale sau colective definite ca fiind adecvate sau
acceptabile.
• Planificarea formală a proiectului se materializează de obicei prin elaborarea unor
documente puse la dispoziţie echipei de proiect, conducerii superioare, clienţilor.

• Declaraţia de lucru include scopul final, obiectivele, descrierea lucrărilor,


constrângeri de finanţare, specificaţiile exacte şi programul.

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 4


Casa Corpului Didactic Iaşi

• Specificaţiile proiectului – trebuie enumerate separat pentru toate contribuţiile


individuale la proiect, sunt utilizate pentru om – oră; echipament şi estimarea
materialelor.
Acestea sunt standarde pentru a stabili preţul unei propuneri.

Programarea etapelor de control

Obiectivele importante ale proiectului cuprind data începerii, data finalizării, alte
obiective de importanţă majoră şi alte puncte de date cum ar fi rapoarte periodice.
Se precizează perioade în care se introduc segmente organizaţionale noi şi semnificative;
perioade de procurare
Structura defalcării activităţilor – defineşte eforturile care trebuie depuse, distribuie
responsabilitatea elementelor organizaţionale, stabileşte programe şi bugete pentru realizarea
lucrării.
Planul defalchează proiectul în obiective mai mici care pot fi coordonate, fiind
cuantificabile în ceea ce priveşte progresul.

Relaţia dintre planificare şi control

Planul de proiectare este baza mecanismului de control pentru şeful de proiect, oferă
rezultate preconizate.
Dacă acestea nu sunt realizate, trebuie analizate cauzele (plan nerealizat, nerealizabil) şi
stabilite măsuri de remediere şi refăcut planul global.
Mecanismul de control pentru cuantificarea derulării proiectului şi rezultatul pozitiv final
trebuie să se dezvolte direct din planul proiectului.
Orice alte măsuri de control pot fi nerealiste sau dăunătoare proiectului, dacă acestea nu
contribuie la menţinerea cursului ascendent al proiectului şi la progresul său până la finalizare.

4. FUNCŢIILE MANAGEMENTULUI

Funcţiile managementului:

 Provocări pentru managerii de proiect;


 Lucrul cu conducerea executivă şi cu managerii funcţionali;
 Lucrul cu membrii echipei;
 Motivarea;
 Conducerea;
 Formarea echipei.

Provocări pentru managerii de proiect Managerul îşi evaluează succesul după modul în care
acesta poate negocia atât cu manageri din conducerea superioară, cât şi cu cei executivi, în
scopul obţinerii de resurse pentru realizarea obiectivelor proiectului.

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 5


Casa Corpului Didactic Iaşi

Autoritatea delegată managerului de proiect poate fi insuficientă pentru obţinerea


cooperării totale, astfel necesitatea negocierii cu managerii funcţionali pentru a avea cei mai buni
oameni, corelarea diferenţelor de perspectivă.
Lipsa de recompensare pecuniară pe care managerul o poate oferi specialiştilor
funcţionali (el propune mărire de salariu dar nu o poate acorda).
El poate motiva echipa prin faptul că membrii ei învaţă anumite lucruri pe care nimeni
altcineva nu le cunoaşte.

Lucrul în echipă: colaborarea) cu managerii executivi şi managerii funcţionali; colaborarea


cu membrii echipei
Managerul de proiect trebuie să lucreze cu persoane din diferite domenii de activitate:
proiectare, gestionarea informaţiilor, contabilitate, finanţe, producţie, managementul resurselor
umane, controlul calităţii, managementul mediului înconjurător.
Deci managerul de proiect trebuie să se implice în toate funcţiile managementului:
planificare, organizare, conducere şi control.

Motivarea
Motivarea vine din interiorul participanţilor la proiect, apare atunci când acestia au
dorinţa de a munci din greu în proiect, observând că efortul lor contribuie la progresul
proiectului.

Conducerea
Este domeniul managerului de proiect, o conducere bună are ca rezultat un grad ridicat de
motivare al membrilor echipelor de lucru.
Conducerea este definită ca fiind un stil de comportament care integrează cerinţele
organizaţionale cât şi interesele personale ale membrilor echipelor pentru îndeplinirea unui
obiectiv important.
Există cinci baze de putere pe care un lider le poate exercita în îndeplinirea sarcinilor
sale:
1. Autoritatea formală – abilitatea de a obţine sprijin datorită priceperii managerului ca
autoritate oficială ce emite ordine.
2. Puterea de recompensă – abilitatea de a obţine sprijin pentru că managerul acordă direct
sau indirect recompense organizaţional apreciate.
3. Puterea de penalizare - abilitatea de a obţine sprijin pentru că managerul poate să acorde,
direct sau indirect, penalizări pe care aceştia doresc să le evite.
4. Puterea de expert – abilitatea de a obţine sprijin pentru că managerul are cunoştinţe
speciale sau expertiză, importante.
5. Puterea de referinţă persoanele sunt atrase de manager sau de proiect.

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 6


Casa Corpului Didactic Iaşi

6. DERULAREA PROIECTULUI ŞI MONITORIZAREA PROGRESELOR

Prin monitorizare, echipa managerială colectează, înregistrează şi raportează informaţii


referitoare la toate aspectele legate de evoluţia proiectului.
Controlul este activitatea prin care se reduce diferenţa dintre plan şi realitate.
În faza de execuţie a programului pot apare numeroase probleme:
- probleme legate de respectarea specificaţiilor de calitate;
- echipamentele pot costa mai mult decât s-a estimat;
- activităţile durează mai mult decât s-a aşteptat;
- anumite persoane cheie părăsesc proiectul;
- modificările produse sporesc volumul de muncă;
- furnizorii livrează echipamentele cu întârziere;
- un subcontractor execută o lucrare de proastă calitate, etc.
Rezolvarea acestor probleme este sarcina de rutină pentru manager.
Este posibil ca acesta să fi anticipat multe din aceste probleme când a evaluat riscurile şi
să aibă planuri de rezervă, alternative.
Pentru realizarea controlului, managerul trebuie să adune informaţiile necesare prin
şedinţe de lucru, rapoarte periodice, minişedinţe pe anumite subiecte şi discuţii ocazionale.
Informaţiile trebuie să fie obţinute la timp, să fie clare, relevante, exacte.
Instrumentul tradiţional folosit în management pentru monitorizare şi control este
raportul periodic scris, care se alcătuieşte lunar sau săptămânal.
Este bine să se recomande un formular tip de raport, cu spaţii pentru informaţiile pe care
managerul le doreşte, care să scoată în evidenţă elementele care se abat semnificativ de la plan
(raportare prin excepţie).
Din aceste rapoarte este bine să rezulte şi estimări privind probleme viitoare.
Managerul de proiect trebuie să convoace şedinţe de analiză a stadiului în care se află
proiectul, care au ca rezultat mobilizarea echipei în vederea conlucrării la realizarea cu succes a
proiectului.
Unele activităţi trebuie convenite de comun acord cu întreaga echipă.
Angajamentul public privind aceste activităţi este un element important, acesta trebuie
consemnat în procesul verbal şi adus la cunoştinţa tuturor după şedinţă.
Discuţiile libere sunt o sursă de informaţie importantă. Un manager uşor abordabil
cunoaşte mult mai bine starea proiectului decât unul care adună informaţiile doar pe cale oficială.
Monitorizarea şi controlul sunt adresate următoarelor probleme importante:
1. timpul pe care îl consumă livrarea proiectului – se măsoară sub forma progreselor
realizate în comparaţie cu planul;
2. resursele folosite – măsurarea se face sub forma consumului de resurse (ore – om,
bani, etc.) în comparaţie cu planificarea iniţială;
3. calitatea lucrărilor executate – se determină dacă lucrările realizate permit
executarea adecvată a sarcinilor următoare;
4. obiectul proiectului – ne încadrăm în sfera de activitate a proiectului şi aceasta
continuă să fi relevantă?
5. clientul – îi satisfacem în continuare aşteptările?
Acţiunea este motorul central al gestionării unui proiect, managerul are următoarele
pârghii de a acţiona, pentru rezolvarea problemelor:

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 7


Casa Corpului Didactic Iaşi

- să schimbe felul în care lucrează echipa – încurajăm oamenii să lucreze mai mult,
modificăm ordinea de prioritate, examinăm modul în care lucrează efectiv oamenii;
- să schimbăm distribuţia resurselor din cadrul proiectului – dacă apar întârzieri sau
progresul este mai rapid decât cel planificat, modificăm nivelul resurselor;
- modificăm obiectul proiectului – pentru un proiect ”intrat în suferinţă” sporim şansele de
materializare a rezultatelor dorite, prin reducerea obiectului şi concentrarea eforturilor
asupra unui număr mai mic de rezultate sau cerinţe importante;
- schimbăm planul sau modalitatea de abordare – un plan e o propunere de intenţie, dacă
nu este bun poate fi schimbat;
- să schimbăm calitatea numai după o analiză foarte serioasă.
Din cauza concentrării asupra limitelor de timp şi financiare, modificările de calitate se
petrec pe neobservate până se ajunge la un rezultat final sub opţiuni.
- să luaţi decizii şi să transferaţi decizia mai sus – schimbările făcute în urma unui proces
decizional se pot lua, dacă sunt suficient de semnificative, numai cu aviz extern;
- să închideţi proiectul.

Derularea programului; monitorizarea progreselor

Monitorizare - colectare, înregistrare, raportare de informaţii legate de progresul proiectului;

Control – activitate de reducere a diferenţei dintre plan şi realitate.

Colectarea informaţiilor
- rapoarte periodice;
- şedinţe de lucru;
- minişedinţe pe anumite subiecte;
- discuţii ocazionale.

Rapoartele
- săptămânal sau lunar;
- formular tip cu spaţii pentru anumite informaţii;
- să scoată în evidenţă elementele care se abat semnificativ de la plan (raportare prin
excepţie);
- să estimeze probleme pentru derularea ulterioară.
Şedinţele de lucru
- mobilizează întreaga echipă;
- conduc la angajament public – consemnat în proces verbal;
- conduc la măsuri.

Ce se monitorizează şi controlează?
1. Timpul pe care îl consumă livrarea proiectului;
2. Resursele folosite;
3. Calitatea lucrărilor executate;
4. Obiectul proiectului;
5. Clientul.

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 8


Casa Corpului Didactic Iaşi

6. MANAGEMENTUL RISCURILOR

Potenţiale surse de risc şi modalităţi de prevenire

Managerul de proiect are în atribuţii două probleme deosebite:


1. să identifice şi să analizeze riscul
2. managementul riscului

Identificarea şi analiza riscului

Riscul este o caracteristică inerentă a unui proiect, reprezintă o situaţie defavorabilă sau o
pierdere.
Trebuie să identificăm riscuri generale, riscuri pentru fiecare activitate care să afecteze
rezultatele proiectului.
După ce identificăm posibile riscuri trebuie să stabilim cum procedăm, cum diminuăm
sau înlăturăm efectele posibile, care ar putea afecta estimările, bugetul sau programarea
activităţilor.
Exemplu: Riscuri legate de deficienţele produselor livrate în cadrul proiectului pot
conduce la:
- incapacitatea de a satisface piaţa, reclamaţii, deteriorarea imaginii firmei;
- reclamaţii, acţionări în justiţie;
- obligaţia de a plăti daune;
- risipă de forţă de muncă şi resurse financiare;
- compromisuri asupra sănătăţii sau siguranţei în muncă;
- pierderea încrederii clientului.

Evaluarea riscului

Evaluarea riscului înseamnă:


- identificarea riscurilor;
- analiza riscurilor în ceea ce priveşte impactul asupra performanţelor, costurilor,
programării şi calităţii lucrărilor;
- estimarea posibilităţii producerii riscului în timpul desfăşurării proiectului;
- stabilirea ordinii de priorităţi a riscurilor;
- monitorizarea de către manager a factorilor de risc şi adaptarea de măsuri adecvate pe
durata proiectului.

Managementul riscului

Managementul riscului se referă la identificarea contramăsurilor necesare realizării


cerinţelor identificate în analiza riscului.
Riscurile identificate pot fi:
- riscuri cu impact mare şi probabilitate mare;
- riscuri cu impact mare şi probabilitate mică;

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 9


Casa Corpului Didactic Iaşi

- riscuri cu impact mic şi probabilitate mare.

Contramăsuri

- evitarea riscului;
- reducerea probabilităţii sau impactului;
- transferarea riscului asupra altora (încheierea de asigurări);
- întocmirea unor planuri pentru situaţii neprevăzute;
- acceptarea riscului (limitare la monitorizarea situaţiei);
- evitarea riscului printr-o bună planificare, sau chiar prin renunţare la proiect;
- reducerea probabilităţii sau impactului poate să nu fie costisitoare, se analizează prin
compararea cu costurile implicate dacă s-ar produce riscul.

Exemplu:
Risc Reducere probabilitate Reducere impact
Lipsă personal cu Se recrutează persoane cu Se cere persoanei cu
experienţă experienţă, se instruieşte experienţă să monitorizeze
personalul activitatea celor mai puţin
experimentaţi

Potenţiale surse de risc

Surse de risc:
- riscuri tehnice (se poate face, s-a mai făcut)
- riscuri manageriale (cât de complex este de gestionat?)
- riscuri relative la exigenţe (ceea ce se cere este cu adevărat înţeles?)
- riscuri de mediu (se schimbă ceva în mediul exterior care are impact asupra
proiectului).

Administrarea riscurilor în conformitate cu cerinţele organizaţionale

De poţi să nu-ţi pierzi capul, când toţi în jurul tău


Şi l-au pierdut pe-al lor, găsindu-ţi ţie vină ....
Al tău va fi pământul, si bunurile-i toate
Şi, ceea ce-i mai mult chiar, să ştii, vei fi un OM!
”Dacă” Kipling

Managementul riscului începe prin evitarea acţiunii şi luarea permanentă a pulsului


situaţiei, astfel încât să puteţi acţiona preventiv imediat ce ritmul se accelerează. În această etapă
analizaţi planurile de rezervă şi le aplicaţi.
Trebuie să stabiliţi
- ce anume se întâmplă?
- de ce se întâmplă?
- ce se întâmplă dacă nu se întreprinde nimic
o analiza riscului, a impactului, stabilire de strategii
- cât de rapid trebuie acţionat pentru a împiedica înrăutăţirea situaţiei

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 10


Casa Corpului Didactic Iaşi

- cine mai poate fi implicat


o echipă de management de criză, sistem de comunicare
- de ce resurse dispuneţi?
o monitorizare, evaluare

ACTIVITATEA 1

Pentru un proiect întins pe mai multe luni, aveţi relaţii contractuale cu un furnizor.
Care sunt factorii de risc legaţi de furnizorul respectiv?
- furnizorul poate da faliment pe durata executării proiectului;
- nu poate furniza anumite componente esenţiale;
- fabricantul componentelor respective dă faliment;
- producătorul face schimbări semnificative în specificaţii;
- proiectul nu specifică componentele corecte

ACTIVITATEA 2

Proiectul prevede inaugurarea la timp a unui nou sediu pentru firmă. Ce măsuri puteţi lua
pentru ce fel de riscuri posibile?

Riscuri Măsuri
- întârzierea lucrărilor de zidărie, zugrăvire - fixarea termenelor pentru constructori cu
mult timp înaintea datei reale.
- întârzierea livrării unor piese de mobilier - stabiliţi furnizori de rezervă.

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 11


Casa Corpului Didactic Iaşi

SURSE DE FINANŢARE

Politica de coeziune a Uniunii Europene şi Fondurile Structurale

De ce are Uniunea Europeană nevoie de o politică de coeziune?

Uniunea Europeană este una dintre regiunile cele mai prospere din lume. Are puterea
unei pieţe interne a 25 de state membre cu peste 454 milioane locuitori care locuiesc în 254 de
regiuni.
Există disparităţi semnificative între statele membre ale Uniunii Europene şi regiunile
sale. Primele 10 cele mai dinamice regiuni din Uniunea Europeană au un produs naţional Brut
(PNB) de peste 5 ori mai mare decât ultimele 10 cele mai rămase în urmă regiuni din Uniunii
Europene. Disparităţile mai complexe între statele membre ale Uniunii Europene şi regiuni sunt
date de:
- dotările cu infrastructură;
- calitatea mediului;
- şomaj şi aptitudinile forţei de muncă necesare pentru dezvoltarea viitoare;
- mărimea şi diversitatea mediului de afaceri;
- diferenţe în ceea ce priveşte utilizarea noilor tehnologii.

Politica de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene este, o politică a solidarităţii.


Scopul acestuia este să promoveze un înalt nivel de competitivitate şi de ocupare a forţei de
muncă, oferind ajutor regiunilor mai puţin dezvoltate şi celor care se confruntă cu probleme
structurale.
Politica de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene pentru perioada 2007 – 1013
are 3 mari obiective:
- Convergenţă (finanţat cu 80% din bugetul destinat fondurilor structurale şi de coeziune) –
vizează:
o regiunile din statele membre ale Uniunii Europene care au un PIB/locuitor mai
mic decât 75% din media comunitară;
o regiunile care intră sub aşa numitul ”efect statistic”;
- Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă (finanţat cu 15% din bugetul
destinat fondurilor structurale şi de coeziune) – vizează:
o regiunile care nu sunt eligibile în cadrul obiectivului de convergenţă;
- Cooperare teritorială europeană (finanţat cu 5% din bugetul destinat fondurilor structurale
şi de coeziune) – se referă la:
o cooperarea transnaţională;
o cooperarea transfrontalieră;
o cooperarea interregională.
Atingerea obiectivelor politicii de coeziune economică şi socială se realizează prin
intermediul a 3 instrumente financiare:

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 12


Casa Corpului Didactic Iaşi

- Fondul European de Dezvoltare Regională;


- Fondul Social European;
- Fondul de Coeziune.

Sinteză Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)

Obiectiv:
FEDR trebuie să contribuie la creşterea coeziunii economice şi sociale şi reducerea
disparităţilor regionale, prin sprijinirea.
- dezvoltării şi ajustării structurale a economiilor regionale, inclusiv conversia regiunilor
aflate în declin industrial şi a regiunilor rămase în urmă;
- cooperării frontaliere, transnaţionale şi inter-regionale.
Susţine întărirea competitivităţii şi inovării, crearea de locuri de muncă pe termen lung şi
asigurarea dezvoltării durabile.

Prin FEDR vor fi finanţate:


- investiţii productive care să contribuie la crearea şi salvarea de locuri de muncă, în
principal prin investiţii cu prioritate în IMM-uri;
- investiţii în infrastructură;
- dezvoltarea potenţialului autohton prin măsuri de sprijin la nivel regional şi local.
- Măsuri de asistenţă tehnică.

Sub obiectivul Convergenţă, acţiunile prin FEDR se vor axa pe sprijinirea dezvoltării
economice locale şi regionale integrate şi a ocupării prin mobilizarea capacităţilor interne prin
programele operaţionale destinate modernizării şi diversificării economiilor regionale şi locale şi
creare de locuri de muncă sigure şi durabile.

Acţiuni care vor fi finanţate sub aspect obiectiv:

a. Cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare, antreprenoriat, inclusiv întărirea


capacităţilor de cercetare şi dezvoltare tehnologică şi integrarea acestora în Zona
Europeană de cercetare, inclusiv infrastructură, transferului tehnologic, îmbunătăţirea
legăturii între IMM-uri, educaţia universitară şi centrele de cercetare – dezvoltare,
dezvoltarea de reţele de afaceri, a parteneriatelor public – privat, sprijin pentru furnizarea
de servicii grupurilor de IMM-uri.
b. Societatea informaţională inclusiv dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii electronice,
îmbunătăţirea accesului şi dezvoltarea serviciilor publice on-line, sprijin pentru IMM-uri
pentru adoptarea şi utilizarea eficientă a tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale
sau pentru exploatarea noilor idei.
c. Dezvoltarea iniţiativelor locale şi ajutor pentru crearea de servicii pentru crearea de noi
locuri de muncă, atunci când asemenea acţiuni nu sunt acoperite de FSE.
d. Mediu, inclusiv investiţii legate de furnizarea de apă şi managementul deşeurilor,
tratamentul apelor reziduale, calitatea, prevenirea, controlul şi lupta împotriva secetei,
prevenţia şi controlul integrat al poluării, sprijin pentru concilierea efectelor schimbărilor

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 13


Casa Corpului Didactic Iaşi

climaterice, reabilitarea mediului fizic, refacerea locurilor contaminate şi a terenurilor


părăsite, promovarea biodiversităţii şi protecţia naturii, sprijin pentru IMM-uri pentru
promovarea producţiei durabile prin introducerea sistemelor de management de mediu
eficiente şi adoptarea şi utilizarea tehnologiilor de prevenire a poluării.
e. Prevenirea riscurilor, inclusiv dezvoltarea şi implementarea planurilor pentru prevenirea
şi lupta cu riscurile naturale şi tehnologice.
f. Activităţi turistice, inclusiv promovarea valorilor naturale ca potenţial pentru dezvoltarea
unui turism durabil, protecţia patrimoniului natural în sprijinul dezvoltării socio-
economice, sprijin pentru îmbunătăţirea serviciilor turistice prin servicii de înaltă calitate
şi încurajarea turismului durabil.
g. Investiţii în cultură, inclusiv protecţia, promovarea şi prezervarea moştenirii culturale,
dezvoltarea infrastructurii culturale în sprijinul dezvoltării socio-economice, turism
durabil şi îmbunătăţirea atractivităţii regionale, sprijin pentru îmbunătăţirea serviciilor
culturale prin noi servicii de înaltă calitate.
h. Investiţii în transport, inclusiv îmbunătăţirea reţelelor transeuropene şi a legăturilor cu
reţele TEN-T, strategii integrate pentru transport curat care va contribui la îmbunătăţirea
accesului pasagerilor la servicii de calitate, obţinerea unui transport modal mai balansat,
promovarea sistemelor intermodale şi reducerea impactului asupra mediului.
i. Investiţii în energie, inclusiv în îmbunătăţirea reţelelor transeuropene care contribuie la
îmbunătăţirea securităţii furnizării, integrarea aspectelor legate de mediu, îmbunătăţirea
eficienţei energetice şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile.
j. Investiţii în educaţie inclusiv training vocaţional care contribuie la creşterea atractivităţii
şi calităţii vieţii.
k. Investiţii în infrastructură de sănătate şi socială care vor contribui la dezvoltarea regională
şi locală şi creşterea calităţii vieţii.

Cooperare europeană teritorială:


Acţiuni care vor fi finanţate din acest obiectiv:

1. Dezvoltarea activităţilor economice şi sociale trans-frontaliere prin elaborarea de strategii


comune pentru dezvoltarea teritorială durabilă, în primul rând prin:
a. încurajarea antreprenoriatului şi dezvoltarea IMM-urilor, turismului, culturii şi a
comerţului trans-frontalier;
b. încurajarea protecţiei comune a mediului;
c. reducerea izolării prin îmbunătăţirea accesului la transport, reţele de comunicare şi
informare şi servicii precum şi la sisteme trans-frontaliere de apă, deşeuri şi energie;
d. dezvoltarea colaborării şi a capacităţii de utilizare comună a infrastructurii în special în
domenii de sănătate, cultură şi educaţie.

Pot fi finanţate măsuri legate de promovarea integrării pieţelor de muncă transfrontaliere, a


iniţiativelor de angajare locală, şanse egale, formare li incluziune socială, utilizarea comună a
resurselor umane şi utilităţilor pentru cercetare-dezvoltare.

Dezvoltarea cooperării transnaţionale, inclusiv cooperare bilaterală între regiunile maritime


prin finanţarea reţelelor şi a acţiunilor care să conducă la dezvoltarea teritorială integrată în
următoarele domenii:

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 14


Casa Corpului Didactic Iaşi

a. managementul apelor inclusiv protecţia bazinelor riverane, zonelor costale, resurselor


marine şi a serviciilor de aprovizionare cu apă;
b. îmbunătăţirea accesului la reţele trans-europene, îmbunătăţirea accesului local şi regional
la reţele şi platforme naţionale şi transnaţionale, promovarea comunicaţiilor şi tehnologiei
informaţiilor;
c. prevenirea riscurilor, protecţia împotriva inundaţiilor, a cutremurelor şi a avalanşelor;
d. crearea de reţele ştiinţifice şi tehnologice legate de dezvoltarea echilibrată a zonelor
transnaţionale, inclusiv crearea de reţele de universităţi, centre de cercetare-dezvoltare,
centre de excelenţă, etc.

Eligibilitate:

Următoarele categorii de cheltuieli nu vor fi eligibile:


- TVA;
- dobânzi la credite;
- achiziţionarea de terenuri într-un cuantum mai mare de 10% din cheltuiala totală eligibilă
pentru activitatea respectivă;
- construcţii de locuinţe;
- dezactivarea staţiilor de energie nucleară.

Sinteză Fondul Social European (FSE)

Obiective:

FSE trebuie să contribuie la îndeplinirea priorităţilor Comunităţii în ceea ce priveşte întărirea


coeziunii economice şi sociale, a asigurării unui nivel înalt de ocupare şi locuri de muncă mai
multe şi mai bune, prin îmbunătăţirea oportunităţilor de angajare. Acesta va trebui să sprijine
politicile naţionale pentru obţinerea unei ocupări depline a forţei de muncă, asigurarea calităţii şi
productivitatea muncii şi promovarea incluziunii sociale, prin asigurarea accesului la piaţa
muncii a categoriilor dezavantajate şi reducerea disparităţilor regionale şi naţionale.

FSE trebuie să asigure realizarea acţiunilor prevăzute de Strategia europeană de ocupare a forţei
de muncă.

Sfera de aplicare:

FSE va sprijini acţiuni legate de:

1. Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor, a întreprinderilor şi antreprenorilor în vederea


anticipării şi aplicarea unui management al schimbării economice, în special prin
promovarea:
a. învăţării pe tot parcursul vieţii şi creşterea investiţiilor în resursele umane pentru
întreprinderi, în special IMM-uri, prin dezvoltarea strategiilor care să asigure
acces la formare în special a lucrătorilor nespecializaţi, dezvoltarea calificărilor şi

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 15


Casa Corpului Didactic Iaşi

a competenţelor, diseminarea informaţiei tehnologiilor, a e-learning-ului şi a


aptitudinilor manageriale şi promovarea antreprenoriatului, a inovării şi a start-up-
urilor;
b. elaborarea şi diseminarea unor forme de organizare a muncii mai productive şi
inovative, inclusiv condiţii mai bune şi mai sigure la locul de muncă, identificarea
necesităţilor de formare şi dezvoltarea unor servicii de sprijin şi formare precum
şi de plasare a lucrătorilor în cazul companiilor şi a sectoarelor care se
restructurează.

2. Îmbunătăţirea accesului la angajare şi incluziune sustenabilă pe piaţa muncii a


persoanelor inactive, prevenirea şomajului, în special a celui pe termen lung şi în rândul
tinerilor, încurajarea îmbătrânirii active şi prelungirea duratei de activitate, în special
prin:
a. modernizarea şi întărirea instituţiilor legate de piaţa muncii, în special a serviciilor
de ocupare şi alte iniţiative relevante în contextul strategiilor pentru ocupare
deplină a Comunităţii şi a Statelor Membre;
b. implementarea măsurilor active de prevenire prin asigurarea identificării timpurii
a necesităţilor de angajare, creare de afaceri, inclusiv a cooperării între
întreprinderi, stimulente pentru încurajarea participării pe piaţa muncii,
mecanisme flexibile, pentru reţinerea angajaţilor în vârstă la muncă.
c. acţiuni specifice pentru îmbunătăţirea accesului la angajare a femeilor, eliminarea
diferenţierilor directe şi indirecte pe bază de gen pe piaţa muncii,
d. acţiuni specifice pentru creşterea participării imigranţilor pe piaţa muncii prin
întărirea integrării sociale a acestora, facilitatea mobilităţii lucrătorilor, integrarea
pieţelor de muncă trans-frontaliere inclusiv formare, validarea competenţelor şi a
aptitudinilor dobândite.

3. Întărirea incluziunii sociale a categoriilor dezavantajate în vederea integrării durabile a


acestora pe piaţa muncii şi combaterea tuturor formelor de discriminare pe piaţa muncii,
în special prin promovarea:
a. căilor pentru integrarea şi re-intrarea pe piaţa muncii a persoanelor dezavantajate
cum sunt: persoane care se confruntă cu excluderea socială, persoane care au
părăsit şcoala timpuriu, minorităţi, persoane cu dizabilităţi;
b. acceptarea diversităţii la locul de muncă şi combaterea discriminării la accesul şi
promovarea pe piaţa muncii care pot fi obţinute, printre altele, prin creşterea
conştientizării şi implicării autorităţilor locale şi a întreprinderilor pentru
promovarea iniţiativelor locale de angajare.

4. Întărirea resurselor umane, în special prin:


a. elaborarea şi introducerea reformelor în sistemele de educaţie şi training pentru
dezvoltarea angajării;
b. crearea de reţele informative între instituţiile de învăţământ superior, centre de
cercetare-dezvoltare şi întreprinderi;

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 16


Casa Corpului Didactic Iaşi

c. efectuarea de reforme în domeniul angajării şi incluziunii, în special prin


promovarea start-up-urilor şi implementarea parteneriatelor şi a iniţiativelor prin
crearea de reţele între principalii actori implicaţi cum sunt partenerii sociali,
ONG-uri la nivel naţional, regional şi transnaţional.

În cadrul obiectivului ”Convergenţă”, FSE va sprijini, măsuri legate de:

1. Extinderea şi îmbunătăţirea investiţiilor în capitalul uman prin promovarea:


a. implementării reformelor în sistemele de educaţie şi formare, în special prin
identificarea necesităţilor economiei bazate pe cunoaştere şi a învăţării pe tot
parcursul vieţii;
b. creşterea participării la educaţie şi formare inclusiv prin acţiuni menite să reducă
rata abandonului şcolar şi creşterea accesului la formare iniţială, vocaţională,
terţiară şi formare de calitate;
c. dezvoltarea potenţialului uman în cercetare şi inovare în special prin studii post-
universitare şi formare a cercetătorilor.

2. Întărirea capacităţii instituţionale şi eficienţei administraţiilor publice şi a serviciilor


publice la nivel naţional, regional şi local şi acolo unde este cazul, a partenerilor social şi
a ONG-urilor pentru promovarea bunei guvernări şi a unei mai bune reglementări prin
promovarea:
a. mecanismelor pentru îmbunătăţirea elaborării, monitorizării şi evaluării politicilor
şi programelor, prin efectuarea de studii, statistici şi consultarea experţilor prin
acordarea de sprijin pentru coordonarea interdepartamentală şi a dialogului între
organismele publice şi private relevante;
b. întărirea capacităţii de livrare a politicilor şi programelor în domeniile relevante,
inclusiv în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei, în special prin formare continuă a
structurilor manageriale şi sprijin la serviciile cheie a inspectoratelor, a actorilor
socio-economici şi partenerilor sociali, a ONG-urilor relevante şi a organizaţiilor
profesionale reprezentative.

Eligibilitate:

FSE va furniza sprijin pentru cheltuielile publice sub formă de :


- granturi nerambursabile individuale sau globale;
- granturi rambursabile;
- reduceri ale dobânzilor la credite şi micro-credite;
- achiziţionare de bunuri şi servicii în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice.

Următoarele categorii de cheltuieli nu vor fi eligibile:


- TVA rambursabil;
- dobânzi la credite;
- achiziţionarea de infrastructură, bunuri mobile depreciabile, bunuri imobile şi terenuri

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 17


Casa Corpului Didactic Iaşi

Fondul de Coeziune (FC)

Obiectiv:

FC trebuie să contribuie la întărirea coeziunii economice şi sociale a Comunităţii, în vederea


promovării unei dezvoltări durabile.

Sfera de ocupare:

- reţele transeuropene de transport, în special proiecte prioritare de interes european;


- proiecte de mediu conform priorităţilor identificate de politica de protecţie a mediului
comunitară şi în planul de acţiune pentru mediu. FC poate fi de asemenea folosit în
domenii legate de dezvoltarea durabilă care prezintă în mod evident beneficii pentru
mediu, respectiv energie regenerabilă iar în domeniul transporturilor sisteme de transport
intermodale, management rutier şi traficului aerian şi maritim, transport public şi urban
curat.

Următoarele cheltuieli nu sunt eligibile:

- dobânzi la credite;
- achiziţionarea de terenuri într-un cuantum mai mare de 10% din cheltuiala totală eligibilă
pentru activitatea respectivă;
- construcţii de locuinţe;
- dezactivarea staţiilor de energie nucleară;
- TVA recuperabil.

Priorităţile naţionale de dezvoltare

1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe


cunoaştere

În condiţiile decalajelor importante de competitivitate pe care România le prezintă în raport


cu statele membre UE, obiectivul strategic general stabilit în cadrul acestei priorităţi este
creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de
productivitatea medie la nivelul Uniunii. Se urmăreşte generarea până în anul 2015 a unei
creşteri medii a productivităţii de cea. 5,5% anual, permiţând României să atingă un nivel de
aproximativ 55% din media UE. Realizarea acestui obiectiv este avută în vedere prin următoarele
sub-priorităţi:

1.1. Creşterea competitivităţii prin îmbunătăţirea accesului pe piaţă al întreprinderilor, în


special al IMM-urilor, care se va realiza prin susţinerea investiţiilor productive
susţinerea certificării întreprinderilor şi a produselor, crearea unui mediu favorabil
finanţării afacerilor, dezvoltarea infrastructurii de afaceri.

1.2. Dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere prin promovarea cercetării şi inovării şi


accelerarea dezvoltării societăţii informaţional.

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 18


Casa Corpului Didactic Iaşi

1.3. Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi valorificarea resurselor regenerabile de energie


prin investiţii destinate reducerii intensităţii energetice şi îmbunătăţirii eficientei
energetice, precum şi prin valorificarea resurselor regenerabile.

2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport

Obiectivul general al strategiei în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea unei


infrastructuri de transport extinse, moderne şi durabile, precum şi a tuturor celorlalte condiţii
privind dezvoltarea sustenabilă a economiei şi îmbunătăţirea calităţii vieţii, astfel încât volumul
activităţii de transport în PIB să crească de la 3,6 miliarde euro la minimum 7,0 miliarde euro
până în 2015.
Pentru atingerea acestui obiectiv, strategia dezvoltării şi modernizării infrastructurii de
transport se va realiza prin intermediul următoarelor sub-priorităţi:

2.1. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene şi a reţelelor de


legătură, prin modernizarea şi construcţia de infrastructuri rutiere, feroviare, navale şi
aeroportuare trans-europene şi modernizarea şi construcţia reţelelor de legătură la TEN-T.

2.2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport de interes naţional şi îmbunătăţirea


serviciilor aferente, prin modernizarea şi construcţia de infrastructuri rutiere, feroviare (inclusiv
serviciile aferente) şi navale.

2.3. Dezvoltarea durabilă a sectorului transporturi, prin promovarea intermodalităţii,


îmbunătăţirea siguranţei traficului pe toate modurile de transport, reducerea impactului lucrărilor
şi activităţilor de transport asupra mediului înconjurător şi punerea în siguranţă a infrastructurii
de transport.

3. Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului

Obiectivul strategic general îl reprezintă protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, în


conformitate cu nevoile economice şi sociale ale României, conducând astfel la îmbunătăţirea
semnificativă a calităţii vieţii prin încurajarea dezvoltării durabile. Acest obiectiv va fi realizat
prin promovarea sub-priorităţilor de mai jos:

3.1. Îmbunătăţirea standardelor de viaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la


standardele de calitate şi cantitate cerute, în sectoarele de apă şi deşeuri, prin
dezvoltarea sistemelor de infrastructură de apă şi apă uzată în localităţile vizate şi
crearea/consolidarea companiilor regionale de profil, şi prin dezvoltarea sistemelor
integrate de management al deşeurilor;

3.2. Îmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu, cu accent pe: dezvoltarea


sistemelor specifice de management al apei şi deşeurilor, a celor de management al
resurselor naturale (conservarea diversităţii biologice, reconstrucţia ecologică a

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 19


Casa Corpului Didactic Iaşi

sistemelor deteriorate, prevenirea şi intervenţia în cazul riscurilor naturale - în special


inundaţii), precum şi pe îmbunătăţirea infrastructurii de protecţie a aerului.

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi


întărirea capacităţii administrative

Obiectivul strategic general al priorităţii îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi


creşterea competitivităţii acestuia pe piaţa muncii, prin asigurarea oportunităţilor egale de
învăţare pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi inclusive
care să conducă, până în 2015, la integrarea durabilă pe piaţa muncii a 900.000 persoane.
Măsurile şi acţiunile avute în vedere la această prioritate pot fi grupate în cadrul a patru sub-
priorităţi, după cum urmează:

4.1. Dezvoltarea capitalului uman. Investiţiile realizate în cadrul acestei sub-priorităţi vor viza:
sistemul de educaţie iniţială, diseminatorii de învăţare, conţinutul învăţării şi sistemul de
formare profesională continuă.

4.2. Promovarea ocupării depline. Principalele măsuri vizează: creşterea adaptabilităţii forţei de
muncă şi a întreprinderilor; dezvoltarea iniţiativelor pentru partenerii sociali; îmbunătăţirea
tranziţiei de la şcoală la locul de muncă şi promovarea culturii antreprenoriale în educaţie şi
formare, identificarea şi valorificarea tuturor oportunităţilor de integrare pe piaţa muncii;
modernizarea şi întărirea capacităţii administrative a serviciului public de ocupare.

4.3. Promovarea incluziunii sociale. Principalele domenii de intervenţie sunt: integrarea pe piaţa
muncii şi combaterea discriminării, îmbunătăţirea accesului şi participării la educaţie iniţială şi
continuă pentru grupurile vulnerabile, promovarea egalităţii de gen şi combaterea excluziunii
sociale a femeilor, dezvoltarea unui sistem eficient de servicii sociale destinate reducerii riscului
de marginalizare şi excluziune socială, iniţiative transnaţionale în educaţia inclusivă şi iniţiative
transnaţionale pe piaţa muncii.

4.4 Dezvoltarea capacităţii administrative şi a bunei guvernări. Această sub-prioritate are scopul
de a promova şi susţine crearea la nivel central şi local a unei administraţii publice care să devină
un important factor de competitivitate, dezvoltare, progres şi coeziune. De asemenea, vor fi
vizate cu prioritate alte două segmente importante în procesul de întărire a capacităţii
administrative: justiţia şi ordinea şi siguranţa publică.

5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol

Obiectivul strategic general vizează dezvoltarea unei agriculturi competitive bazată pe


cunoaştere şi iniţiativă privată, precum şi protejarea patrimoniului natural cultural şi istoric al
zonelor rurale din România.
Sub-priorităţile identificate în vederea realizării obiectivului definit sunt următoarele:
5.1. Creşterea competitivităţii economiei agro-alimentare şi silvice prin adaptarea ofertei la
cerinţele pieţei, în cadrul căreia va fi acordat sprijin financiar cu precădere pentru modernizarea

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 20


Casa Corpului Didactic Iaşi

fermelor şi îmbunătăţirea capitalului uman din agricultură, precum şi pentru îmbunătăţirea


calităţii produselor.

5.2.Creşterea standardelor de viaţă în zonele rurale prin diversificarea activităţilor rurale:


stimularea activităţilor non-agricole, promovarea agro-turismului precum şi dezvoltarea de
micro-intreprinderi în amontele si avalul producţiei agricole, toate acestea în contextul unor
servicii de bază de bună calitate.

5.3. Dezvoltarea economică durabilă a fermelor şi a exploataţiilor forestiere, vizează


implementarea unor acţiuni ce privesc utilizarea durabilă a terenului agricol şi forestier,
materializate în acordarea de plăţi pentru agro-mediu si bunăstarea animalelor, plăţi
compensatorii pentru terenurile cu handicap natural, precum şi prime de împădurire, dar şi în
realizarea unor acţiuni de prevenire a calamităţilor naturale.

5.4. Promovarea iniţiativelor de tip „LEADER", prin care se va urmări stimularea iniţiativelor
locale care să permită creşterea capacităţii comunităţilor airale de a dezvolta iniţiative de afaceri
pe baza de parteneriat.

5.5. Asigurarea pescuitului durabil şi dezvoltarea acvaculturii, în cadrul căreia se au în vedere


dezvoltarea acvaculturii şi pescuitului în apele interioare, a procesării şi marketingului
produselor pescăreşti, modernizarea flotei de pescuit, precum şi dezvoltarea durabilă a zonelor de
pescuit costiere.

6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

Obiectivul general îl reprezintă creşferea economică mai accelerată a regiunilor slab


dezvoltate, in vederea diminuării disparităţilor de dezvoltare interregionale şi intraregionale.
Sub-priorităţi:
6.1. Îmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale: creşterea competitivităţii regiunilor
ca locaţii pentru afaceri prin îmbunătăţirea infrastructurii de transport, a infrastructurii de
sănătate, servicii sociale şi educaţie, precum şi a infrastructurii de siguranţă publică pentru
situaţii de urgenţă, dezastre naturale şi tehnologice.

6.2. Consolidarea mediului de afaceri regional şi local: dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi


sprijinirea activităţilor locale de afaceri cu caracter inovativ, favorizând şi crearea unor necesare
conexiuni între activităţile productive şi cele de cercetare-dezvoltare-inovare.

6.3. Dezvoltarea turismului regional şi local: creşterea gradului de atractivitate turistică a


regiunilor prin crearea unei infrastructuri adecvate şi îmbunătăţirea serviciilor specifice,
dezvoltarea de forme alternative de turism, protecţia şi promovarea patrimoniului natural şi
cultural la nivel local şi regional.

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 21


Casa Corpului Didactic Iaşi

6.4. Dezvoltare urbană durabilă: regenerarea zonelor urbane afectate de restructurarea


industrială sau care se confruntă cu grave probleme socio-economice, precum şi consolidarea
reţelei de centre urbane cu potenţial de dezvoltare pentru a le permite să acţioneze ca motoare ale
creşterii economice regionale).

6.5. Cooperarea teritorială europeană. Această sub-prioritate se încadrează în noul Obiectiv de


intervenţie.

PROGRAMUL OPERAŢIONAL
SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
2007-2013

sinteză
Acţiunile concrete care urmează să fie promovate, se adresează dezvoltării de noi profesii
şi standarde profesionale în educaţie, promovarea spiritului antreprenorial, încurajând
colaborarea cu partenerii sociali, promovând formarea profesională continuă, vocaţională,
promovând măsuri active de educare, combătând şomajul latent, modernizarea serviciului public
de ocupare, promovând incluziunea socială şi de pe piaţa muncii.

Obiectivul general al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi creşterea


competitivităţii pe piaţa muncii, prin asigurarea egalităţii de şanse pentru învăţarea pe tot
parcursul vieţii, dezvoltarea unei pieţe de muncă moderne, flexibile şi incluzive, care să conducă,
până în 2013, la o ocupare durabilă a 900.000 de persoane.

Obiectivele specifice identificate pot fi rezumate astfel:


- Creşterea nivelului de educaţie şi de pregătire profesională a capitalului uman;
- Dezvoltarea resurselor umane în sistemul de educaţie;
- Promovarea culturii antreprenoriale;
- Facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii;
- Dezvoltarea unei pieţe de muncă cuprinzătoare, flexibilă şi modernă;
- Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale;
- Îmbunătăţirea serviciului public de ocupare;
- Facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.

Axele prioritare:
- Axa Prioritară 1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi
dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere;
- Axa Prioritară 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii;
- Axa Prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a companiilor;
- Axa Prioritară 4: Modernizarea serviciului public de ocupare;
- Axa Prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare;
- Axa Prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale;
- Axa Prioritară 7: Asistentă tehnică.

Managemntul proiectelor educaţionale – curs acreditat CNFP 22