Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureşti Anul universitar 2007-2008

Specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune Semestrul 1

Anul de studii: IV ZI, I.D.

Disciplina: Sisteme expert de gestiune

Întrebări pentru examen

Autor: Conf. univ. dr. Cătălina Cocianu

ADEVĂRAT/FALS

1) Inferenta este o operatie prin care, pornind de la un numar finit de premize, se

accepta o concluzie.

2) Prin inteligenta artificiala (Artificial Intelligence) se întelege tehnologia

informatica care priveste simularea pe calculatorul electronic a unor elemente ale inteligentei
umane (deductia logica, capacitatea de a învata din experienta, obtinerea unor concluzii pe
baza unor date incomplete, recunoasterea vorbirii etc.).

3) Rationamentul artificial imita rationamentul natural, specific animalelor.

4) Abordarea cognitiva a inteligentei artificiale (rationamentul artificial este o

încercare de reproducere a rationamentului natural care este o succesiune de stari si procese
mentale ce convertesc stimulii priviti ca date de intrare în rezultate sau date de iesire) a
permis lui E.A. Feigenbaum sa defineasca inteligenta artificiala ca un ansamblu de tehnici si
metode prin care se asigura capturarea cunostintelor umane si procesarea simbolica a acestora.

5) Cunostinta este informatie cu înteles si informatie care actioneaza.

6) Informatia este o data care prezinta caracter de noutate.

7) Calculatorul electronic realizeaza prelucrarea automata a datelor.

8) Prin abordarea conexionista (modul de obtinere a rationamentului artificial

difera de modul oferit de modelul biologic), inteligenta artificiala este definita ca ramura a
informaticii care asigura executarea cu ajutorul calculatorului a unor sarcini (task-uri) pe care
fiinta umana le executa, în anumite situatii, mai bine decât calculatorul.

9) În varianta clasica, prelucrarea datelor pe calculatorul electronic este

algoritmica (problema de rezolvat este descompusa în pasi elementari, modul de rezolvare
este descris prin dispunerea pasilor într-o anumita ordine prin folosirea celor trei structuri
fundamentale de control specifice programarii structurate - secventiala, alternative si
repetitive si obtinerea rezultatului prin prelucrarea seriala a datelor).

10) În informatica inteligenta, sunt prelucrate date sub forma de cunostinte, adica
acele corelatii logice si semantice dintre fapte puse în evidenta cu ajutorul regulilor de
rationament (inferentiere).

11) Prelucrarea cunostintelor este o prelucrare simbolica (prelucrare nealgoritmica

ce nu face diferenta dintre date si programe) si are caracter declarativ.

1
 12) Pentru rezolvarea problemei, motorul de inferente poate executa mai multe
iteratii ale ciclului de baza prezentat, oprirea având loc în functie de metoda de inferenta
(rationament) folosita.

13) Cogniticianul are responsabilitatea fundamentala de a realiza achizitia si

organizarea cunoasterii, obtinând astfel baza de cunostinte.

14) Modelul initial al bazei de cunostinte se obtine prin intermediul unor tehnici de
modelare manuala dupa care, prin rafinare, se realizeaza baza de cunostinte finala.

15) Organizarea cunoasterii se refera la metoda de reprezentare a cunostintelor

(reguli de productie, de exemplu), verificarea cunoasterii (asigurarea corectitudinii bazei de
cunostinte) si validarea procesului de inferentiere (se executa, periodic, pe timpul testarii
sistemului expert).

16) Ciclul de viata a unui sistem expert (ca a oricarui produs-program sau aplicatie
informatica) reprezinta perioada cuprinsa între momentul aparitei conceptului si momentul
scoaterii sistemului din exploatare.

17) Mediile si instrumentele de dezvoltare a sistemelor expert poarta diferite

denumiri comerciale: medii integrate (integrated environments), generatoarede sisteme expert
(shells) sau instrumente de dezvoltare (tools).

18) Metoda KADS (Knowledge Acquisition and Design System) a Comunitatii

Europene diferentiaza descrierea domeniului de descrierea rationamentelor si foloseste
modele (task-uri) generice.

19) Metoda KADS foloseste un set de primitive de modelare ce sunt structurate pe

trei nivele.

20) La metoda KADS, etapa de modelare înseamna realizarea unui model

conceptual al expertizei, dupa care sunt descrise modelul functional, modelul logic si modelul
fizic.

21) Domeniul cunoasterii desemneaza ceea ce este necesar a fi reprezentat din

domeniul problemei de rezolvat.

22) Faptele, prezentate sub forma de asertiuni, sunt constituite din informatiile
procesate la nivel superior pe baza unor informatii a priori si care realizeaza descrierea
elementelor domeniului cunoasterii.

23) Asertiunea, considerata la modul general este un enunt care este dat ca
adevarat (true).

24) Propozitia este un enunt care cu valoare de adevar false.

25) Ordinea de evaluare într-o propozitie compusa este fixata si nu se poate

modifica prin intermediul parantezelor.

26) Daca propozitia F1 este întotdeauna adevarata si IF F1 THEN F2 este

întotdeauna adevarata, atunci F2 este întotdeauna adevarata - modus ponens.

27) Proprietatea de simetrie a operatorilor sau, respective si este exprimata prin

F1 OR F2 ? F2 OR F1, respectiv F1 AND F2 ? F2 AND F1 .
2
 28) Limbajul Prolog este un limbaj de nivel înalt.

29) Prin programare logica se întelege realizarea unui program care este format din
fapte si relatii (relatii logice între multimi de date) din care se obtin concluzii.

30) Un program Prolog reprezinta o colectie de apeluri de subprograme utilizator.

31) Tipurile de date standard sunt obligatoriu declarate în sectiunea domains.

32) Un domeniu compus defineste o structura de date, reunind mai multe elemente
sub un nume unic.

33) Sectiunea predicates (predicate) este destinata pentru crearea sabloanelor

tipurilor de date definite de catre utilizator si folosite în sectiunea clauzelor.

34) Clauzele Prolog sunt fapte si reguli.

35) Sectiunea database (baza de date) este folosita pentru declararea si utilizarea
faptelor (sub forma de baza de date interna) ce trebuie prelucrate (adaugate, modificate sau
sterse) în timpul executiei unui program.

36) Toate sectiunile programului în limbajului Prolog pot fi utilizate de mai multe
ori în cadrul aceluiasi program.

37) Raspundeti cu adevarat (TRUE) sau fals (FALSE)

“Nu exista predicate de aritate 3 în Prolog”.

38) Raspundeti cu adevarat (TRUE) sau fals (FALSE)

“Predicatele Prolog sunt exprimate exclusiv prin fapte”.

39) Raspundeti cu adevarat (TRUE) fals (FALSE).

“Un arbore este o structura de date liniara.”

40) Raspundeti cu adevarat (TRUE) sau fals (FALSE):

„O baza de date interna este declarata în sectiunea database; definirea bazei de date interne
revine la descrierea structurii faptelor care o compun.”

41) Raspundeti cu adevarat (TRUE) fals (FALSE).

“Actualizarea unei baze de date externe poate fi realizata doar daca anterior acestei operatii
baza de date este indexata.”

ALEGERE

1) Care dintre urmatoarele tipuri de date nu este specifica limbajului Prolog?

1 char
2 symbol
3 text
4 string
5 integer

2) Achizitia cunoasterii se realizeaza în mai multe faze. Care dintre fazele de mai
jos nu este caracteristica procesului de achizitie a cunoasterii?
3
1 regularizarea
2 conceptualizarea
3 implementarea
4 identificarea
5 formalizarea

3) Care este fragmentul de program Prolog corect?

1 domains
nume,den,tip=text
predicates
firma(den,tip)
asociat1(nume,den)
asociat2(nume,den)
patronat(nume,nume,den)

2 domains
nume,den,tip=symbol
predicate
firma(den,tip)
asociat1(nume,den)
asociat2(nume,den)
patronat(nume,nume,den)
3 domain
nume,den,tip=symbol
predicates
firma(den,tip)
asociat1(nume,den)
asociat2(nume,den)
patronat(nume,nume,den)

4 domains
nume,den,tip=symbol
predicates
firma(den,tip)
asociat1(nume,den)
asociat2(nume,den)
patronat(nume,nume,den)

4) Dintre domeniile principale de aplicatie ale inteligentei artificiale se enumera:

A. sistemele expert
B. învatarea automata
C. demonstrarea automata a teoremelor
D. robotica
E. traducerea automata
F. realitatea virtuala
G. recunoasterea formelor
H. jocurile dintre om si calculator

1 A+C+G+D+B
2 A+B+C+D+E+F+G+H
3 C+D+E

4
 5) Problemele dificile de rezolvat de catre expertii umani sunt:
A.complexe
B. inconsistent
C. incerte
D. incomplete
E. slab structurate
F. bazate pe aprecieri vagi
G. simple
H. confuze

1 A+B+C
2 F+G+H+B
3 A+D+C+E+F+H

6) Expertii umani convertesc problemele din sfera expertizei în sfera

cunostintelor comune de specialitate ce sunt bine structurate si sunt caracterizate de:
A. claritate
B. consistenta
C. certitudine
D. incertitudine
E. complexitate
F. simplitate
G. completitudine
H. precizie

1 A+B+C
2 A+B+C+F+G+H
3 C+F+G+B

7) Sistemul expert reprezinta:

A. un sistem de programe pe calculator
B. fundamentat pe metode si tehnologii ale inteligentei artificiale
C. care stocheaza cunostintele mai multor experti umani dintr-un domeniu bine definit
D. care determina spatiul de memorie ocupat de programe algoritmice
E. care este descris prin dispunerea pasilor într-o anumita ordine prin folosirea celor trei
structuri fundamentale de control specifice programarii structurate
F. care utilizeaza cunostintele pentru rezolvarea problemelor dificile specifice domeniului

1 A+B+C+F
2 C+D+E
3 D+F

8) Un sistem expert prezinta urmatoarele caracteristici:

A. abordarea declarativa a cunostintelor
B. folosirea unor metode empirice (bazate numai pe experienta) alaturi de metode stiintifice în
rezolvarea problemelor
C. relevanta mare
D. independenta cunostintelor de mecanismul de rationament (inferentiere)
E. natura simbolica a cunostintelor prelucrate
F. posibilitatea de a trata cunostinte incomplete si inexacte
G.capacitatea de a explica rationamentele efectuate
H.exploatarea dinamica a cunostintelor prin intermediul mecanismului de rationament
I. abordarea algoritmica a prelucrarii datelor
J. specializarea într-un domeniu bine definit
5
1 B+C+I+D+E
2 A+B+C+D+E+F+G+H+J
3 F+G+H+I+J+B+C

9) Principalele tipuri de sisteme expert utilizate în domeniul economic sunt:

A. sisteme expert destinate previziunii si planificarii
B. sisteme expert de depanare si reparare
C. sisteme expert de diagnosticare
D. sisteme expert de control si monitorizare
E. sisteme expert de proiectare
F. sisteme expert de instruire

1 A+C+D
2 B+C
3 D+E+F

10) Dintre sistemele expert realizate se mentioneaza:

A. MYCIN
B. DART
C. DENDRAL
D. LOAN PROBE
E. PLAN POWER
F. SURVEILLANCE EXPERT
G. BUSINESSPLAN
H. FINANCIAL ADVISOR
I. PPAM
J. ANSPLAN

1 G+H+I+J
2 C+D+E+F+G+B
3 A+B+C+D+E+F+G+H+I+J

11) Un motor de inferente al unui sistem expert cu reguli de productie îndeplineste

urmatoarele functii:
A. declansarea (activarea) regulilor
B. interogarea utilizatorului (întrebare)
C. oferirea raspunsului adecvat problemei
D. adaugarea raspunsului utilizatorului în baza de fapte
E. inferarea unei noi fapte dintr-o regula (ce apartine bazei de reguli)
F. prelucrarea algoritmica a datelor
G.adaugarea faptei obtinute în procesul de inferentiere în baza de fapte
H.compararea faptelor din baza de fapte cu componentele corespunzatoare din reguli;
I. atunci când se realizeaza potrivirea faptelor din baza de fapte cu faptele din reguli, se
produce declansarea regulilor
J. controlarea atingerii scopului (goal) prestabilit
K declansarea celui mai mic numar de reguli ce sunt necesare pentru solutionarea problemei
de rezolvat

1 A+B+C+D+E
2 I+J+K+B+C
3 A+B+D+E+G+H+I+J+K

6
 12) În domeniul economic, problema de rezolvat cu ajutorul sistemului expert este
adecvata daca îndeplineste mai multe conditii:
A. problema este posibila si potrivita
B. problema este imposibila
C. problema este justificabila (profitabila)
D. natura problemei presupune manipulari simbolice si euristici
E. problema este complexa si dificila
F. scopul problemei serveste unei utilitati imediate si de perspectiva

1 B+B+C
2 A+C+D+E+F
3 D+E+F

13) Colectarea cunoasterii (elicitation of knowledge) se obtine prin:

A. metode manuale (interviul, analiza de caz, brainstorming-ul, prototipizarea, comentariile
etc.)
B. metode cu puncte critice
C. metode semiautomate (asistate de calculator)
D. metode automate

1 A+D
2 A+C+D
3 B+C

14) Analiza protocoalelor contine urmatoarele operatii:

A. evidentierea detaliata de catre expertul uman a cunoasterii implicata de fiecare actiune
B. comentarea de catre expertul uman a fiecarei operatii în scopul înregistrarii audio-video
C. elaborarea frazelor si enunturilor de catre expertul uman si scrierea acestora în protocol
D. construirea regulilor de productie pe baza frazelor si enunturilor selectate ca relevante si
rescrise de catre cognitician
E. întocmirea unei documentatii detaliate a sistemului expert
F. elaborarea de catre cognitician a modelelor bazei de cunostinte cu folosirea regulilor de
productie

1 B+D+E
2 A+B+C+D+F
3 D+E+F+C

15) Dialogul utilizatorului cu sistemul expert reprezinta un proces ciclic compus

din urmatoarele elemente:
A. actiunile utilizatorului pe durata unei sesiuni de lucru (alegere optiuni de lucru, lansare
comenzi, raspunsuri la întrebarile pe care i le adreseaza sistemul expert etc.)
B. documentarea si instruirea utilizatorului cu privire la utilizarea sistemul expert (help)
C. elementele de prezentare a sistemului expert (meniuri, ferestre, text, icon-uri, grafica etc.)
D. interactiunea utilizatorului cu sistemul expert
E. inferfata cu utilizatorul (componentele hard si soft care asigura dialogul utilizator – sistem
expert)

1 A+B+C
2 B+C+D+A
3 A+B+C+D+E

7
 16) Selectia, ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente, asigura:
A. extragerea din baza de reguli a unui submultimi (partitie) de reguli
B. extragerea din baza de fapte a unei submultimi (partitie) de reguli
C. extragerea din baza de fapte a unei submultimi (partitie) de fapte, partitii ce vor constitui
elementele ce caracterizeaza subdomeniul de rezolvare a problemei
D. de a determina o submultime de reguli declansabile, denumita submultime de conflict.

1 A+B+C
2 A+C
3 C+D+B

17) Filtarea (pattern matching), ca faza a ciclului de baza al unui motor de

inferente, permite:

1 compararea partii de concluzie din regulile selectate cu faptele deduse conform

algoritmului
2 compararea partii de premisa din regulile selectate cu faptele deduse conform
algoritmului
3 compararea partii de concluzie din regulile selectate cu faptele specifice problemei
de rezolvat
4 compararea partii de premisa din regulile selectate cu faptele specifice problemei
de rezolvat

18) Filtarea (pattern matching), ca faza a ciclului de baza al unui motor de

inferente, are scopul:

1 de a determina o submultime de reguli oarecare, denumita submultime de conflict

2 de a determina o submultime de reguli declansabile, denumita submultime de
conflict
3 de a determina o submultime de reguli declansabile, denumita submultime de
conflict
4 de a extrage din baza de reguli a unui submultimi (partitie) de reguli si din baza de
fapte a unei submultimi (partitie) de fapte, partitii ce vor constitui elementele ce
caracterizeaza subdomeniul de rezolvare a problemei

19) Operatia de comparare, specifica filtrarii ca faza a ciclului de baza al unui

motor de inferente, se poate termina:
A. nedefinit
B. cu succes (au rezultat una sau mai multe reguli declansabile)
C. cu esec (nu a rezultat nici o regula declansabila)

1 A
2 B+C
3 C

20) Rezolvarea conflictelor, ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente,

are loc: si este necesar sa fie aleasa numai o regula declansabila pentru a fi executata.

1 în situatia existentei unui rezultat al filtrarii cu nici o regula declansabila

2 în situatia existentei unui rezultat al filtrarii cu o singura regula declansabila
3 în situatia existentei unui rezultat al filtrarii cu mai multe reguli declansabile

21) La rezolvarea conflictelor, ca faza a ciclului de baza al unui motor de

inferente, este necesar:
8
1 sa fie aleasa numai o regula declansabila pentru a fi executata
2 sa fie alease toate regulile declansabile pentru a fi executata
3 sa fie alease mai multe reguli declansabile pentru a fi executate

22) La rezolvarea conflictelor, ca faza a ciclului de baza al unui motor de

inferente, se poate opta pentru unul dintre urmatoarele criterii de alegere a regulii
declansabile:
A. prima regula din lista
B. cea mai specifica regula
C. cea mai putin complexa regula (cu cel mai mic numar de fapte în premisa)
D. cea mai utilizata regula

1 A+C+D
2 A+B+C+D
3 B+C

23) Executia, ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente, asigura:

1 activarea regulii desemnate în faza de selectie ce are ca efect adaugarea uneia sau
mai multor fapte în baza de fapte
2 activarea regulii desemnate în faza precedenta ce are ca efect adaugarea uneia sau
mai multor fapte în baza de fapte
3 activarea regulii desemnate în faza de achizitie a cunoasterii ce are ca efect
adaugarea uneia sau mai multor fapte în baza de fapte

24) O regula este declansabila daca premisa sa este:

1 falsa (False)
2 adevarata (True)
3 nici adevarata, nici falsa

25) Metoda inductiva (strategia de control înapoi) pleaca de la scopul problemei

de rezolvat si contine:

1 procese deductive de rationament prin care se gasesc faptele care satisfac scopul
stabilit
2 procese mixte (inductive si deductive) de rationament prin care se gasesc faptele
care satisfac scopul stabilit
3 procese inductive de rationament prin care se gasesc faptele care satisfac scopul
stabilit

26) În cazul metodei inductive (strategiei de control înapoi), se analizeaza daca:

1 regulile supuse selectiei prezinta în partea de concluzii scopul stabilit

2 regulile supuse selectiei prezinta în partea de premize scopul stabilit
3 regulile supuse selectiei prezinta atât în partea de premise cât si în partea de
concluzii scopul stabilit.

9
 27) În cazul metodei inductive (strategiei de control înapoi):

1 premisele regulilor supuse selectiei reprezinta subscopuri care se supun

demonstratiei
2 concluziile regulilor supuse selectiei reprezinta subscopuri care se supun
demonstratiei
3 premisele si concluziile regulilor supuse selectiei reprezinta subscopuri care se
supun demonstratiei

28) Alegerea unui instrument de dezvoltare a sistemului expert este functie de:
A. iscusinta si experienta cogniticianului
B. timpul la dispozitie
C. problema
D. resursele alocate

1 B+C
2 A+B+C+D
3 A+D+C

29) Ca faza a achizitiei cunoasterii, formalizarea reprezinta:

1 stabilirea cerintelelor problemei de rezolvat

2 formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii
3 proiectarea structurii si organizarea cunoasterii
4 formularea regulilor în cazul sistemelor expert cu reguli de productie
5 validarea si testarea bazei de cunostinte

30) Ca faza a achizitiei cunoasterii, conceptualizarea reprezinta:

1 stabilirea cerintelelor problemei de rezolvat

2 formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii
3 proiectarea structurii si organizarea cunoasterii
4 formularea regulilor în cazul sistemelor expert cu reguli de productie
5 validarea si testarea bazei de cunostinte

31) Ca faza a achizitiei cunoasterii, implementarea reprezinta:

1 stabilirea cerintelelor problemei de rezolvat

2 formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii
3 proiectarea structurii si organizarea cunoasterii
4 formularea regulilor în cazul sistemelor expert cu reguli de productie
5 validarea si testarea bazei de cunostinte

32) Ca faza a achizitiei cunoasterii, testarea reprezinta:

1 stabilirea cerintelelor problemei de rezolvat

2 formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii
3 proiectarea structurii si organizarea cunoasterii
4 formularea regulilor în cazul sistemelor expert cu reguli de productie
5 validarea si testarea bazei de cunostinte

10
 33) La realizarea sistemelor expert, modelele utilizate pentru proiectarea
interfetelor cu utilizatorul sunt:
A. modelul sistemului
B. modelul proiectantului
C. modelul utilizatorului

1 C+A
2 A+B+C
3 B

34) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, analiza preliminara

reprezinta:

1 definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea

instrumentelor informatice
2 etapa în care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor
conceptuale si pentru realizarea bazei de cunostinte
3 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în
domeniul specific care constituie obiectul sistemului expert
4 formalizarea si reprezentarea cunostintelor în structura necesara pentru stocarea în
baza de cunostinte a sistemului expert
5 verificarea si confirmarea utilizabilitatii sistemului expert în domeniul specific

35) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, modelarea conceptuala

reprezinta:

1 definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea

instrumentelor informatice
2 etapa în care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor
conceptuale si pentru realizarea bazei de cunostinte
3 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în
domeniul specific care constituie obiectul sistemului expert
4 formalizarea si reprezentarea cunostintelor în structura necesara pentru stocarea în
baza de cunostinte a sistemului expert
5 verificarea si confirmarea utilizabilitatii sistemului expert în domeniul specific

36) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, colectarea cunostintelor

reprezinta:

1 definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea

instrumentelor informatice
2 etapa în care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor
conceptuale si pentru realizarea bazei de cunostinte
3 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în
domeniul specific care constituie obiectul sistemului expert;
4 formalizarea si reprezentarea cunostintelor în structura necesara pentru stocarea în
baza de cunostinte a sistemului expert
5 verificarea si confirmarea utilizabilitatii sistemului expert în domeniul specific

11
 37) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, reprezentarea cunostintelor
semnifica:

1 definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea

instrumentelor informatice
2 etapa în care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor
conceptuale si pentru realizarea bazei de cunostinte
3 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în
domeniul specific care constituie obiectul sistemului expert
4 formalizarea si reprezentarea cunostintelor în structura necesara pentru stocarea în
baza de cunostinte a sistemului expert
5 verificarea si confirmarea utilizabilitatii sistemului expert în domeniul specific

38) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, validarea sistemului

reprezinta:

1 definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea

instrumentelor informatice
2 etapa în care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor
conceptuale si pentru realizarea bazei de cunostinte
3 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în
domeniul specific care constituie obiectul sistemului expert
4 formalizarea si reprezentarea cunostintelor în structura necesara pentru stocarea în
baza de cunostinte a sistemului expert
5 verificarea si confirmarea utilizabilitatii sistemului expert în domeniul specific

39) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, introducerea în exploatare si

mentinerea în functiune reprezinta:

1 realizarea etapei operationale

2 definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea
instrumentelor informatice
3 etapa în care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor
conceptuale si pentru realizarea bazei de cunostinte
4 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în
domeniul specific care constituie obiectul sistemului expert
5 formalizarea si reprezentarea cunostintelor în structura necesara pentru stocarea în
baza de cunostinte a sistemului exper

40) Metoda COGNITECH, folosita la dezvoltarea sistemelor expert, contine

urmatoarele etape:
A. construirea unei machete initiale (demonstrator)
B. construirea unui prototip de test
C. realizarea diagramei functionale
D. introducerea în exploatare a prototipului testat

1 B+C
2 A+B+D
3 C+D

12
 41) Modelul de specificare a metodei KOD, folosita la dezvoltarea sistemelor
expert, contine nivelele:

A. nivelul static
B. nivelul tematic
C. nivelul dinamic
D. nivelul descriptiv

1 C+D
2 A
3 A+B+C

42) Care dintre urmatoarele tipuri elemente nu sunt incluse în reprezentarea

cunoasterii?

1 schema de constructie
2 limbajul de reprezentare
3 mecanismele de rationament
4 domeniul cunoasterii

43) Care este componenta cunoasterii cu care sunt correlate regulie?

1 limbajul de reprezentare
2 domeniul cunoasterii
3 mecanismele de inferentiere

44) Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?

1 F1 AND F2 ? F2 AND F1
2 NOT(NOT(F1)) ? NOT(F1)
3 IF F1 THEN F2 ? NOT(F1) OR F2
4 (F1 OR F2) OR F3 ? F1 OR (F2 OR F3)

45) Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

A. În realizarea procesului de inferentiere într-un sistem expert se folosesc silogismele si
relatiile de echivalenta
B. Deducerea de noi propozitii se realizeaza pe baza silogismelor
C. Inferenta este o operatie prin care, pornind de la un numar finit de premize, se respinge o
concluzie
D. Formula de calcul propozitional reprezinta o expresie ce contine o propozitie elementara
sau compusa

1 A+B+C
2 A+B+D
3 C+D

46) Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?

1 Bazele de date deductive fac parte din categoria bazelor de date active
2 Bazele de date deductive sunt denumite si baze de date distribuite
3 Comportamentul dinamic al bazelor de date active este descris de regulile
eveniment – conditie – actiune
4 Programarea logica reprezinta un tip de programare bazata pe rationamente

13
 47) Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?
A. Pot fi definite predicate de aritate 3
B. “a” este o variabila Prolog
C. Scopurile pot fi interne si externe
D. Un predicat predefinit este obligatoriu redefinit în sectiunea predicates

1 A+B+C
2 B+D
3 C+D+A

48) Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate?

A. Evaluarea fiecarei clauze conduce la un rezultat de tip booleean
B. “Y” este o variabila Prolog
C. Toate clauzele definite în sectiunea clauses sunt fapte Prolog
D. O clauza care este apelata în corpul propriei sale definitii este denumita clauza recursiva.

1 A+B+D
2 B+C
3 C+D+B

49) Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?

1 Un program Prolog contine maxim 6 sectiuni

2 Sectiunea constants este obligatorie în orice program Prolog
3 O clauza Prolog este fie fapt Prolog, fie regula Prolog
4 Toate predicatele care apar în clauses sunt fie de sistem, fie definite în sectiunea
predicates

50) Una din variantele de mai jos nu reprezinta o constanta Prolog

1 Ana 4 ”Ana”
2 ana 5 a_w
3 123

51) Fie programul Prolog

predicates
f(real,real)
clauses
f(X,1):-X<5,!.
f(X,7):-X<12,!.
f(_,0).
Atunci, scopul f(8,T) furnizeaza,
1 T=3 3 T=0

2 T=7

52) Fie programul Prolog

predicates
f(real,real)
clauses
f(X,1):-X<5,!.
f(X,7):-X<6,!.
f(_,_):-fail.
Atunci, scopul f(8,T) furnizeaza,
14
1 T=1 3 f esueaza (este afisat no solution,
adica functia f nu este definita)

2 T=7

53) Fie programul definit la 2. Pentru f(5,_) furnizeaza

1 _=1 3 no
2 _=7 4 yes

54) Fie codul sursa Prolog,

domains
lista=real *
predicates
nrel(lista,integer)
clauses
nrel([],0).
nrel([_|T],N):-
nrel(T,M),
N=M+1.
Daca în sectiunea scop extern este efectuata interogarea nrel([3,3,3,3],T), atunci sistemul
raspunde cu

1 T=2, 1 Solution 4 T=3, 1 Solution

2 No 5 T=4, 1 Solution
3 Yes

55) Fie codul sursa Prolog

domains
lista=real *
predicates
predicat(real,lista)
clauses
predicat(X,[X|_]).
predicat(X,[_|T]):-member(X,T).
Daca în sectiunea scop extern este efectuata interogarea predicat(5,[3,3,3,3]), atunci sistemul
raspunde cu
a) b) c) d)

1 Yes 3 X=3, 1 Solution

2 No 4 X=5,T=3, 1 Solution

56) Fie codul sursa Prolog

domains
lista=real *
predicates
pppp(real,lista,lista)
clauses
pppp(X,L,[X|L]).
Daca în sectiunea scop extern este efectuata interogarea pppp(5,[3,3,3,3],L), atunci sistemul
raspunde cu

15
1 Yes 3 X=5, 1 Solution
2 No 4 L=[5,3,3,3,3], 1 Solution

57) Prin executia

retractall(identificator_predicat(lista_argumente)[,identificator_baza_date]) se realizeaza:

1 extragerea tuturor faptelor Prolog din baza de date externa

2 extragerea tuturor faptelor Prolog care unifica cu
identificator_predicat(lista_argumente)
3 extragerea tuturor faptelor Prolog din baza de date interna

58) Operatia de indexare

a) b)
c) d)
1 presupune crearea unei liste în care 3 revine la utilizarea pozitiei fiecarei
sunt mentinute perechi inregistrari din baza de date pe post de
(cheie_indexare, pozitia_in_db) cheie unica

2 nu poate fi realizata in Turbo Prolog 4 este implementata in bazele de date

interne

59) Analiza protocolului este numita si:

1 analiza de caz 4 analiza datelor

2 gandirea cu voce tare 5 nici una din variantele de mai sus
3 interviu structurat

60) Tehnica de achiztionare a cunostintelor prin observare ofer avantajul

1 obtinerii de cunostinte complexe si 4 definirii de noi probleme

corecte despre problema in cauza.
2 nu poate fi aplicata in situatii reale 5 oricare dintre cele mentionate mai sus
3 particularizarii

61) Similar structurilor de date, sunt definite structurile de cunostinte care servesc
pentru memorarea si prelucrarea cunostintelor printr-un proces de:

1 intrare/iesire 4 evolutie genetica

2 decizie 5 alocare a surselor
3 inferentiere

62) Strategiile (mecanismele) de inferentiere arata modul in care se pot utiliza

1 exclusiv faptele 4 premisele

2 regulile 5 contradictiile
3 concluziile

16
DA/NU

1) Achizitia cunoasterii reprezinta procesul de colectare, structurare si

organizare a cunoasterii, folosind una sau mai multe surse (experti umani, documente etc), cu
scopul de a obtine stocarea acesteia în baza de cunostinte a sistemului expert pentru folosirea
ulterioara în rezolvarea problemelor.

2) Sistemele expert asigura extinderea prelucrarilor în domenii dificil de

algoritmizat, ce sunt dominate de informatii calitative (macroeconomic, juridic, politic,
educational etc.).

3) Sistemele expert pot fi utilizate ca sisteme informatice specializate sau pot fi

integrate ca subsisteme în sisteme informatice hibride, inclusiv în sisteme informatice de
asistare a deciziei (SIAD) si în sisteme informatice integrate economice.

4) Conceptia holonica asupra sistemelor înseamna ca doua sau mai multe sisteme
autonome se pot integra, pentru a îndeplini obiective bine definite, pe baza unor criterii
prestabilite, pentru a forma un nou sistem de referinta denumit sistem holonic.

5) La înregistrarea în contabilitate, pentru un cont de pasiv C1, în raport cu contul

C2, se poate folosi regula:
IF C1 este un cont de pasiv AND C1 reflectă C2 AND C2 creşte
THEN C1 se creditează.

6) Daca premizele unei reguli sunt adevarate (faptele componente sunt verificate
de baza de fapte), atunci faptele din concluzie sunt false si nu vor fi incluse în baza de fapte.

7) În cadrul oricarei baze de reguli, ordinea de înregistrare a regulilor de

productie este esentiala.

8) Calculul predicatelor de ordinul întâi este denumit si logica predicatelor de

ordinul întâi si are la baza functia propozitionala a predicatului.

9) Argumentele unui predicat sunt argumente de baza (obligatorii) si argumente

optionale.

10) Calculul obiectelor foloseste declaratii logice ca modalitate de reprezentare a

relatiilor dintre predicate.

11) Urmatoarea definitie de constanta este corecta:

constants
nume_patron=”Ionescu Ion” /*sir de caractere*/

12) Urmatoarea definitie de predicat este corecta:

predicates
sort(lista,lista)

13) Urmatoarea definitie de constanta este corecta:

constants
nume_patron=”Ionescu Ion

17
 14) Urmatoarele definitii de predicat sunt corecte:
predicates
este_mic(real,real)
este_mare(real,real)

15) Urmatoarea constructie este corecta:

/*sirul de caractere nu este terminat corect*/

16) Urmatoarea constructie este corecta:

domains
adresa,nume,firma=string
telefon=symbol
client=cl(nume,adresa,telefon,firma)
predicates
introdu_client(client)
ruleaza

17) Într-un program Prolog, nu pot fi definite predicate de aritate 0.

18) Urmatoarea constructie este corecta:

domains
nume,den,tip=symbol
predicates
firma(den,tip)
asociat1(nume,den)
asociat2(nume,den)
patronat(nume,nume,den)

19) Orice modul Prolog este format numai din fapte.

RĂSPUNS NUMERIC

1) Care este lungimea maxima (numar de caractere) acceptata pentru numele

predicatului în limbajul Prolog?

2) În ce ani ai secolului XX au aparut sistemele expert?

3) Câte componente contine arhitectura unui sistem expert?

4) În câte faze se realizeaza achizitia cunoasterii?

5) Prin metoda RGA, cunoasterea si perceptiile asupra domeniului specific

expertului uman sunt clarificate si organizate într-un model conceptual personal, în
urmatoarea succesiune: identificarea de catre expertul uman a obiectelor relevante din
domeniul de expertiza; identificarea de catre expertul uman a atributelor importante în
procesul de luare a deciziei; însotirea fiecarui atribut cu o schema binara (caracteristici –
opusul acestor caracteristici); completarea (si apoi rafinarea) unei scale cu raspunsurile la
întrebarea: „Ce caracteristici si atribute diferentiaza doua obiecte de un al treilea?”.
Cum este realizata scala cu raspunsurile?

6) Câte metode de inferenta cunoasteti?

7) Câte etape contine metoda COGNITECH?

18
 8) Câte etape contine metoda KADS?

9) Care este numarul de criterii pe baza carora sunt clasificate metodele de

reprezentare a cunostintelor ?

10) Câte principii fundamentale stau la baza logicii formale?

11) Câte proprietati respecta formula de calcul propozitional ?

12) Câte tipuri de componente contine un predicat ?

13) Câte componente cuprind bazele de date deductive?

14) În câte moduri poate fi realizata cuplarea dintre SGBDR si modulul

programarii logice ?

15) Câte sectiuni poate cuprinde un program Prolog?

16) Câte ferestre contine pagina de primire a mediului Turbo Prolog ?

17) Câte componente cuprinde meniul Compile din mediul de dezvoltare Turbo
Prolog?

18) Câte componente cuprinde sub-meniul Compiler directives din mediul de

dezvoltare Turbo Prolog?

19) Care este lungimea maxima a identificatorului unui predicat ?

20) Specificati aritatea predicatului:

predicat1(tip_argument_1, tip_argument_2, tip_argument_3)

COMPLETARE

1) Completati cuvântul lipsa din afirmatia urmatoare:

Motorul de inferente reprezinta partea de prelucrare a sistemului expert si constituie
subsistemul _____________al acestuia.

2) Baza de _______________si baza de ___________ formeaza baza de date a

sistemului expert.

3) Baza de cunostinte cuprinde date sub forma de _____________ (reprezentate

prin reguli, retele semantice, retele neuronale, modele hibride etc.) ale unui domeniu
specializat.

4) Baza de cunostinte, baza de fapte, modulul de achizitie a cunostintelor si

modulul explicativ formeaza subsistemul ________________ al sistemului expert, ca sistem
bazat pe cunostinte, KBS (Knowledge-Based System).

5) Faptele asigura descrierea asertiunilor de ____________ a unei probleme de

rezolvat ce apartine unei anumite clase de probleme.

19
 6) Dintre metodele conduse de expertul _____________ (manuale si
semiautomate) se mentioneaza metoda manuala autoraportul expertului ce prezinta toate
conceptele si relatiile de nivel înalt cu privire la problema de rezolvat si metodele asistate de
____________ care au, mai întâi, ca rezultat, un model initial al bazei de cunostinte.

7) Metoda RGA (Repertory Grid Analysis) este fundamentata pe premisa ca, de

cele mai multe ori, experienta are la baza __________si mai putin_______________.

8) Fiecare motor de inferente este fundamentat pe derularea unui ciclu de baza

(cu patru faze) care nu depinde de modul de _______________.

9) Rezolvarea conflictelor are loc în situatia existentei unui rezultat al

______________cu mai multe reguli declansabile si este necesar sa fie aleasa numai o regula
declansabila pentru a fi executata.

10) Pentru rezolvarea problemei, motorul de inferente poate executa mai multe
iteratii ale ciclului de baza prezentat, oprirea având loc în functie de metoda de
______________folosita.

11) Dialogul utilizatorului cu sistemul expert reprezinta un proces ___________

compus din mai multe elemente.

12) De regula, interfata cu utilizatorul este realizata cu ajutorul ecranului, tastaturii

si mouse-ului si este bazata pe ______________ si ferestre multiple.

13) Sunt realizate interfete cu utilizatorul de tipul întrebare-raspuns, orientate pe

icon-uri sau bazate pe ______________ de comanda ce folosesc tehnologii informatice ca
GUI (Graphical User Interface), multimedia, VIM (Visual Interactive Modeling) sau
hipertext.

14) Metoda COGNITECH asigura dezvoltarea sistemelor expert prin intermediul

____________.

15) Metoda KOD (Knowledge Oriented Design), metoda __________________

dezvoltata în Franta, acopera faza de analiza a domeniului specific sistemului expert, faza de
construire a modelului expertizei si faza de elaborare a specificatiei de realizare a sistemului
expert.

16) S-au pus la punct mai multe metode de modelare a sistemelor cu baze de
cunostinte din care fac parte si sistemele expert: metoda KADS, metoda COGNITECH,
metoda KOD. Aceste metode preiau o parte din metodologia _____________ si metodologia
orientata pe obiecte.

17) Metoda KADS foloseste modele (task-uri) generice

(atelierul____________________).

18) În categoria mediilor si instrumentelor de dezvoltare a sistemelor expert, LISP

este un _______________________________.

19) Metodele de reprezentare a cunostintelor se divid, în functie de modelul

specific, în metode declarative si metode ___________________.

20) Reprezentarile bazate pe logica (calculul) predicatelor fac parte, alaturi de

calculul propozitional, din grupul metodelor bazate pe _________________.
20
 21) Reprezentarea cunostintelor prin retele semantice are la baza un model grafic
cu structura în ________________.

22) Propozitia compusa este formata din propozitii elementare legate prin
intermediul conectorilor logici echivalenta, implicatie, ŞI– conjunctie, SAU - disjunctie, ___-
negatie.

23) Evaluarea propozitiei compuse se efectueaza într-o anumita ordine având în

vedere ca NOT are prioritate absoluta si ca AND are prioritate fata de ___.

24) Deducerea de noi propozitii se realizeaza pe baza _________________ adica a

rationamentelor deductive ce cuprind, la modul general, trei judecati legate între ele astfel
încât cea de-a treia judecata care reprezinta o concluzie, se deduce din prima judecata cu
ajutorul celei de-a doua judecati.

25) _____________ este o propozitie care nu trebuie demonstrata.

26) Prin reguli de productie (în teoria limbajelor formale, denumirea initiala a fost
de reguli de scriere) se înteleg regulile de forma IF premize THEN concluzie, unde premizele
si concluzia reprezinta _________.

27) Faptele specifice problemei de rezolvat sunt fapte ____________ si sunt sterse
dupa obtinerea concluziei pentru problema.

28) Regulile de productie cu _____________ se folosesc atunci când în formularea

regulilor se folosesc variabile ce generalizeaza anumite situatii concrete.

29) Calculul predicatelor foloseste __________ logice ca modalitate de

reprezentare a relatiilor dintre obiecte.

30) Formatul predicatului este compus din nume_identificator si lista de

____________.

31) Sistemul de gestiune aferent bazelor de date deductive cuprinde instrumente de

realizare automata a rationamentelor ce sunt realizate prin _____________ logica.

32) Fundamentarea matematica a bazelor de date deductive este bazata pe

universul ____________.

33) Bazele de date deductive utilizeaza, în principal, logica _______________ de

ordinul I.

34) Meniul _________ din mediul de programare Turbo Prolog asigura

posibilitatea reconfigurarii sistemului de calcul.

35) Sectiunea domains (domenii) serveste pentru definirea tipurilor de ______

definite de utilizator si specifice argumentelor.

36) Tipurile de date standard nu se declara în sectiunea ___________.

37) În sablonul unui predicat este precizat numele predicatului si __________

fiecaruia dintre argumente, al caror numar si ordine conteaza.

21
 38) Sectiunea clauses (clauze) cuprinde ___________ si ___________ ce
formeaza programul.

39) Fiecare baza de date interna utilizata se declara într-o alta sectiune
____________, prin specificarea predicatelor.

40) Ciclurile pot fi simulate prin folosirea predicatului fail sau prin
_____________.

41) Expresiile de calcul si comparatiile pot fi introduse în premisele unei

__________ ________.

42) Un program Prolog poate fi structurat pe ___________.

43) Predicatul predefinit ____ permite trecerea la linia urmatoare pe ecran.

44) Orice text cuprins între caracterele /* si */ reprezinta un ______________.

45) Prin negatie (Not), rezultatul obtinut la evaluarea unei clauze este
___________

46) Predicatul predefinit _______ este de aritate 0 si esueaza întotdeauna

47) Limbajul Prolog are implementat în mod natural o singura metoda de cautare,
cunoscuta drept cautarea în ___________.

48) Parcurgerea SRD a unui arbore de sortare determina obtinerea sirului

informatiilor asociate arborelui sortat __________.

MATCHING

Precizati destinatia sectiunilor de baza ale unui program în limbajul Prolog, prin indicarea
corespondentei între denumirea sectiunii (A…F) si enuntul destinatiei (1…6):

1 baza de date interna ce poate fi supusa operatiilor de adaugare, modificare sau

stergere
2 definirea scopurilor interne
3 definirea tipurilor de date
4 sabloane pentru predicatele din clauze
5 declararea constantelor simbolice
6 ansamblul regulilor si faptelor

1) domains

2) predicates

3) goal

4) clauses

5) constants

6) database
22
Stabiliti corespondenta dintre notiunile din primul tabel ce reprezinta fazele ciclului de baza al
unui motor de inferente si definirea acestora din cel de-al doilea tabel:

1 are loc în situatia existentei unui rezultat al filtrarii cu mai multe reguli
declansabile si este necesar sa fie aleasa numai o regula declansabila pentru a fi
executata
2 asigura extragerea din baza de reguli a unui submultimi (partitie) de reguli si din
baza de fapte a unei submultimi (partitie) de fapte, partitii ce vor constitui
elementele ce caracterizeaza subdomeniul de rezolvare a problemei
3 asigura activarea regulii desemnate în faza precedenta ce are ca efect adaugarea
uneia sau mai multor fapte în baza de fapte
4 permite compararea partii de premisa din regulile selectate cu faptele specifice
problemei de rezolvat, cu scopul de a determina o submultime de reguli
declansabile, denumita submultime de conflict. Operatia de comparare se poate
termina cu succes (au rezultat una sau mai multe reguli declansabile) sau cu esec
(nu a rezultat nici o regula declansabila)

7) selectia (restrictia)

8) filtrarea (pattern matching)

9) rezolvarea conflictelor

10) executia

Stabiliti corespondenta dintre notiunile din primul tabel ce reprezinta metodele de inferenta
(rationament) ce pot fi folosite de motorul de inferenta si definirea acestora din cel de-al
doilea tabel:

1 combina cele doua strategii de control de baza, cu scopul de a folosi avantajele

fiecareia dintre aceste metode de inferenta
2 pleaca de la scopul problemei de rezolvat si contine procese deductive de
rationament prin care se gasesc faptele care satisfac scopul stabilit, în urmatoarea
succesiune: se stabileste fapta particulara ce îndeplineste calitatea de scop (goal);
se analizeaza daca regulile supuse selectiei prezinta în partea de concluzii scopul
stabilit; premisele acestor reguli reprezinta subscopuri care se supun demonstratiei;
procesul se repeta pâna când toate subscopurile puse în evidenta sunt demonstrate
(se obtin reguli declansabile); în caz contrar, când nu se obtine nici o regula
declansabila, se înregistreaza situatia de esec
3 permite motorului de inferente ca, pornind de la fapte, sa realizeze un anumit scop
(goal), dupa urmatoarea succesiune de operatii: stabilirea datelor de intrare prin
extragerea din baza de cunostinte a acelor reguli care prezinta în partea de premise
numai fapte specifice problemei de rezolvat; o regula este declansabila daca
premisa sa este adevarata (true); dupa rezolvarea conflictelor, se alege o singura
regula declansabila care se va supune executiei
4 pleaca de la scopul problemei de rezolvat si contine procese inductive de
rationament prin care se gasesc faptele care satisfac scopul stabilit, în urmatoarea
succesiune: se stabileste fapta particulara ce îndeplineste calitatea de scop (goal);
se analizeaza daca regulile supuse selectiei prezinta în partea de concluzii scopul
stabilit; premisele acestor reguli reprezinta subscopuri care se supun demonstratiei;
procesul se repeta pâna când toate subscopurile puse în evidenta sunt demonstrate
(se obtin reguli declansabile); în caz contrar, când nu se obtine nici o regula
23
 declansabila, se înregistreaza situatia de esec

11) metoda deductiva

12) metoda inductiva

13) metoda mixta

Stabiliti corespondenta dintre notiunile din primul tabel ce reprezinta fazele achizitiei
cunoasterii si definirea acestora din cel de-al doilea tabel:

1 proiectarea structurii si organizarea cunoasterii

2 formularea regulilor în cazul sistemelor expert cu reguli de productie
3 rezulta cerintele problemei de rezolvat
4 validarea si testarea bazei de cunostinte
5 formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii

14) identificarea caracteristicilor problemei de rezolvat

15) conceptualizarea

16) formalizarea

17) implementarea

18) testarea

Precizati reprezentarea cunoasterii, prin indicarea corespondentei între componentele

cunoasterii (A…C) si enuntul destinatiei (1…3):

1 metodele, modelele si modul cum trebuie realizata reprezentarea cunoasterii

2 modul în care se pot utiliza regulile
3 ceea ce este necesar a fi reprezentat din domeniul problemei de rezolvat

19) domeniul cunoasterii

20) limbajul de reprezentare a cunoasterii

21) strategiile (mecanismele) de inferentiere

Precizati corespondentei între denumirea cunatificatorului logic (A…E) si simbolul prin care
este reprezentat uzual (1…5), în calculul propozitional:

1 ^
2 ?
3 ?
4 ~
5 v

24
 22) Şi logic

23) Sau logic

24) Implicatie logica

25) Echivalenta

26) Negare

Precizati corespondentei între exprimarea formala(A,B) si semnificatia logica (1,2) în cazul

relatiilor De Morgan:

1 propozitia compusa NU(F1 SAU F2) este echivalenta cu propozitia compusa

NU(F1) ŞI NU(F2)
2 propozitia compusa NU(F1 ŞI F2) este echivalenta cu propozitia compusa NU(F1)
SAU NU(F2)

27) NOT(F1 OR F2) ? NOT(F1) AND NOT(F2)

28) NOT(F1 AND F2) ? NOT(F1) OR NOT(F2)

Precizati corespondentei între denumirea cunatificatorului logic (A…G) si simbolul prin care
este reprezentat uzual (1…7), în calculul propozitional:

1 ^
2 ?
3 ?
4 ~
5 v
6 ∀
7 ∃

29) Şi logic

30) Sau logic

31) Implicatie logica

32) Echivalenta

33) Negare

34) Cuantificatorul universal

35) Cuantificatorul existential

25
Precizati corespondenta între denumirile optiunilor componente ale meniului Files din mediul
Turbo Prolog (A…I) si actiunile rezultate (1..9).

1 încarca un fisier
2 selecteaza un fisier
3 iesirea din mediul Prolog
4 fisier nou
5 modifica un director
6 salveaza fisierul curent, eventual cu un alt nume
7 salveaza fisierul curent
8 afiseaza un director
9 trecere în sistemul de operare DOS

36) Load

37) Pick

38) New File

39) Directory

40) Write to

41) OS Shell

42) Change dir

43) Quit

44) Save

Precizati corespondenta între denumirile optiunilor componente ale meniului Options al

mediului Turbo Prolog (A…C) si actiunile rezultate (1..3).

1 asigura editarea unui fisier .PRJ

2 optiuni pentru link-editare prin specificarea unor biblioteci utilizator
3 realizeaza directivele compilator din program sau din meniu

45) Link options

46) Edit PRJ file

47) Compiler directives

26