Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureşti Anul universitar 2007-2008

Specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune Semestrul 1

Anul de studii: IV ZI, I.D.

Disciplina: Sisteme expert de gestiune

întrebări pentru examen Autor: Conf.

univ. dr. Cătălina Cocianu

ADEVĂRAT/FALS

1) Inferenţa este o operaţie prin care, pornind de la un numar finit de premize, se accepta o
concluzie.

2) Prin inteligenta artificiala (Artificial Intelligence) se înţelege tehnologia informatica care

priveşte simularea pe calculatorul electronic a unor elemente ale inteligentei umane (deductia logica,
capacitatea de a învata din experienta, obtinerea unor concluzii pe baza unor date incomplete,
recunoasterea vorbirii etc.).

3) Rationamentul artificial imita rationamentul natural, specific animalelor.

4) Abordarea cognitiva a inteligentei artificiale (rationamentul artificial este o încercare de

reproducere a rationamentului natural care este o succesiune de stari si procese mentale ce convertesc
stimulii priviti ca date de intrare în rezultate sau date de iesire) a permis lui E.A. Feigenbaum sa
defineasca inteligenta artificiala ca un ansamblu de tehnici si metode prin care se asigura capturarea
cunostintelor umane si procesarea simbolica a acestora.

5) Cunostinta este informatie cu înteles si informatie care actioneaza.

6) Informatia este o data care prezinta caracter de noutate.

7) Calculatorul electronic realizeaza prelucrarea automata a datelor.

8) Prin abordarea conexionista (modul de obtinere a rationamentului artificial difera de

modul oferit de modelul biologic), inteligenta artificiala este definita ca ramura a informaticii care asigura
executarea cu ajutorul calculatorului a unor sarcini (task-uri) pe care fiinta umana le executa, în anumite
situatii, mai bine decât calculatorul.

9) În varianta clasica, prelucrarea datelor pe calculatorul electronic este algoritmica

(problema de rezolvat este descompusa în pasi elementari, modul de rezolvare este descris prin dispunerea
pasilor într-o anumita ordine prin folosirea celor trei structuri fundamentale de control specifice
programarii structurate - secventiala, alternative si repetitive si obtinerea rezultatului prin prelucrarea
seriala a datelor).

1
10) În informatica inteligenta, sunt prelucrate date sub forma de cunostinte, adica acele
corelatii logice si semantice dintre fapte puse în evidenta cu ajutorul regulilor de rationament
(inferentiere).

11) Prelucrarea cunostintelor este o prelucrare simbolica (prelucrare nealgoritmica ce nu face

diferenta dintre date si programe) si are caracter declarativ.

12) Pentru rezolvarea problemei, motorul de inferenţe poate executa mai multe iteraţii ale
ciclului de baza prezentat, oprirea având loc în functie de metoda de inferenta (rationament) folosita.

13) Cogniticianul are responsabilitatea fundamentala de a realiza achizitia si organizarea

cunoasterii, obtinând astfel baza de cunostinte.

14) Modelul initial al bazei de cunostinte se obtine prin intermediul unor tehnici de modelare
manuala dupa care, prin rafinare, se realizeaza baza de cunostinte finala.

15) Organizarea cunoasterii se refera la metoda de reprezentare a cunostintelor (reguli de

productie, de exemplu), verificarea cunoasterii (asigurarea corectitudinii bazei de cunostinte) si validarea
procesului de inferentiere (se executa, periodic, pe timpul testarii sistemului expert).

16) Ciclul de viata a unui sistem expert (ca a oricarui produs-program sau aplicatie
informatica) reprezinta perioada cuprinsa între momentul aparitei conceptului si momentul scoaterii
sistemului din exploatare.

17) Mediile si instrumentele de dezvoltare a sistemelor expert poarta diferite denumiri

comerciale: medii integrate (integrated environments), generatoarede sisteme expert (shells) sau
instrumente de dezvoltare (tools).

18) Metoda KADS (Knowledge Acquisition andDesign System) a Comunitatii Europene

diferentiaza descrierea domeniului de descrierea rationamentelor si foloseste modele (task-uri) generice.

19) Metoda KADS foloseste un set de primitive de modelare ce sunt structurate pe

trei nivele.

20) La metoda KADS, etapa de modelare înseamna realizarea unui model conceptual al
expertizei, dupa care sunt descrise modelul functional, modelul logic si modelul fizic.

2
21) Domeniul cunoasterii desemneaza ceea ce este necesar a fi reprezentat din domeniul
problemei de rezolvat.

22) Faptele, prezentate sub forma de asertiuni, sunt constituite din informatiile procesate la
nivel superior pe baza unor informatii a priori si care realizeaza descrierea elementelor domeniului
cunoasterii.

23) Asertiunea, considerata la modul general este un enunt care este dat ca adevarat .

24) Propozitia este un enunt cu valoare de adevar.

25) Ordinea de evaluare într-o propozitie compusa este fixata si nu se poate modifica prin
intermediul parantezelor.

26) Daca propozitia F1 este întotdeauna adevarata si IF F1 THEN F2 este întotdeauna

adevarata, atunci F2 este întotdeauna adevarata - modus ponens.

27) Proprietatea de simetrie a operatorilor sau, respective si este exprimata prin F1 OR F2 ?

F2 OR F1, respectiv F1 AND F2 ? F2 AND F1 .

28) Limbajul Prolog este un limbaj de nivel înalt.

29) Prin programare logica se înţelege realizarea unui program care este format din
fapte si relatii (relatii logice între multimi de date) din care se obtin concluzii.

30) Un program Prolog reprezinta o colectie de apeluri de subprograme utilizator.

31) Tipurile de date standard sunt obligatoriu declarate în sectiunea domains.

32) Un domeniu compus defineste o structura de date, reunind mai multe elemente sub un
nume unic.

3
 33) Sectiuneapredicates (predicate) este destinata pentru crearea sabloanelor tipurilor de date
definite de catre utilizator si folosite în sectiunea clauzelor.

34) Clauzele Prolog sunt fapte si reguli.

35) Sectiunea database (baza de date) este folosita pentru declararea si utilizarea faptelor
(sub forma de baza de date interna) ce trebuie prelucrate (adaugate, modificate sau sterse) în timpul
executiei unui program.

36) Toate sectiunile programului în limbajului Prolog pot fi utilizate de mai multe ori în
cadrul aceluiasi program.

37) "Nu exista predicate de aritate 3 în Prolog".

38) "Predicatele Prolog sunt exprimate exclusiv prin fapte".

39) "Un arbore este o structura de date liniara."

40) „O baza de date interna este declarata în sectiunea database; definirea bazei de date
interne revine la descrierea structurii faptelor care o compun."

41) "Actualizarea unei baze de date externe poate fi realizata doar daca anterior acestei
operatii baza de date este indexata."

ALEGERE
1) Care dintre urmatoarele tipuri de date nu este specifica limbajului Prolog?
1 char
2 symbol
3 text
4 string
5 integer

2) Achizitia cunoasterii se realizeaza în mai multe faze. Care dintre fazele de mai
jos nu este caracteristica procesului de achizitie a cunoasterii?
1 regularizarea
2 conceptualizarea
3 implementarea
4 identificarea
5 formalizarea

4
 3) Care este fragmentul de program Prolog corect?

1 domains
nume, den, tip=text
predicates
firma(den, tip) asociatl (nume,
den) asociat2(nume, den)
patronat(nume, nume, den)

2 domains
nume, den, tip=symbol
predicate
firma(den, tip) asociatl (nume,
den) asociat2(nume, den)
patronat(nume, nume, den)
3 domain
nume,den, tip=symbol
predicates
firma(den, tip) asociatl (nume,
den) asociat2(nume, den)
patronat(nume, nume, den)

4 domains
nume,den, tip=symbol
predicates
firma(den, tip) asociatl (nume,
den) asociat2(nume, den)
patronat(nume, nume, den)

4) Dintre domeniile principale de aplicatie ale inteligentei artificiale se enumera:

A. sistemele expert
B. învatarea automata
C. demonstrarea automata a teoremelor
D. robotica
E. traducerea automata
F. realitatea virtuala
G. recunoasterea formelor
H. jocurile dintre om si calculator

1 A+C+G+D+B
2 A+B+C+D+E+F+G+H
3 C+D+E

5) Problemele dificile de rezolvat de catre expertii umani sunt:

A.complexe
B. inconsistent
C. incerte
D. incomplete
E. slab structurate
F. bazate pe aprecieri vagi
G. simple
H. confuze

1 A+B+C

5
2 F+G+H+B
3 A+D+C+E+F+H

6) Expertii umani convertesc problemele din sfera expertizei în sfera

cunostintelor comune de specialitate ce sunt bine structurate si sunt caracterizate de:
A.claritate
B.consistenta
C.certitudine
D.incertitudine
E. complexitate
F. simplitate
G.completitudine
H.precizie

1 A+B+C
2 A+B+C+F+G+H
3 C+F+G+B

7) Sistemul expert reprezinta:

A. un sistem de programe pe calculator
B. fundamentat pe metode si tehnologii ale inteligentei artificiale
C. care stocheaza cunostintele mai multor experti umani dintr-un domeniu bine definit
D. care determina spatiul de memorie ocupat de programe algoritmice
E. care este descris prin dispunerea pasilor într-o anumita ordine prin folosirea celor trei
structuri fundamentale de control specifice programarii structurate
F. care utilizeaza cunostintele pentru rezolvarea problemelor dificile specifice domeniului

1 A+B+C+F
2 C+D+E
3 D+F

8) Un sistem expert prezinta urmatoarele caracteristici:

A. abordarea declarativa a cunostintelor
B. folosirea unor metode empirice (bazate numai pe experienta) alaturi de metode stiintifice în
rezolvarea problemelor
C. relevanta mare
D. independenta cunostintelor de mecanismul de rationament (inferentiere)
E. natura simbolica a cunostintelor prelucrate
F. posibilitatea de a trata cunostinte incomplete si inexacte
G.capacitatea de a explica rationamentele efectuate
H.exploatarea dinamica a cunostintelor prin intermediul mecanismului de rationament
I. abordarea algoritmica a prelucrarii datelor
J. specializarea într-un domeniu bine definit
1 B+C+I+D+E
2 A+B+C+D+E+F+G+H+J
3 F+G+H+I+J+B+C

9) Principalele tipuri de sisteme expert utilizate în domeniul economic sunt:

A. sisteme expert destinate previziunii si planificarii
B. sisteme expert de depanare si reparare

6
C. sisteme expert de diagnosticare
D. sisteme expert de control si monitorizare
E. sisteme expert de proiectare
F. sisteme expert de instruire

1 A+C+D
2 B+C
3 D+E+F

10) Dintre sistemele expert realizate se mentioneaza:

A. MYCIN
B. DART
C. DENDRAL
D. LOAN PROBE
E. PLAN POWER
F. SURVEILLANCE EXPERT
G. BUSINESSPLAN
H. FINANCIAL ADVISOR
I. PPAM
J. ANSPLAN

1 G+H+I+J
2 C+D+E+F+G+B
3 A+B+C+D+E+F+G+H+I+J

11) Un motor de inferente al unui sistem expert cu reguli de productie îndeplineste

urmatoarele functii:
A. declansarea (activarea) regulilor
B. interogarea utilizatorului (întrebare)
C. oferirea raspunsului adecvat problemei
D. adaugarea raspunsului utilizatorului în baza de fapte
E. inferarea unei noi fapte dintr-o regula (ce apartine bazei de reguli)
F. prelucrarea algoritmica a datelor
G.adaugarea faptei obtinute în procesul de inferentiere în baza de fapte
H.compararea faptelor din baza de fapte cu componentele corespunzatoare din reguli;
I. atunci când se realizeaza potrivirea faptelor din baza de fapte cu faptele din reguli, se produce
declansarea regulilor
J. controlarea atingerii scopului (goal) prestabilit
K declansarea celui mai mic numar de reguli ce sunt necesare pentru solutionarea problemei de rezolvat

1 A+B+C+D+E
2 I+J+K+B+C
3 A+B+D+E+G+H+I+J+K

12) În domeniul economic, problema de rezolvat cu ajutorul sistemului expert este

adecvata daca îndeplineste mai multe conditii:
A. problema este posibila si potrivita
B. problema este imposibila
C. problema este justificabila (profitabila)
D. natura problemei presupune manipulari simbolice si euristici
E. problema este complexa si dificila
F. scopul problemei serveste unei utilitati imediate si de perspectiva

1 B+B+C
2 A+C+D+E+F

7
3 D+E+F

13) Colectarea cunoasterii (elicitation of knowledge) se obtine prin:

A. metode manuale (interviul, analiza de caz, brainstorming-ul, prototipizarea, comentariile
etc.)
B. metode cu puncte critice
C. metode semiautomate (asistate de calculator)
D. metode automate

1 A+D
2 A+C+D
3 B+C

14) Analiza protocoalelor contine urmatoarele operatii:

A. evidentierea detaliata de catre expertul uman a cunoasterii implicata de fiecare actiune
B. comentarea de catre expertul uman a fiecarei operatii în scopul înregistrarii audio-video
C. elaborarea frazelor si enunturilor de catre expertul uman si scrierea acestora în protocol
D. construirea regulilor de productie pe baza frazelor si enunturilor selectate ca relevante si
rescrise de catre cognitician
E. întocmirea unei documentatii detaliate a sistemului expert
F. elaborarea de catre cognitician a modelelor bazei de cunostinte cu folosirea regulilor de
productie

1 B+D+E
2 A+B+C+D+F
3 D+E+F+C

15) Dialogul utilizatorului cu sistemul expert reprezinta un proces ciclic compus

din urmatoarele elemente:
A. actiunile utilizatorului pe durata unei sesiuni de lucru (alegere optiuni de lucru, lansare
comenzi, raspunsuri la întrebarile pe care i le adreseaza sistemul expert etc.)
B. documentarea si instruirea utilizatorului cu privire la utilizarea sistemul expert (help)
C. elementele de prezentare a sistemului expert (meniuri, ferestre, text, icon-uri, grafica etc.)
D. interactiunea utilizatorului cu sistemul expert
E. inferfata cu utilizatorul (componentele hard si soft care asigura dialogul utilizator - sistem
expert)

1 A+B+C
2 B+C+D+A
3 A+B+C+D+E

16) Selecţia, ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente, asigura:

A. extragerea din baza de reguli a unui submultimi (partiţie) de reguli
B. extragerea din baza de fapte a unei submultimi (partitie) de reguli
C. extragerea din baza de fapte a unei submultimi (partitie) de fapte, partitii ce vor constitui
elementele ce caracterizeaza subdomeniul de rezolvare a problemei
D. de a determina o submultime de reguli declansabile, denumita submultime de conflict.

1 A+B+C
2 A+C

8
3 C+D+B

17) Filtarea (pattern matching), ca faza a ciclului de baza al unui motor de

inferente, permite:

1 compararea partii de concluzie din regulile selectate cu faptele deduse conform algoritmului
2 compararea partii de premisa din regulile selectate cu faptele deduse conform algoritmului
3 compararea partii de concluzie din regulile selectate cu faptele specifice problemei de rezolvat
4 compararea partii de premisa din regulile selectate cu faptele specifice problemei de rezolvat

18) Filtarea (pattern matching), ca faza a ciclului de baza al unui motor de

inferente, are scopul:

1 de a determina o submultime de reguli oarecare, denumita submultime de conflict

2 de a determina o submultime de reguli declansabile, denumita submultime de conflict
3 de a determina o submultime de reguli declansabile, denumita submultime de conflict
4 de a extrage din baza de reguli a unui submultimi (partitie) de reguli si din baza de fapte a unei
submultimi (partitie) de fapte, partitii ce vor constitui elementele ce caracterizeaza subdomeniul de
rezolvare a problemei

19) Operatia de comparare, specifica filtrarii ca faza a ciclului de baza al unui

motor de inferente, se poate termina:
A. nedefinit
B. cu succes (au rezultat una sau mai multe reguli declansabile)
C. cu esec (nu a rezultat nici o regula declansabila)

1 A
2 B+C
3 C

20) Rezolvarea conflictelor, ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente,

are loc: si este necesar sa fie aleasa numai o regula declansabila pentru a fi executata.

1 în situatia existentei unui rezultat al filtrarii cu nici o regula declansabila

2 în situatia existentei unui rezultat al filtrarii cu o singura regula declansabila
3 în situatia existentei unui rezultat al filtrarii cu mai multe reguli declansabile

21) La rezolvarea conflictelor, ca faza a ciclului de baza al unui motor de

inferente, este necesar:
1 sa fie aleasa numai o regula declansabila pentru a fi executata
2 sa fie alease toate regulile declansabile pentru a fi executata
3 sa fie alease mai multe reguli declansabile pentru a fi executate

9
 22) La rezolvarea conflictelor, ca faza a ciclului de baza al unui motor de
inferente, se poate opta pentru unul dintre urmatoarele criterii de alegere a regulii
declansabile:
A. prima regula din lista
B. cea mai specifica regula
C. cea mai putin complexa regula (cu cel mai mic numar de fapte în premisa)
D. cea mai utilizata regula

1 A+C+D
2 A+B+C+D
3 B+C

23) Executia, ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente, asigura:

1 activarea regulii desemnate în faza de selectie ce are ca efect adaugarea uneia sau mai multor fapte în
baza de fapte
2 activarea regulii desemnate în faza precedenta ce are ca efect adaugarea uneia sau mai multor fapte în
baza de fapte
3 activarea regulii desemnate în faza de achizitie a cunoasterii ce are ca efect adaugarea
uneia sau mai multor fapte în baza de fapte

24) O regula este declansabila daca premisa sa este:

1 falsa (False)
2 adevarata (True)
3 nici adevarata, nici falsa

25) Metoda inductiva (strategia de control înapoi) pleaca de la scopul problemei

de rezolvat si contine:

1 procese deductive de rationament prin care se gasesc faptele care satisfac scopul stabilit
2 procese mixte (inductive si deductive) de rationament prin care se gasesc faptele care satisfac scopul
stabilit
3 procese inductive de rationament prin care se gasesc faptele care satisfac scopul stabilit

26) În cazul metodei inductive (strategiei de control înapoi), se analizeaza daca:

1 regulile supuse selectiei prezinta în partea de concluzii scopul stabilit

2 regulile supuse selectiei prezinta în partea de premize scopul stabilit
3 regulile supuse selectiei prezinta atât în partea de premise cât si în partea de concluzii
scopul stabilit.

27) În cazul metodei inductive (strategiei de control înapoi):

1 premisele regulilor supuse selectiei reprezinta subscopuri care se supun demonstratiei

10
2 concluziile regulilor supuse selectiei reprezinta subscopuri care se supun
demonstratiei
3 premisele si concluziile regulilor supuse selectiei reprezinta subscopuri care se supun demonstratiei

28) Alegerea unui instrument de dezvoltare a sistemului expert este functie de:
A. iscusinta si experienta cogniticianului
B. timpul la dispozitie
C. problema
D. resursele alocate

1 B+C
2 A+B+C+D
3 A+D+C

29) Ca faza a achizitiei cunoasterii, formalizarea reprezinta:

1 stabilirea cerintelelor problemei de rezolvat

2 formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii
3 proiectarea structurii si organizarea cunoasterii
4 formularea regulilor în cazul sistemelor expert cu reguli de productie
5 validarea si testarea bazei de cunostinte

30) Ca faza a achizitiei cunoasterii, conceptualizarea reprezinta:

1 stabilirea cerintelelor problemei de rezolvat

2 formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii
3 proiectarea structurii si organizarea cunoasterii
4 formularea regulilor în cazul sistemelor expert cu reguli de productie
5 validarea si testarea bazei de cunostinte

31) Ca faza a achizitiei cunoasterii, implementarea reprezinta:

1 stabilirea cerintelelor problemei de rezolvat

2 formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii
3 proiectarea structurii si organizarea cunoasterii
4 formularea regulilor în cazul sistemelor expert cu reguli de productie
5 validarea si testarea bazei de cunostinte

32) Ca faza a achizitiei cunoasterii, testarea reprezinta:

1 stabilirea cerintelelor problemei de rezolvat

11
2 formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii
3 proiectarea structurii si organizarea cunoasterii
4 formularea regulilor în cazul sistemelor expert cu reguli de productie
5 validarea si testarea bazei de cunostinte

33) La realizarea sistemelor expert, modelele utilizate pentru proiectarea

interfetelor cu utilizatorul sunt:
A. modelul sistemului
B. modelul proiectantului
C. modelul utilizatorului

1 C+A
2 A+B+C
3 B

34) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, analiza preliminara

reprezinta:

1 definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea

instrumentelor informatice
2 etapa în care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor conceptuale si pentru
realizarea bazei de cunostinte
3 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în domeniul specific
care constituie obiectul sistemului expert
4 formalizarea si reprezentarea cunostintelor în structura necesara pentru stocarea în baza de cunostinte
a sistemului expert
5 verificarea si confirmarea utilizabilitatii sistemului expert în domeniul specific

35) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, modelarea conceptuala

reprezinta:

1 definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea

instrumentelor informatice
2 etapa în care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor conceptuale si pentru
realizarea bazei de cunostinte
3 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în domeniul specific
care constituie obiectul sistemului expert
4 formalizarea si reprezentarea cunostintelor în structura necesara pentru stocarea în baza de cunostinte
a sistemului expert
5 verificarea si confirmarea utilizabilitatii sistemului expert în domeniul specific

36) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, colectarea cunostintelor

reprezinta:

1 definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea

instrumentelor informatice
2 etapa în care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor conceptuale si pentru
realizarea bazei de cunostinte

12
3 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în domeniul specific
care constituie obiectul sistemului expert;
4 formalizarea si reprezentarea cunostintelor în structura necesara pentru stocarea în baza de cunostinte
a sistemului expert
5 verificarea si confirmarea utilizabilitatii sistemului expert în domeniul specific

37) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, reprezentarea cunoştinţelor

semnifica:

1 definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea

instrumentelor informatice
2 etapa în care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor conceptuale si pentru
realizarea bazei de cunostinte
3 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în domeniul specific
care constituie obiectul sistemului expert
4 formalizarea si reprezentarea cunostintelor în structura necesara pentru stocarea în baza de cunostinte
a sistemului expert
5 verificarea si confirmarea utilizabilitatii sistemului expert în domeniul specific

38) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, validarea sistemului

reprezinta:

1 definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea

instrumentelor informatice
2 etapa în care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor conceptuale si pentru
realizarea bazei de cunostinte
3 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în domeniul specific
care constituie obiectul sistemului expert
4 formalizarea si reprezentarea cunostintelor în structura necesara pentru stocarea în baza de cunostinte
a sistemului expert
5 verificarea si confirmarea utilizabilitatii sistemului expert în domeniul specific

39) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, introducerea în exploatare si

menţinerea în functiune reprezinta:

1 realizarea etapei operationale

2 definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea
instrumentelor informatice
3 etapa în care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor conceptuale si pentru
realizarea bazei de cunostinte
4 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în domeniul specific
care constituie obiectul sistemului expert
5 formalizarea si reprezentarea cunostintelor în structura necesara pentru stocarea în baza de cunostinte
a sistemului exper

40) Metoda COGNITECH, folosita la dezvoltarea sistemelor expert, contine

urmatoarele etape:
A. construirea unei machete initiale (demonstrator)
B. construirea unui prototip de test

13
C. realizarea diagramei functionale
D. introducerea în exploatare a prototipului testat

1 B+C
2 A+B+D
3 C+D

41) Modelul de specificare a metodei KOD, folosita la dezvoltarea sistemelor

expert, contine nivelele:

A. nivelul static
B. nivelul tematic
C. nivelul dinamic
D. nivelul descriptiv

1 C+D
2 A
3 A+B+C

42) Care dintre urmatoarele tipuri elemente nu sunt incluse în reprezentarea

cunoasterii?

1 schema de constructie
2 limbajul de reprezentare
3 mecanismele de rationament
4 domeniul cunoasterii

43) Care este componenta cunoasterii cu care sunt correlate regulie?

1 limbajul de reprezentare
2 domeniul cunoasterii
3 mecanismele de inferentiere

44) Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?

1 F1 AND F2 ? F2 AND F1
2 NOT(NOT(F 1 )) ? NOT(Fl)
3 IF F1 THEN F2 ? NOT(F 1 ) OR F2
4 (F1 OR F2) OR F3 ? F1 OR (F2 OR F3)

45) Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

A. În realizarea procesului de inferentiere într-un sistem expert se folosesc silogismele si
relatiile de echivalenta
B. Deducerea de noi propozitii se realizeaza pe baza silogismelor
C. Inferenta este o operatie prin care, pornind de la un numar finit de premize, se respinge o

14
concluzie
D. Formula de calcul propozitional reprezinta o expresie ce contine o propozitie elementara
sau compusa

1 A+B+C
2 A+B+D
3 C+D

46) Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?

1 Bazele de date deductive fac parte din categoria bazelor de date active
2 Bazele de date deductive sunt denumite si baze de date distribuite
3 Comportamentul dinamic al bazelor de date active este descris de regulile eveniment
- conditie - actiune
4 Programarea logica reprezinta un tip de programare bazata pe rationamente

47) Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false?

A. Pot fi definite predicate de aritate 3
B. "a" este o variabila Prolog
C. Scopurile pot fi interne si externe
D. Un predicat predefinit este obligatoriu redefinit în sectiunea predicates

1 A+B+C
2 B+D
3 C+D+A

48) Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate?

A. Evaluarea fiecarei clauze conduce la un rezultat de tip booleean
B. "Y" este o variabila Prolog
C. Toate clauzele definite în sectiunea clauses sunt fapte Prolog
D. O clauza care este apelata în corpul propriei sale definitii este denumita clauza recursiva.

1 A+B+D
2 B+C
3 C+D+B

49) Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?

1 Un program Prolog contine maxim 6 sectiuni

2 Sectiunea constants este obligatorie în orice program Prolog
3 O clauza Prolog este fie fapt Prolog, fie regula Prolog
4 Toate predicatele care apar în clauses sunt fie de sistem, fie definite în sectiunea predicates

50) Una din variantele de mai jos nu reprezinta o constanta Prolog

1 Ana 4 "Ana"
2 ana 5 a_w

15
3 123

51) Fie programul Prolog

predicates
f(real,real)
clauses
f(X,1):-X<5,!.
f(X,7):-X<12,!.
f(_,0).
Atunci, scopul f(8,T) furnizeaza
1 T=3 3 T=0

2 T=7

52) Fie programul Prolog

predicates
f(real,real)
clauses
f(X,1):-X<5,!.
f(X,7):-X<6,!.
f(_,_):-fail.
Atunci, scopul f(8,T) furnizeaza,
1 T=1 3 f esueaza (este afisat no solution, adica
funcţia f nu este definita)

2 T=7

1 _=1 53) Fie programul definit la 2. Pentru f(5,_) furnizeaza

2 _=7 3 no
4 yes

54) Fie codul sursa Prolog,

domains
lista=real *
predicates
nrel(lista,integer)
clauses nrel([],0).
nrel([_|T],N):-
nrel(T,M),
N=M+1.
Daca în sectiunea scop extern este efectuata interogarea nrel([3,3,3,3],T), atunci sistemul raspunde cu

1 T=2, 1 Solution 4 T=3, 1 Solution

2 No 5 T=4, 1 Solution
3 Yes

55) Fie codul sursa Prolog

domains

16
 lista=real *
predicates
predicat(real,lista)
clauses
predicat(X,[X|J).
predicat(X, [_|T]):-member(X,T).
Daca în sectiunea scop extern este efectuata interogarea predicat(5,[3,3,3,3]), atunci sistemul raspunde cu
a) b) c) d)

1 Yes 3 X=3, 1 Solution

2 No 4 X=5,T=3, 1 Solution

56) Fie codul sursa Prolog

domains
lista=real * predicates
pppp(real,lista,lista)
clauses
pppp(X,L,[X|L]).
Daca în sectiunea scop extern este efectuata interogarea pppp(5,[3,3,3,3],L), atunci sistemul raspunde cu

1 Yes
2 No 3 X=5, 1 Solution
4 L=[5,3,3,3,3], 1 Solution

57) Prin execuţia

retractall(identificator_predicat(lista_argumente)[,identificator_baza_date]) se realizează:

1 extragerea tuturor faptelor Prolog din baza de date externa

2 extragerea tuturor faptelor Prolog care unifica cu
identificator_predicat(lista_argumente)
3 extragerea tuturor faptelor Prolog din baza de date interna

58) Operaţia de indexare

a) b)
c) d)
1 presupune crearea unei liste în care 3
sunt menţinute 3. revine la utilizarea pozitiei fiecarei
perechi(cheie_indexare_pozitia_in_db) inregistrari din baza de date pe post de
cheie unica

2 nu poate fi realizata in Turbo Prolog 4 .este implementata in bazele de date interne

59) Analiza protocolului este numita si:

1 analiza de caz 4 analiza datelor

2 gandirea cu voce tare 5 nici una din variantele de mai sus
3 interviu structurat

17
 60) Tehnica de achiztionare a cunostintelor prin observare ofer avantajul

1 obtinerii de cunostinte complexe si 4 definirii de noi probleme corecte

despre problema in cauza.
2 nu poate fi aplicata in situatii reale 5 oricare dintre cele mentionate mai sus
3 particularizarii

61) Similar structurilor de date, sunt definite structurile de cunostinte care servesc
pentru memorarea si prelucrarea cunostintelor printr-un proces de:

1 intrare/iesire 4 evolutie genetica

2 decizie 5 alocare a surselor
3 inferentiere

62) Strategiile (mecanismele) de inferentiere arata modul in care se pot utiliza

1 exclusiv faptele 4 premisele

2 regulile 5 contradictiile
3 concluziile

DA/NU

1) Achiziţia cunoaşterii reprezintă procesul de colectare, structurare si organizare a

cunoaşterii, folosind una sau mai multe surse (experţi umani, documente etc), cu scopul de a obtine
stocarea acesteia în baza de cunostinte a sistemului expert pentru folosirea ulterioara în rezolvarea
problemelor.

2) Sistemele expert asigura extinderea prelucrarilor în domenii dificil de algoritmizat, ce

sunt dominate de informatii calitative (macroeconomic, juridic, politic, educational etc.).

3) Sistemele expert pot fi utilizate ca sisteme informatice specializate sau pot fi integrate ca
subsisteme în sisteme informatice hibride, inclusiv în sisteme informatice de asistare a deciziei (SIAD) si
în sisteme informatice integrate economice.

4) Conceptia holonica asupra sistemelor înseamna ca doua sau mai multe sisteme autonome
se pot integra, pentru a îndeplini obiective bine definite, pe baza unor criterii prestabilite, pentru a forma
un nou sistem de referinta denumit sistem holonic.

18
 5) La înregistrarea în contabilitate, pentru un cont de pasiv C1, în raport cu contul C2, se
poate folosi regula:
IF C1 este un cont de pasiv AND C1 reflectă C2 AND C2 creşte THEN
C1 se creditează.

6) Daca premizele unei reguli sunt adevărate (faptele componente sunt verificate de baza
de fapte), atunci faptele din concluzie sunt false si nu vor fi incluse în baza de fapte.

7) În cadrul oricarei baze de reguli, ordinea de înregistrare a regulilor de productie este

esentiala.

8) Calculul predicatelor de ordinul întâi este denumit si logica predicatelor de ordinul

întâi si are la baza functia propozitionala a predicatului.

9) Argumentele unui predicat sunt argumente de baza (obligatorii) si argumente optionale.

10) Calculul obiectelor foloseste declaratii logice ca modalitate de reprezentare a relatiilor

dintre predicate.

11) Urmatoarea definitie de constanta este corecta:

constants
nume_patron= "lonescu Ion " /*sir de caractere */

12) Urmatoarea definitie de predicat este corecta:

predicates
sort(lista,lista)

13) Urmatoarea definitie de constanta este corecta:

constants
nume _patron="Ionescu Ion

14) Urmatoarele definitii de predicat sunt corecte:

predicates
este_mic(real,real)
este_mare(real, real)

19
 15) Urmatoarea constructie este corecta:
/*sirul de caractere nu este terminat corect*/

16) Urmatoarea constructie este corecta:

domains
adresa, nume,firma =string
telefon=symbol
client=cl(nume, adresa, telefon,frma)
predicates
introduclient(client)
ruleaza

17) Într-un program Prolog, nu pot fi definite predicate de aritate 0.

18) Urmatoarea constructie este corecta:

domains
nume,den, tip=symbol
predicates
firma(den, tip)
asociatl (nume, den)
asociat2(nume, den)
patronat(nume, nume, den)

19) Orice modul Prolog este format numai din fapte.

RĂSPUNS NUMERIC

1) Care este lungimea maxima (numar de caractere) acceptata pentru numele predicatului
în limbajul Prolog?

250
2) În ce ani ai secolului XX au aparut sistemele expert?

70
3) Câte componente contine arhitectura unui sistem expert?

6
4) În câte faze se realizeaza achizitia cunoasterii?

5) Prin metoda RGA, cunoasterea si perceptiile asupra domeniului specific expertului

uman sunt clarificate si organizate într-un model conceptual personal, în urmatoarea succesiune:
identificarea de catre expertul uman a obiectelor relevante din domeniul de expertiza; identificarea de
catre expertul uman a atributelor importante în procesul de luare a deciziei; însotirea fiecarui atribut cu o
schema binara (caracteristici -opusul acestor caracteristici); completarea (si apoi rafinarea) unei scale cu
raspunsurile la întrebarea: „Ce caracteristici si atribute diferentiaza doua obiecte de un al treilea?".

20
Cum este realizata scala cu raspunsurile?

DE LA 1 LA 3 SAU DE LA 1 LA 5

6) Câte metode de inferenta cunoasteti?

7) Câte etape contine metoda COGNITECH?

3
8) Câte etape contine metoda KADS?

9) Care este numarul de criterii pe baza carora sunt clasificate metodele de

reprezentare a cunostintelor ?

6
10) Câte principii fundamentale stau la baza logicii formale?

2
11) Câte proprietati respecta formula de calcul propozitional ?

4
12) Câte tipuri de componente contine un predicat ?

2
13) Câte componente cuprind bazele de date deductive?

14) În câte moduri poate fi realizata cuplarea dintre SGBDR si modulul

programarii logice ?

2
15) Câte sectiuni poate cuprinde un program Prolog?

6
16) Câte ferestre contine pagina de primire a mediului Turbo Prolog ?

4
17) Câte componente cuprinde meniul Compile din mediul de dezvoltare Turbo
Prolog?

5
18) Câte componente cuprinde sub-meniul Compiler directives din mediul de
dezvoltare Turbo Prolog?

19) Care este lungimea maxima a identificatorului unui predicat ?

250

21
 20) Specificati aritatea predicatului:
predicat1(tip_argument_1, tip_argument_2, tip_argument_3)

COMPLETARE

1. Motorul de inferente reprezinta partea de prelucrare a sistemului expert si constituie

subsistemul_________________al acestuia.

2) Baza de___________________si baza de______________formeaza baza de date a

sistemului expert.

3) Baza de cunostinte cuprinde date sub forma de______________________(reprezentate

prin reguli, retele semantice, retele neuronale, modele hibride etc.) ale unui domeniu specializat.

4) Baza de cunostinte, baza de fapte, modulul de achizitie a cunostintelor si

modulul explicativ formeaza subsistemul_______________________al sistemului expert, ca sistem
bazat pe cunostinte, KBS (Knowledge-Based System).

5) Faptele asigura descrierea asertiunilor de___________________a unei probleme de

rezolvat ce apartine unei anumite clase de probleme.

6) Dintre metodele conduse de expertul _________________________ (manuale si

semiautomate) se mentioneaza metoda manuala autoraportul expertului ce prezinta toate conceptele si
relatiile de nivel înalt cu privire la problema de rezolvat si metodele asistate de________________ care
au, mai întâi, ca rezultat, un model initial al bazei de cunostinte.

7) Metoda RGA (Repertory GridAnalysis) este fundamentata pe premisa ca, de cele mai
multe ori, experienta are la baza________________________si mai putin___________________.

8) Fiecare motor de inferente este fundamentat pe derularea unui ciclu de baza (cu patru
faze) care nu depinde de modul de__________

9) Rezolvarea conflictelor are loc în situatia existentei unui rezultat al

________________cu mai multe reguli declansabile si este necesar sa fie aleasa numai o regula
declansabila pentru a fi executata.

10) Pentru rezolvarea problemei, motorul de inferente poate executa mai multe iteratii ale
ciclului de baza prezentat, oprirea având loc în functie de metoda de............ ......... folosita.

11) Dialogul utilizatorului cu sistemul expert reprezinta un proces

compus din mai multe elemente.

12) De regula, interfata cu utilizatorul este realizata cu ajutorul ecranului, tastaturii si mouse-
ului si este bazata pe____________________________si ferestre multiple.

22
 13) Sunt realizate interfete cu utilizatorul de tipul întrebare-raspuns, orientate pe
icon-uri sau bazate pe_____________________de comanda ce folosesc tehnologii informatice ca
GUI (Graphical User Interface), multimedia, VIM (Visual Interactive Modeling) sau hipertext.

14) Metoda COGNITECH asigura dezvoltarea sistemelor expert prin intermediul__________

15) Metoda KOD (Knowledge Oriented Design), metoda___________________________

dezvoltata în Franta, acopera faza de analiza a domeniului specific sistemului expert, faza de construire a
modelului expertizei si faza de elaborare a specificatiei de realizare a sistemului expert.

16) S-au pus la punct mai multe metode de modelare a sistemelor cu baze de
cunostinte din care fac parte si sistemele expert: metoda KADS, metoda COGNITECH,
metoda KOD. Aceste metode preiau o parte din metodologia_______________________si metodologia
orientata pe obiecte.

17) Metoda KADS foloseste modele (task-uri) generice(atelierul.......................).

18) În categoria mediilor si instrumentelor de dezvoltare a sistemelor expert, LISP este un_________

19) Metodele de reprezentare a cunostintelor se divid, în functie de modelul specific, în

metode declarative si metode____________________________________.

20) Reprezentarile bazate pe logica (calculul) predicatelor fac parte, alaturi de calculul
propozitional, din grupul metodelor bazate pe_________________________________.

21) Reprezentarea cunostintelor prin retele semantice are la baza un model grafic cu
structura în___________

22) Propozitia compusa este formata din propozitii elementare legate prin
intermediul conectorilor logici echivalenta, implicatie, ŞI- conjunctie, SAU - disjunctie,______________-
negatie.

23) Evaluarea propozitiei compuse se efectueaza într-o anumita ordine având în vedere ca
NOT are prioritate absoluta si ca AND are prioritate fata de____________________.

24) Deducerea de noi propozitii se realizeaza pe baza__________________________adica a

rationamentelor deductive ce cuprind, la modul general, trei judecati legate între ele astfel încât cea de-a
treia judecata care reprezinta o concluzie, se deduce din prima judecata cu ajutorul celei de-a doua
judecati.

25) _________________este o propozitie care nu trebuie demonstrata.

23
 26) Prin reguli deproductie (în teoria limbajelor formale, denumirea initiala a fost
de reguli de scriere) se înteleg regulile de forma IFpremize THEN concluzie, unde premizele
si concluzia reprezinta______________.

27) Faptele specifice problemei de rezolvat sunt fapte____________________si sunt sterse

dupa obtinerea concluziei pentru problema.

28) Regulile de productie cu__________________se folosesc atunci când în formularea

regulilor se folosesc variabile ce generalizeaza anumite situatii concrete.

29) Calculul predicatelor foloseste __________________ logice ca modalitate de

reprezentare a relatiilor dintre obiecte.

30) Formatul predicatului este compus din numeidentificator si lista de________

31) Sistemul de gestiune aferent bazelor de date deductive cuprinde instrumente de

realizare automata a rationamentelor ce sunt realizate prin______________________logica.

32) Fundamentarea matematica a bazelor de date deductive este bazata pe

universul________________.

33) Bazele de date deductive utilizeaza, în principal, logica_________________________de

ordinul I.

34) Meniul ____________ din mediul de programare Turbo Prolog asigura

posibilitatea reconfigurarii sistemului de calcul.

35) Sectiunea domains (domenii) serveste pentru definirea tipurilor de_______________

definite de utilizator si specifice argumentelor.

36) Tipurile de date standard nu se declara în sectiunea___________________.

37) În sablonul unui predicat este precizat numele predicatului si

fiecaruia dintre argumente, al caror numar si ordine conteaza.

38) Secţiunea clauses (clauze) cuprinde___________ si_______________ce formează programul.

24
39) Fiecare baza de date interna utilizata se declara într-o alta secţiune..................., prin specificarea
predicatelor.

40) Ciclurile pot fi simulate prin folosirea predicatului fail sau prin_________

41) Expresiile de calcul si comparatiile pot fi introduse în premisele

unei____________

42) Un program Prolog poate fi structurat pe_________

43) Predicatul predefinit _________permite trecerea la linia urmatoare pe ecran.

44) Orice text cuprins între caracterele /* si */ reprezinta un______

45) Prin negatie (Not), rezultatul obtinut la evaluarea unei clauze este ..................

46) Predicatul predefinit este de aritate 0 si esueaza întotdeauna

47) Limbajul Prolog are implementat în mod natural o singura metoda de cautare,
cunoscuta drept căutarea în........................

48) Parcurgerea SRD a unui arbore de sortare determina obtinerea sirului informatiilor asociate
arborelui sortat.............................

MATCHING

Precizati destinaţia secţiunilor de baza ale unui program în limbajul Prolog, prin indicarea
corespondentei între denumirea sectiunii (A.. .F) si enuntul destinatiei (1... 6):

1 baza de date interna ce poate fi supusa operaţiilor de adaugare, modificare sau stergere
2 definirea scopurilor interne
3 definirea tipurilor de date
4 sabloane pentru predicatele din clauze
5 declararea constantelor simbolice
6 ansamblul regulilor si faptelor

1) 3)
2) 4)

25
 5) domains
6) predicates
goal
clauses
constants
database

1-3,2-4, 3-2 4-6, 5-5, 6-1,

Stabiliti corespondenta dintre notiunile din primul tabel ce reprezinta fazele ciclului de baza al unui motor
de inferente si definirea acestora din cel de-al doilea tabel:

1 are loc în situatia existentei unui rezultat al filtrarii cu mai multe reguli declansabile si este necesar sa
fie aleasa numai o regula declansabila pentru a fi executata
2 asigura extragerea din baza de reguli a unui submultimi (partitie) de reguli si din baza de fapte a unei
submultimi (partitie) de fapte, partitii ce vor constitui elementele ce caracterizeaza subdomeniul de
rezolvare a problemei
3 asigura activarea regulii desemnate în faza precedenta ce are ca efect adaugarea uneia sau mai multor
fapte în baza de fapte
4 permite compararea partii de premisa din regulile selectate cu faptele specifice problemei de rezolvat,
cu scopul de a determina o submultime de reguli declansabile, denumita submultime de conflict.
Operatia de comparare se poate termina cu succes (au rezultat una sau mai multe reguli declansabile)
sau cu esec (nu a rezultat nici o regula declansabila)

7) selectia (restrictia)
8) filtrarea (pattern matching)
9) rezolvarea conflictelor
10) executia

7-2, 8-4, 9-1, 10-3

Stabiliti corespondenta dintre notiunile din primul tabel ce reprezinta metodele de inferenta (rationament)
ce pot fi folosite de motorul de inferenta si definirea acestora din cel de-al doilea tabel:

1 combina cele doua strategii de control de baza, cu scopul de a folosi avantajele fiecareia dintre aceste
metode de inferenta
2 pleaca de la scopul problemei de rezolvat si contine procese deductive de rationament prin care se
gasesc faptele care satisfac scopul stabilit, în urmatoarea succesiune: se stabileste fapta particulara ce
îndeplineste calitatea de scop (goal); se analizeaza daca regulile supuse selectiei prezinta în partea de
concluzii scopul stabilit; premisele acestor reguli reprezinta subscopuri care se supun demonstratiei;
procesul se repeta pâna când toate subscopurile puse în evidenta sunt demonstrate (se obtin reguli
declansabile); în caz contrar, când nu se obtine nici o regula declansabila, se înregistreaza situatia de
esec
3 permite motorului de inferente ca, pornind de la fapte, sa realizeze un anumit scop (goal), dupa
urmatoarea succesiune de operatii: stabilirea datelor de intrare prin extragerea din baza de cunostinte a
acelor reguli care prezinta în partea de premise numai fapte specifice problemei de rezolvat; o regula
este declansabila daca premisa sa este adevarata (true); dupa rezolvarea conflictelor, se alege o
singura regula declansabila care se va supune executiei
4 pleaca de la scopul problemei de rezolvat si contine procese inductive de rationament prin care se
gasesc faptele care satisfac scopul stabilit, în urmatoarea succesiune: se stabileste fapta particulara ce
îndeplineste calitatea de scop (goal); se analizeaza daca regulile supuse selectiei prezinta în partea de
concluzii scopul stabilit; premisele acestor reguli reprezinta subscopuri care se supun demonstratiei;
procesul se repeta pâna când toate subscopurile puse în evidenta sunt demonstrate (se obtin reguli
declansabile); în caz contrar, când nu se obtine nici o regula
declansabila, se înregistrează situaţia de esec

11) me toda deductiva

12) metoda inductiva

26
 13) metoda mixta

11-3, 12-4, 13-1

Stabiliti corespondenta dintre noţiunile din primul tabel ce reprezinta fazele achizitiei cunoaşterii si
definirea acestora din cel de-al doilea tabel:

1 proiectarea structurii si organizarea cunoasterii

2 formularea regulilor în cazul sistemelor expert cu reguli de productie
3 rezulta cerintele problemei de rezolvat
4 validarea si testarea bazei de cunostinte
5 formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii

14) identificarea caracteristicilor problemei de rezolvat

15) conceptualizarea
16) formalizarea
17) implementarea
18) testarea

14-3, 15-5, 16-1, 17-2, 18-4

Precizati reprezentarea cunoasterii, prin indicarea corespondentei între componentele cunoasterii (A.. .C)
si enuntul destinatiei (1... 3):

1 metodele, modelele si modul cum trebuie realizata reprezentarea cunoasterii

2 modul în care se pot utiliza regulile
3 ceea ce este necesar a fi reprezentat din domeniul problemei de rezolvat

19) domeniul cunoasterii

20) limbajul de reprezentare a cunoasterii
21) strategiile (mecanismele) de inferentiere

19-3, 20-1, 21-2

Precizati corespondentei între denumirea cunatificatorului logic (A.. .E) si simbolul prin care este
reprezentat uzual (1.. .5), în calculul propozitional:

1 A

2 ?
3 ?
4 ~
5 v
22) Şi logic
23) Sau logic
24) Implicaţie logica
25) Echivalenta
26) Negare

22-1, 23-5, 24-2, 25-3, 26-4

Precizati corespondentei între exprimarea formala(A,B) si semnificatia logica (1,2) în cazul relatiilor De
Morgan:

1 propozitia compusa NU(F1 SA U F2) este echivalenta cu propozitia compusa NU(F1)

ŞI NU(F2)

27
2 propozitia compusa NU(F1 ŞI F2) este echivalenta cu propozitia compusa NU(F1)
SAU NU(F2)

27) NOT( F 1 OR F2) ? NOT( F 1) AND NOT( F 2 )

28) NOT( F 1 AND F2) ? NOT( F 1) OR NOT(F2)

27-1, 28-2
Precizati corespondentei între denumirea cunatificatorului logic ( A . G) si simbolul prin care este
reprezentat uzual (1.. .7), în calculul propozitional:

1 A

2 ?
3 ?
4 ~
5 v
6 V
7 3

29) Şi logic
30) Sau logic
31) Implicaţie logica
32) Echivalenta
33) Negare
34) Cuantificatorul universal
35) Cuantificatorul existential

29-1, 30-5, 31-2, 32-3, 33-4, 34-6, 35-7

Precizaţi corespondenta între denumirile opţiunilor componente ale meniului Files din mediul Turbo
Prolog (A...I) si acţiunile rezultate (1..9).

1 încarca un fisier
2 selecteaza un fisier
3 iesirea din mediul Prolog
4 fisier nou
5 modifica un director
6 salveaza fisierul curent, eventual cu un alt nume
7 salveaza fisierul curent
8 afiseaza un director
9 trecere în sistemul de operare DOS

36) Load
37) Pick
38) New File
39) Directory
40) Write to
41) OS Shell
42) Change dir
43) Quit
44) Save

36-1, 37-2, 38-4, 39-8, 40-6, 41-9, 42-5, 43-3, 44-7

28
Precizati corespondenta între denumirile optiunilor componente ale meniului Options al mediului Turbo
Prolog (A...C) si actiunile rezultate (1..3).

1 asigura editarea unui fisier .PRJ

2 optiuni pentru link-editare prin specificarea unor biblioteci utilizator
3 realizeaza directivele compilator din program sau din meniu

45) Link options

46) Edit PRJ file
47) Compiler directives

45-2, 46-1, 47-3

29