Inflamatii acute

LP 5
 Meningita purulentă
 Cei mai frecvenţi agenţi etiologici sunt:
 La nou-născuţi (Escherichia coli)
 La copii (pneumococ, Haemophilus Influenzae)
 La adult (pneumococ, meningococ)
 La bătrâni (menigococ, Listeria)
 Germenii pot invada meningele:
 Direct - datorită unei plăgi penetrante a craniului sau a unei fisuri prin fractura de
bază a craniului,
 Datorită unui proces infecţios în vecinatate (supuraţii ale stâncii temporalului
după otite mijlocii sau abces otogen la copii)
 Hematogen.
 Macroscopic, după ridicarea calotei craniene, dura mater apare destinsă şi
la incizie, se scurge un lichid alb-galbui, tulbure, purulent. Leptomeningele
este opac (normal este lucios), fiind acoperit de o structură membranară
purulentă difuză.
 Exsudatul purulent este cel mai frecvent localizat pe convexitatea creierului
(lângă sinusul sagital – meningita meningococică) sau se acumulează la
baza lui în regiunea interpedunculară, în vecinătatea punţii, (meningita cu
Haemophilus Influenzae).
 Microscopic, apare infiltrarea masivă, purulentă, difuză cu PMN a spatiului
subarahnoidian, vasele sunt dilatate şi pline cu sânge (hiperemie activă), iar
in unele zone poate apare o reţea de fibrină.
Meningita purulenta & abces cerebral
Meningita purulenta, HE, 4x
 Apendicita acută flegmonoasă
 Este o inflamaţie exudativă purulentă care infiltrează peretele
apendicelui, organ bogat în ţesut limfoid (“amigdala abdominală”),
frecvent la adolescenţi şi adulţi tineri. Este o afecţiune cu etiologie
bacteriană, produsa prin obstrucţia lumenului apendicular cu coproliţi,
tumori sau paraziti.
 O dată instalată ocluzia, secreţia mucinoasă continuă, va duce la
creşterea presiunii intraluminale, ceea ce va determina o prăbuşire
(colaps) a drenajului venos şi limfatic. Ischemia favorizează invazia
bacteriană şi apoi o reacţie inflamatorie cu hiperemie şi exudat.
 Macroscopic, apendicele este turgescent, cu desen vascular
accentuat (hiperemie activă), luciul seroasei este şters (exsudat
fibrino-purulent), peretele îngroşat este friabil, iar la suprafaţa
mucoasei apar mici picheteuri hemoragice; conţinutul lumenului este
purulent.
 Microscopic, conţinutul cavităţii este reprezentat de puroi (piocite, si
detritus necrotic); leucocitele infiltrează toate straturile peretelui
apendicular, la nivelul seroasei apare o hiperemie importantă, cu
extravazări sanguine datorită friabilităţii organului inflamat si apar mici
necroze între pliurile mucoasei din care se revarsă un exudat purulent
în lumen.
Apendicita acuta
Apendicita acuta flegmonoasa, HE, 4x
 Abcesul hepatic
 Abcesul hepatic este o inflamaţie exudativă
purulentă circumscrisă, localizată în ficat.
 Supuraţia este dată de infecţia cu diverşi
piogeni cu poartă de intrare:
 biliară - în caz de colangită supurată intrahepatică =
abces colangitic
 venoasă - supuraţia este în teritoriul venei porte
(apendicită) antrenând pileflebita şi propagarea
germenilor în trunchiurile venoase intrahepatice =
abces pileflebitic
 arterială, când exista pioemie = abces pioemic.
 Abcesul hepatic
 Abcesul colangitic are puroi cu o tentă verde, prezintă tendinţa
de propagare în ramurile arborelui biliar, iar din loc în loc
procesul supurativ se întinde în ţesutul hepatic vecin
 Abcesul pileflebitic are dimensiuni mari, se observă colectii
purulente multiple, cu un diametru de 5-6 cm, cu un contur
rotunjit sau policiclic şi net delimitat de o membrană piogenă;
uneori aceste abcese pot fi constituite dintr-o aglomeraţie de
mai multe cavităţi purulente separate unele de altele prin pereţi
incompleţi (abces areolar Chauffard – ficatul in “burete”,
datorită propagării procesului supurativ în lungul ramificaţiilor
vasculare).
 Abcesul pioemic este în general multiplu, de dimensiuni mici,
infecţia ficatului este concomitentă cu o infecţie generalizată, şi
se prezintă sub formă de abcese miliare; ficatul este
congestionat, friabil, presărat cu noduli galbeni, cu diametrul de
3-4 mm încojuraţi de o zonă hemoragică.
Abces hepatic, HE, 4x
 Parotidita epidemică
 Este o inflamaţie acută exsudativă tranzitorie
(sialadenita parotidiană) dată de virusul urlian
(paramixovirus) care de obicei afectează glandele
salivare mari (în special glandele parotide).
 Virusul are chemotactism pozitiv pentru pancreasul
exocrin, testicule, ovare şi glandele salivare.
 Evoluţia bolii este de 1-2 săptămâni, leziunea este
unilaterală (20% din cazuri) sau bilaterală (70% din
cazuri), cu tumefierea parotidei, de consistenţă
crescută, cu febră, creşterea locală a temperaturii şi
durere uşoară, afectand copii între 5 şi 15 ani.
 Între acini şi canale, interstiţiul prezintă hiperemie şi
exsudat seros ce poate conţine elemente limfo-
plasmocitare si macrofagice.
Parotidita epidemica, HE, 10x
 Enterita ulcero-necrotică
 Este o inflamaţie a mucoasei intestinului gros în care
predomină leziunile alterative celulare, ţesutul necrozat fiind
îndepărtat, cu apariţia ulceraţiilor.
 Cauze: infecţia cu bacterii Gramm (-) invazive (Salmonella,
Shigella), bacterii toxigenice (Clostridium botulinum, Stafilococ
auriu, Escherichia coli) sau propria floră intestinală la prematuri
şi imunodeprimaţi.
 Macroscopic, mucoasa este hiperemică, edemaţiată, cu zone
de ulceraţie şi hiperplazia ţesutului limfoid, uneori apar
pseudomembrane alb-galbui (enterita pseudomembranoasă cu
Clostridium Dificile); ulceraţiile pot fi dispersate, dar uneori
confluează, denudând arii largi.
 Microscopic se pot observa leziuni ale mucoasei până la
nivelul muscularei mucosae (caracter necrotic ulcerativ), cu un
numar variabil de elemente celulare (PMN, limfocite) in
exsudatul inflamator. În lumen se găseşte detritus necrotic,
leucocite şi hematii.
 Enterita ulcero-necrotica

Incipient (ulceratii mucosale) Tardiv (pseudopolipi inflamatori)

Enterita ulcero-necrotica, HE, 4x, 10x
 Pleurezia fibrinoasă
 Este o inflamaţie exsudativă fibrinoasa a pleurei.
 Pleurezia poate insoti :
 boli pulmonare: TBC, pneumonie (pleurezia meta- sau parapneumonica),
infarct pulmonar, abcese pulmonare, bronşiectazii
 boli sistemice: artrită reumatoidă, lupus eritematos diseminat, uremie,
infecţii sistemice difuze
 metastazele postiradiere în terapia tumorilor pulmonare şi de mediastin.
 Cand reacţia sero-fibrinoasă este minimă, exsudatul se
resoarbe, ducand la rezoluţie, alteori poate apare o organizare a
componentelor fibrinoase.
 Macroscopic, leziunea interesează pleura viscerală care are
aspect eritematos, cu luciu şters, de culoare roşu închis. Uneori
apar depozite fibrinoase, ca nişte false membrane alb-gri, cu
aspect reticulat sau vilos, asemanatoare cu “limba de pisică”
sau cu o “tartină cu unt, dezlipită”.
 Microscopic, mezoteliul de suprafaţă este alterat. Stroma
conjunctivă este intens hiperemiată şi acoperită cu un depozit
de filamente de fibrină eozinofilă cu aspect de reţea plexiforma,
pe alocuri realizând mase compacte, între care se găsesc rare
limfocite.
Pleurezie sero-fibrinoasa, HE, 4x
 Ţesutul de granulaţie
 Este o inflamaţie proliferativă nespecifică ce apare în cursul de
vindecare a plăgilor. Tesutul de granulaţie este caracteristic
procesului inflamator nespecific şi presupune o proliferare a ţesutului
conjunctiv tânăr, bogat vascularizat, care se maturizează prin
diminuarea celulelor, creşterea numărului de fibre conjunctive şi a
vascularizaţiei, iar în final se formează cicatricea fibroasă.
 In cazul plăgilor, vindecarea se poate face “per primam intentionem”,
în plăgi aseptice şi cu margini drepte (cele chirurgicale) sau “per
secundam intentionem” în plăgile septice, cu margini neregulate,
anfractuoase.
 In cazul inflamaţiei, vindecarea se face în 3 moduri :
 rezoluţia cu restaurarea completă a structurii şi funcţiei normale

 regenerarea tisulară din celule capabile de replicare

 repararea prin cicatrice în ţesuturile compuse din celule post-

mitotice incapabile de regenerare

 Macroscopic se observă o masă granulară roşietică ce sângerează
uşor.
 Microscopic, ţesutul de granulaţie este un ţesut conjunctiv tânăr cu
multe fibroblaste, celule inflamatorii cronice şi multe capilare de
neoformaţie.
Tesut de granulatie, HE, 4x, 10x