Spele

Copitolul V

Secfiuneo ll
Spefe
Spela nr. 1 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de omor. Partea civild a solicitat instanlei de judecatd obligarea inculpatului la plata unei sume de bani reprezentdnd contravaloarea cheltuielilor de inmormdntare. Suma solicitati este evident inferioard cheltuielilor pe care le presupune organizarea unor ceremonii funerare. Cu toate acestea, partea civild nu prezintd instanfei de judecatd nici o probd din care sd rezulte intinderea prejudiciului.

in aceste circumstan{e, instanla Intebare

de judecatd a solufionat aspectul

civil al cauzeiprin obligarea

inculpatului la plata sumei de bani solicitati de parea civild.

Este legald solufia instanfei de judecatd, in circumstanlele neadministdrii de probe de cdtre

pafiea civild? Spefa nr.2 Inculpatul, gestionar in cadrul unei societdfi comerciale, a fost trimis in judecata pentru sdv6rgirea infracliunii de delapidare. Solicitat de cdtre organele judiciare sd explice sumele constatate lipsd din gestiune, inculpatul recunoa;te cd, a substituit o parte din bani in interes personal. Cu privire la diferenfa constatatd, acesta declard cd nu are cuno;tinfd despre cauzele pagubei. Presupunerea inculpatului este cd lipsa existentd in gestiune ar proveni din cauze obiective, ivite cu prilejul aproviziondrii sau desfacerii mdrfurilor ori din indeplinirea defectuoasd a sarcinilor de serviciu. Inculpatul nu poate sd aducd probe din care sd rezulte care sunt cauzele lipsei constatate din
gestiune. In aceste condilii, instanla de judecata a considerat cd existd prezumfia insuqirii de cdtre inculpat a intregii sume reprezentAnd valoarea prejudiciului creat. Prezum{ia nu a putut fi inldturatd de cdtre inculoat.

intebare
Este legald hotdrdrea instanfei de judecati, fiindamentatd pe prezumlia

mai

sus

ardtati?

Spefa nr.3 Inculpafii au fost trimi;i in judecatd pentru sdvdr;irea infrac{iunii de vdtdmare corporald din
culpd.

In urma sdvdrqirii infracJiunii, persoana vdtdmatd a suferit o reducere a capacitdJii de muncd, din cauza cdreia veniturile acesteia salariale s-au redus la jumdtate. Persoana vdtdmata s-a constituit parte civild, solicitdnd instanlei de judecatd obligarea inculpalilor la plata unei prestafii lunare periodice reprezentAnd diferen{a fafd de veniturile rcalizate anterior sdvdrqirii infracfiunii. In cursul cercetdrii judecdtoreqti inculpafii au solicitat instanlei de judecatd sd dispund efectuarea unei expertize medico-legale din care sd rezulte cd este posibila o intervenfie chirurgicald la care sd se supund partea civild in vederea inldturdrii incapacitdfii de muncd. Inculpalii se obliga, de asemenea, sd suporte costurile intervenfiei chirurgicale.

Intebare Ce mod de solufionare a cercrii inculpaSilor se impune fn spefd, in considerarea cerinlelor pe care tebuie sd le indeplineascd probele in procesul penal?

fPeta nr.4 In cursul urmdririi penale, inculpatul a recunoscut ca a intrefinut raporturi sexuale normale cu fiica sa in vdrstd de 13 ani. in dosarul de urmdrire penald mai existd urmdtoarele probe in acuzare: a). conJinutul declarafiei fiului minor al inculpatului; acesta, dormind in aceea;i cameri cu
partea vdtdmatd, a declarat cd a perceput direct actele materiale specifice supunerii acesteia la raporturi sexuale prin constrdngere (zgomote specifice, plAnsete, rugdminfi, ameninfdri);

Drept procesuol penol

105

Copilolul V

Spele

b). confinutul declaratriei mamei parfii vdtdmate, concubina inculpatului; aceasta a constatat in mod direct raporturile sexuale in discufie, dupd care a dezvdluit fapta unei vecine; c). confinutul declaraliei vecinei inculpatului; aceasta a confirmat declarafiile mamei pa4ii
vatamate;

d). concluziile raportului medico-legal, in conformitate cu care partea vdtdmatd prezenra

semne de deflorare completd veche, a cdrei datd nu s-a putut preciza.

Cu referire la vecina inculpatului, existd probe din care rezultd cd aceasta se afla in relatii notorii de dugmdnie cu inculpatul. in fata instanfei de judecatd, inculpatul igi retracteazd declaraliile date in faza de urmdrire penald. De asemenea, el a solicitat ca instanfa de judecatd sd nu ia in considerare probele in acuzate deoarece sursa acestora este subiectivd (rude de gradul I II ale pdrtii vdtdmuL, p.""u9i gi persoane cu care inculpatul se afld in relafii conflictuale, vecina martor). In condilile existenfei acestui probatoriu, instan{a a dispus condamnarea inculpatului. intebare Este legaJd hotdtirea instanlei de judecati sub aspectele criticate de cdte inculpat? Spela nr.5 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrqirea infracfiunii de conducere a unui aurovehicul pe drumurile publice, av6nd in sdnge alcoolemie peste limita admisd de lege. Probele in acuzare existente la dosar sunt urmdtoarele: a). con{inutul declaraliilor inculpatului; acesta a recunoscut cd, anterior producerii evenimentului rutier, a consumat palincd; b). confinutul declara{iei unui martor, prezerrt la locul producerii evenimentului rutier; acesta a declarat ca inculpatul prezenta o stare de befie avansatd evidentd, fiindu-i anihilate posibilitdtile locomororii: c). examinarea comparativii a declarafiilor scrise personal, imediat dupd comiterea faptei gi ulterior, relevd elemente de alterare a scrisului, specifice influenfei alcoolului consumat in can-

titdfi excesive; d). doud expertize medico-legale din care rezultd cd inculpatul prezenta in sdnge o cantitate intre 2,20 gr 7a -2,40 gr Vo alcool. La dosar existd urmdtoarele probe in apdrare: a). con{inutul declara{iei inculpatului datd in faza de judecatd, de retractare partiald a celor susfinute infaza de urmdrire penald; astfel, inculpatul susfine cd a ingerat o cantitate mai micd de alcool; de asemenea, tn timpul ingerdrii alcoolului ar fi consumat o cantitate mare de alimente, confindnd grdsimi qi glucide, congtient fiind cd prin efectul lor s-ar diminua valoarea alcoolemiei; b). un al treilea raport de expertizd, din care rezultd., qi in baza noilor declaralii ale inculpatului, cd la ora comiterii accidentului alcoolul se afla in organismul inculpatului in faza de absorbfie, corespunzdnd unei alcoolemii de cca 0,75Vo. Instanfa de judecatd dispune condamnarea inculpatului. Inculpatul a declarat apel impotriva hotdrdrii instanfei de judecatd, criticdnd faptul cd aceasta nu a finut cont de concluziile ultimei expertize medico-legale. inrebare Este legald hotdtdrea instanfei de judecatd, prin prisma probaSiunii efectuate h cauzd?

indicafi nominal. De asemenea, inculpatul a declarat instan{ei de judecatf cd igi asumd obligafia de a-i aduce personal la audiere. Instantra de judecatd a apreciat cd probele propuse de inculpat sunt pertinente, concludente Ei utile, fapt pentru care a admis cererea inculpatului 9i a dispus citarea martorilor indicafi. Pentru urmdtoarele termene de judecata s-a constatat cd inculpatul nu s-a conformat obligafiei asumate, de aducere a martorilor propuqi. Totodatd, instanta a luat act de faptul cd insugi inculpatul a lipsit de la activitatea de judecatd. In aceste conditrii instan{a de judecatd a solufionat ca:uzain fond, renun{And la probatoriile propuse de inculpat, inbaza dezinteresului manifestat de acesta.
106

fPeta nr. 6 In cursul cercetdrii judecdtoregti inculpatul a solicitat audierea, in apdrare, a unor martori

Drept procesuol penol

Spefe

Copitolul V

Intebarc
Este legald hotdrdrea instanfei de judecatd, prin

pisma dispozifiilor legale relative la sarcina

probasiunii in procesul penal?

Spela nr. 7 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvAr;irea a patru infrac{iuni de furt calificat. In toate declarafiile date pe parcursul procesului, acesta a recunoscut activitatea infracfionald, ardtdnd cu lux de amdnunte modul in care a ajuns la locul faptei, amplasarea garsonierei unde iqi avea sediul firma, modul de operare, locul unde a gdsit valorile, obiecte de mobilier din incdpere, justificAndu-gi rezolufia infraclionald pe lipsa mijloacelor de intrefinere materiald. Declara{iile sale se coroboreazd cu declarafiile martorului asistent prezent la efectuarea reconstituirii, cale arelatatcd inculpatul a condus organele de cercetare penald la blocul unde se afla garsoniera, a indicat geamul prin care a pdtruns in interior gi modul cum a inldturat grilajul protector. In acelagi sens, al dovedirii invinuirii, sunt gi declarafiile pdrfii vdtdmate, procesul-verbal.de cercetare la fata locului 9i plangele fotografice. In recuts, inculpatul iEi retracteazd declaralllle anterioare, motivdnd cd acestea au fost date pentru definerea preferenfiald ori suplimentard a unor drepturi in penitenciar, pe perioada executdrii altei pedepse privative de libertate.

Intebdi
Este admisibild retactarea declarasiilor anterioare ale inculpatului? Ce eficien(a juridicd va produce o Nemenea retactare, in spela datdT PPeta

nr.8

Intr-o cauzd penald se solicita de cdtre partea vdtdmata administrarea probei testimoniale. Despre martorul propus se cunoagte ca se afld in relatrii de dugmdnie cu inculpatul. De asemenea, martorul este rudd cu partea vdtdmatd.

inreb*" fn aceste circumstanfe, este admisibi]d

PPeta

cererea de administrare

probei testimoniale?

nr.9

Intr-o cauzd penal6, in cursul cercetdrii judecdtoreEti, are loc audierea unui martor, minor care nu a implinit vArsta de 14 ani, in prezenfa pdrfilor, dar in absenla unuia dintre pdrinfi, ori a tutorelui sau a persoanei cdreia ii este incredinfat minorul spre creqtere qi educare. !n apel se criticd procedura de audiere a martorului minor.

Intebarc

Este legal modul de audiere a martorului, minor sub 14 ani?

Spefa nr. 10
se pretinde agresat de o persoand pe care a legitimat-o, intocmeqte un raport despre cele intAmplate, adresat superiorilor ierarhici.

Un lucrdtor de polifie, care

Intebare
Constituie raportul lucrdtorului de poliSie mijloc de probd? Spefa nr. 11

Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infrac{iunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice avdnd in sdnge o imbibafie de alcool ce depdgeqte limita legald. Din buletinul de analizd a probelor biologice recoltate o zi dupd sdv6rgirea infracfiunii, rezultd, cd inculpatul a prezentat o alcoolemie ce putea fi intre 0,65Vo gi l,25Vo. in cursul cercetdriijudecdtoregti, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale care relevd, prin calcul reffoactiv, cd, in momentul comiterii faptei, alcoolemia era de 0,65Va.

inrebare
Care este modalitatea de apreciere a probelor? Ce solufie se impune fu spefa?

Spefa nr.l2 Inculpatul minor a fost trimis in judecatd pentru sdvdrqirea infrac{iunii de distrugere gi semnalizare falsd, comisd in zilele de 26 si 27 mai 2006.
Drept procesuol penol
107

Copitolul V

Spete

ln

caazd, urmdrirea penald a fost inceputd

la

data de 20 augus

2006.

La dosar existd, in copie xerox, un referat de evaluare redactat de cdtre Serviciul de protecfie a victimelor Ei reintegrare sociald a infractorilor de la domiciliul minorului, datat 3O iulie 2006, qi un raport de expertizd medico-legald psihiatricS, datat 6 septembrie 2006.

Intebare Ce solulie se impune in cauzd, lu6nd in considerare caracterul de anteioritate al referatului de anchetd sociald, fala de dispozifia de furcepere a urmdririi penale?
Spefa nr. 13

Inculpatul a fost trimis in judecata pentru savdrgirea infracfiunii de furt calificat. Comisia de expertizd medico-legald psihiatricd l-a examinat pe inculpat, la datade 21 aprilie 2004, fdrd ca acesta sd fie internat. Inculpatul se afla dupd o lungd perioadd de spitalizare (5 iarutaie-2 martie 2ffi4) in unitdli spitalice;ti de boli nervoase. in stabilirea stdrii subiective a inculpatului la momentul slvdrqirii faptei, comisia medico-legald a avut la dispozilie, pe l6ngd foaia de intemare, qi acte medicale privind unele intemdri anterioare faptei. in raportul de expertiza intocmit s-a concluzionat cd inculpatul a comis fapta tn condiJii de iresponsabilitate.

in aceste circumstanfe, instanfa de judecata a pronuntat achitarea inculpatului ,inbazaart. 11 pct.^2lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. e) C.pr.pen. Intebare Este legald soluSia instanfei de judecatd, fundamentati pe concluzia de iresponsabiktate
cuprinsd
?n

raportul de expertizd medico-legald psihiatricd?

Spefa nr. 14

Inculpatul minor a fost trimis in judecata pentru sdvArgirea infractiunii de furt. Inculpatul a depus la dosar mai multe acte medico-legale din care rezaltd. cd suferd de mai multe afecJiuni pe fond psihic. In considerarea caracterului, in principiu, facultativ al expertizelor, instanfa de judecatd nu a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, aplicdndu-i inculpatului mdsura educativd a intemdrii intr-un centru de reeducare.

intebare Comentali hotdrdrea instanlei de judecatd. expertizei psihiatice?

tp"tu, se impunea efectuarea obligatorie a

Spefa nr. 15 in cuprinsul unui raport de expertizd tehnicd, expertul ajunge la concluzia ca depdgirea imprudentd a victimei de cdtre inculpatul conducdtor auto, constituie cartzaproducerii accidentului. in lucrarea de completare a expertizei, expertul procedeazd la o analizda declarafiilor martorilor. inrebare Comentafi modul de efectuare a expertizei tehnice gi indicafi fui ce mdsurd instanfa de judecatd va Sine seama, in soluSionarea cauzei, de concluziile cuprinse in raportul de expefiizd.

r08

Drept procesuol penol

Grile

Copitolul V

Sectiuneo lll
Grile
defmite ca fiind: a). probe indirecte, intrucdt prin informafiile fumizate conduc la stabilirea pe cale indirectd a faptelor principale; b). probele cunoscute de un cerc foarte larg de persoane; c). probe directe, prin intermediul lor put6ndu-se face dovada existenfei sau inexistenfei faptei, urmdrile ei socialmente periculoase gi vinovdfia sau nevinovdfia fdptuitorului; d). probele care, degi nu se referd la dovedirea imprejurdrilor unei carrze, pot fumiza informatii privind rezolvarea acelei cauze.
2. Nu pot fi obligaie sI depunl ca martorln procesul penal: a). persoanele obligate sd pAsreze secretul profesional, in legdtura cu faptele 9i imprejurdrile de care au luat cunogtinfd in exercitriul profesiei; b). parfile in procesul penal; c). rudele apropiate ale inculpatului; d). minorii sub 16 ani. 3. Interceptnrile gi
1. Faptele principale pot

fi

fffegistrlrile convortirilon

a). constituie mijloc de probd doar in cauzele privind fapte de coruplie b). se efectueazd, cu autoizarea motivatil a unui judecdtor de la instanfa cdreia i-ar reveni competenfa sd judece cauza in primd instanfd; c). se dispun doar in cursul fazei de urmdrire penald; d). se autorizeazd. de edtre procurorul general al Parchetului de pe ldngd Inalta Curte de Casatrie qi Justitie; in cazui urgente, attoizalia se poate emite qi de cdtre procurorul general al parchetului de pe l6ngd curtea de apel.

4. hrtfnzarcapentru efectuarea intercegtgritor qi fugishldlon a). se dispune de catre judecdtor in camera de consiliu; b). se dd pentru durata necesard inregistrdrii, pdnd la cel mult 45 de zrle:' c). poate fi prelungitd, pentru motive temeinice, cu cel mult 45 de zile; d). se dispune de cdtre instanfa competentd, in gedinfa publica.
5. Comisia rogaforie se poate adrosa a). instanfei ierarhic superioare; b). instanlei ierarhic inferioare; c). numai unui organjudiciar penal egal in grad; d). instanlei competente potrivit art. 30 alin. (1) C. pr. pen. 6. Nu pot

fi martori asistenfi:

a). minorii; b). cei care au cunogtinfd despre faptd; c). vecinii persoanei al cdrei domiciliu se perchezilioneazd; d). persoanele interesate in cauzd.

7. Interceptftile gi tnregistrlrile convorhirilor sau comunictrrilor efectraie prin telefon sau prin orice alt mijloc electronic de comunicare: a). pot fi dispuse, in caz de urgenfd, de cdtre organele de cercetare ale poliliei judiciare, prin ordonanfd; b). sunt admisibile doar in cazunle in care acfiunea penald se pune in mi;care la plAngerea prealabild; c). se pot autorizapentru cel mult 2 luni; d). pot fi dispuse, cu titlu provizoriu, de cdtre procuror, in caz de urgenfd, cdnd intdrzierea oblinerii autorizafiei judecdtorului ar aduce
grave prejudicii activitdtrii de urmdrire. 8. Declarafia de participare ?n proces eaparte v{tilmati: a). se poate face in tot cursul urmdririi penale, iar in fafa primei instanfe de judecatd, pAnd la citirea actului de sesizare; b). se poate face numai personal, de cdtre persoana vdtamatd; c). se poate face in cursul urmdririi penale, pdnd la punerea in mi;care a acfiunii penale; d). are ca obiectiv tragerea la rdspundere civild a inculpatului pentru prejudiciul creat prin sdvdrgirea infractriunii.
9. Probele tn pocesul penal:

administrate doar in cursul urmdririi penale; b). trebuie sd fie pertinente, concluffimiterii dosarului in instanld prin rechizitoriu; d). sunt acele date existente in cauzd, din care rezultd, presupunerearezonablld cit persoana fa{a de care se efectueazd, acte premergdtoare sau acte de urmdrire penald a sdvdr;it fapta.
dente, utile 9i admisibile; c). pot fi propuse pdnd la momentul
Drept procesuol penol
r09

a). pot

fi

Copifolul V

Grile

10. Principiul preznmtiei de nevinovi{ie consti in aceea ci persoana este consideratl neyinovati:
a). pdnd la rdmdnerea definitivd a hotdrArii judecdtoreqti penale; b). pdnd la punerea in miqcare a acfiunii penale; c). p6nd la dispunerea arestdrii preventive pe 30 de zile; d). pdnd la prelungirea

arestfii preventive.
11. Nu pot dobAndi calitatea de martor in cadrul procesului penal: a). rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului; b). soful invinuitului sau inculpatului; c). minorii; d). partea vdtamatd qi partea civild.

nea sa procesuali:
I

12.lnfafa organelor de cercetare penal[, inculpatul refuzi si dea declarafii. Atitudi-

a). constituie infracJiunea de mdrturie mincinoasd; b). va fi sancfionatd de cdtre procuror prin aplicarea unei amenzi judiciare; c). nu atrage nici o sancliune; inculpatul nu poate fi obligat sd dea declarafii, darea declarafiilor reprezentdnd un drept al sdu, qi nu o obligafie; d). reprezintd o probd directd care conduce la re{inerea vinovd{iei penale a inculpatului.

13. Existd pentru organele judiciare obligalia de a chema spre a fi ascultate persoanele care au suferit o pagubi materiald sau o dauni moral5 prin slvffrEirea infracfiunii? a). organele judiciare sunt obligate sd cheme, spre a fi ascultate, persoanele care au suferit o vdtdmare materiald prin infracfiune; b). nu, deoarece repararea prejudiciului in procesul penal este guvematd de principiul disponibilitdtrii, trebuind sd existe o manifestare de voinfd din partea persoanei vdtdmate; c). da, numai in ipoteza in care cel viitdmat este o persoand lipsitd de capacitate de exercifiu sau cu capacitate de exerci{iu restrdnsd; d). da, numai in ipoteza in care persoana vatdmatd este o unitate de interes public.
14.

Dispozilia ca unitilile poqtale si refinil pi si predea scrisorile trimise de inculpat ori

adresate acestuia:
a). este neconstitufionald, deoarece in acest mod se incalcii inviolabilitatea corespondenfei, drept fundamental al fiinfei umane; b). poate fi pusd in practicd doar in timpul fazei de urmdrire penala; c). se aplicd cu conditria ca infracliunea care forrneazd, obiectul respectivei cauze sd se urmdreascd la pldngerea prealabild a persoanei vdtdmate; d). este de competenfa instanfei de judecatd sau, in cazui urgente, a procurorului. 15.

in procesul penal, nu poate fi ascultat

ca martor:

a). soful inculpatului; b). persoana obligatd a pdstra secretul profesional, in legaturd cu faptele qi imprejurdrile de care a luat cunoEtinfa in exercitriul profesiei, fdrd incuviintarea persoanei sau a organizaliei fa{a de care este obligat.d a piistra secretul; c). fiul inculpatului; d). minorul sub 14 ani. 16. Mirturia mincinoasi sivirEiti de soful invinuitului sau inculpatului, martorin proces, este pedepsibil5? a). nu, deoarece legiuitorul ocrotegte sentimentele de afecfiune pe care soful invinuitului sau inculpatului le are fafa de acesta din urmd; b). da, pentru faptele de coruptrie; c). da, pentru faptele prevdzute cu pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani; d). da, deoarece, participand in proces in aceasti calitate, soful invinuitului sau inculpatului are aceleagi drepturi 9i obligafii ca orice alt martor.

17.Fa!il de martorul care lipsepte nejustificat se poate dispune: a). aplicarea unei amenzi penale, intre 20 lei (RON) 9i 100 lei (RON); b). aducerea silitd; c). arestmea preventivd (in ipoteza in care martorul se impotriveqte executdrii mandatului de aducere); d). aplicarea unei amenzi penale intre amendd penald intre 200 lei (RO|g Ei 1.000 lei @ON).
18. Procedura de ascultare a martorului minor care nu a implinit 14 ani prezinti elemente de distinct-ie? a). nu; b). ascultarea martorului minor care nu a implinit vdrsta de 14 ani se face in prezenfa

|0

Drept procesuol penol

Grile

Copifolul V

unuia dintre pdrinli sau a persoanei cdreia ii este incredinfat minorul spre cre$tere gi educare; c). ascultarea are loc la domiciliul parinfilor pentru a se evita influenfarea martorului minor de cdtre persoanele participante la proces; d). minorul care nu a implinit 14 ani nu depune jurdmdnt; este insd obligat sd rosteascd urmdtoarea formul6: ,,Md oblig cd voi spune adevdrul gi ca nu voi ascunde nimic din ceea ce qtiu". 19. Pentru efectuarea interceptirilor pi inregistririlor convorbirilor sau comunicirilor efectuate prin telefon sau prin orice alt mijloc electronic de comunicare este necesar a se constata indeplinirea uneia dintre urmitoarele condifii: a). sa existe autoizarca legald a organului de urmdrire penala; b). interceptarea gi inregistrarea sd se impund pentru stabilirea situaliei de fapt; c). sd existe date sau indicii temeinice privind pregdtirea sau sdvdrqirea unei infrac{iuni indreptate impotriva demnitdtii persoanei; d). persoana fdptuitorului sd fie cunoscutd. 20. Ridicarea de obiecte Ei inscrisuri se dispune de citre: a). organul de urmdrire penald; b). executorul judecdtoresc; c). organele proprii de executare ale unitSlii pdgubite, in cazul in care aceasta este o unitate de interes public; d). secretarul parchetului.

21. Durata pentru care se autortzeazh interceptirile qi inregistrf,rile convorbirilor sau comunicirilor efectuate prin telefon sau prin orice alt mijloc electronic de comunicare: a). 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii cu incd 30 de zile; b). 15 zile; pentru motive temeinic justificate gi in aceleaqi condilii, autoizarea poate fi prelungitd, fiecare prelungire neputdnd depdqi 15 zlte; c). 30 de zile; pentru motive temeinic justificate qi in aceleagi condilii, autoizarea poate fi prelungitd, fiecare prelungire neputdnd depd;i 30 de zile; durata maximd a interceptdrilor gi inregistrdrilor autorizate este de 120 de zile; d). infaza de urmdrire penald, 30 de zi7e, cu posibilitatea prelungirii, iar in faza de judecatd, pand la solulionarea definitivd a
cauzei. 22. Situatiile care permit efectuarea de perchezitii pe timpul noptii: a). in caz de infrac{iune flagranta; b). cdnd perchezitria urmeazd a se efectua intr-un local public; c). cdnd este efectuatd de procuror; d). cdnd persoana la domiciliul cdreia urmeazd a se face perchezitria consimte in scris la aceasta. 23. Instanla de judecati poate proceda la efectuarea de perchezifii domiciliare? a). nu; dispozifia instanfei de judecatd de a se efectua o perchezitrie domiciliard se comunicd procurorului in vederea efectudrii acesteia; b). nu, dispozitria instanfei de judecatd de a se efectua o perchezitrie domiciliard se comunicd organului de cercetare penald in vederea efectudrii acesteia; c). da, in situalia in care sesizarea instanfei dejudecatd se face direct prin plAngere prealabild, faza de urmdrire penald lipsind; d). da, instanfa poate proceda la efectuarea percheziliei cu ocazia unei cercetdri la fafa locului. 24. P erchezilia domiciliari: a). se dispune numai de judecator prin incheiere motivatd; b). se dispune de procuror, in cursul fazei de urmdrire penald, ;i de judecdtor, in cursul judecdlii; c). se dispune numai de judecdtor; in cazui urgente gi temeinic justificate gi procurorul poate dispune, in scris gi motivat, efectuarea perchezitriei, fiind obligat sd informeze de indatd instanfa; d). se dispune dacd sunt date sau indicii

temeinice privind pregdtirea sau sdvArgirea unei infractiuni pentru care urmdrirea penald efectueazd din oficiu.

se

25. Constatarea medico-legalfl este obligatorie: a). in cazul infractriunii de omor deosebit de grav; b). in cazul infracfiunii de pruncucidere; c). in caz de moarte violentd; d). in cauzele in care ac{iunea penald se pune in migcare din oficiu.

Drept procesuol penol

ilt

Copilolul V

Grile

26. Et<pertina medico-legali

psihiatrici este obligatorie:

a). cdnd este necesard o examinare corporald asupra ?nvinuitului ori persoanei vdtlmate pentru a constata pe corpul acestora existenfa urmelor infracfiunii; b). in caz de moarte violentd; c). cdnd organul de urmdrire penald sau instania de judecatd are indoiald asupra stdrii psihice a invi-

nuitului sau inculpatului; d). in cauzele in care acfiunea penald

se pune

in migcare din oficiu.

2T.incadrul procesului penal, expertul depune jurimdnt? in care expertul este recomandat de cdtre pddi; c).
expertul trebuie sd rdspundd.
a). nu; jurdmAntul este un aspect specific procedurii de audiere a martorilor; b). da, ?n ipoteza da, in ipoteza in care se dispune chemarea

expertului spre a da explicafii verbale asupra raportului de expertizd; d). da, la termenul fixat spre a se aduce la cunogtinfa pddilor gi expertului despre obiectul expertizei 9i intrebdrile la care

28. Comisia rogatorie se dispune: a). de cdtre instanfa dejudecatd, prin incheiere; b). de cdtre instanfa dejudecatd, prin sentint6 de investire; c). de cdtre organul de urmdrire penali, prin rechizitoriu; d). de cdtre pddi, prin intermediul apdrdtorului ales sau desemnat din oficiu.

29.Perchezifia domiciliari poate fi dispusi de: a). organul de cercetare penal6; b). procuror; c). judecdtor; d). organele de cercetare penald desemnate de citre geful comenduirii de gnnizoand.
30. Perchezifia domiciliari a). se efectueazd,intre orele 6.00 Si 20.00; b). se poate efectua qi pe timpul nop{ii, cdnd activitatea urmeazd, a se desfdgura intr-un local public; c). se face, in mod obligatoriu, in prezentra persoanei la care se efectueaza perchezitia; d). se dispune, in cursul urmdririi penale, de cdtre judecdtor, in qedinfd publicd, cu citarea pirfilor.

112

Drept procesuol penol

Solufiile spefelor

Copitolul V

CAPITOLUL V PROBATTUNEA iru pROCESUL PENAL

Spela nr. 1 Chiar pi in ipoteza in care pafiea civila nu administreazd probe cu privire la intinderea prejudiciului (cu referire la cheltuielile de inmormdntare), hotirdrea instanfei de judecatd este
temeinicd, atAta vreme cdt este de notorietate cd pentru inmorm6ntarea unei persoane se cheltuiegte mai mult decdt suma acordatd. in spe16, ne afldm in fafa unui fapt de notorietate, cunoscut unui cerc foarte larg de persoane qi care nu mai trebuie dovedit. in acest sens, faptul cd suma acordatd cu titlu de despdgubiri civile pentru cheltuielile de ?nmormdntare este in mod evident inferioara sumei necesare in mod obiqnuit, conduce la ideea cd hotardrea instanfei de judecatd nu poate fr atacatd sub aspectul neadministrdrii de probe pentru susfinerea pretenfiilor civile.

Spefa

nr.2

Solutia instantei de judecatd este criticabild sub aspectul acorddrii valorii probatorii unei prezumtii, degi aceasta nu ?ndeplineqte condifiile necesare pentru a i se recunoaqte o asemenea
valoare. Prezumfia reprezintd, aceea operatrie logicd in care se pomeqte de la anumite fapte sau situafii stabilite pe calea celorlalte mijloace de probd, pentru a se ajunge la alte fapte, necunoscute. Aceasta poate servi la formarea convingerii judecdtorilor, cu indeplinirea urmdtoarelor conditrii: 1). sd fie o operatie logicd corect fiicutS, care trebuie sd se impund cu necesitate oricui, cdci altfel apare ca o simplii pdrere sau bdnuiald a judecdtorului; 2). sd nu fie contrazisd de celelalte probe qi sd se afle in deplind concordan{d cu ele; 3). situatia de fapt stabilitd inbaza ei, unitd eventual cu alte probe, sd se impund cu atdta fo4d ^ de convingere incdt orice alta concluzie sd fie exclusd. In cazul concret din spe{d se observd cd aceste condilii nu sunt indeplinite. in acest sens, simplul fapt, dovedit, cd inculpatul gi-a insugit doar o parte din suma de bani constatatd lipsd din gestiune, nu exclude posibilitatea ca restul prejudiciului sd aibd alte cauze (neglijenfa gestionarului, o eroate de calcul, o sustragere sdvdrgitd de o alta persoana etc.). De asemenea,prezumfia de insuqire a intregii sume, dedusd din faptul necontestat al insuEirii unei pdrfi din sumd, nu se coroboreazd, ctt alte probe. in acest sens, absen{a unor probe cd la producerea prejudiciului ar fi concurat gi alte probe nu constituie o dovadd. Prezumfia, in acest caz, se infdtrigeazd ca o simpld deducfie, care nu poate fi verificatd, deoarece nu se integreazd intr-un ansamblu de dovezi. in acest context, hotdr6rea instanfei de judecatd prin care i se imputd inculpatului insuEirea intregii sume constatatd lipsd, in baza prezumfiei in discufie, nu este temeinicd din punct de vedere al probafiunii. In spefd se impunea, ?n aceste circumstanJe, amplificarea sferei investiga{iilor prin.completarea probelor in fafa instanfei. Spefa nr.3 Cererea inculpafilor cu privire la dispunerea de cdtre instanfd a efectudrii unei expertize medico-legale nu poate fi admisa, in condiliile spefei. Dispozitria de respingere se intemeiazd pe urmdtoarele argumente: 1). cererea nu este nici concludenta si nici util6, deoarece nu existd certitudinea cd o interven{ie chirurgicald va duce, intotdeauna, la rezultatul urmi{rit; 2). nimeni nu poate fi obligat sd se supund unei intervenfii chirurgicale; in caz contra.r, s-ar aduce atingere libertdtii persoanei de a dispune de integritatea sa corporald. Spefa nr.4 In procesul penal, poate constitui mijloc de
Drept procesuol penol

orice element de fapt care serve$te la consta-

Copitolul V

Solufiile spelelor

tarea existentei sau inexistenfei unei infrac{iuni, ori identificarea fdptuitorului, printre acestea enumerdndu-se ;i declaratriile inculpatului, ale descendentilor ori altor persoane apropiate, care acceptd, potrivit art. 80 C.pr.pen., sd depund mdrturie, legiuitorul nedisting6nd forfa probantd in raport de faza procesuala in care s-au produs, gradul de rudenie sau relele raporturi existente intre pd(i.

Potrivit aft. 63 alin. (2) C.pr.pen., aprecierea fiecdrei probe

penald qi de instanfa de judecata

se face de organul de urmdrire

in urma examindrii tuturor probelor

administrate,

in scopul

afldrii adevdrului. De asemenea, potrivit axt. 69 C.pr.pen., declarafiile inculpatului facute ?n cursul procesului penal pot servi la aflarea adevdrului numai in mdsura in care sunt coroborate cu fapte gi imprejurdri ce reztltd din ansamblul probelor administrate in cauzd.. Referitor la probafiunea in materia infrac{iunilor privitoare la viafa sexuald, de reguld acestea se probeazd prin declara{iile pd4ilor coroborate cu actele medico-legale eliberate de serviciile sanitare de specialitate gi unele probe indirecte, cum ar fi martorii care percep activitatea infracfionald la scurt timp dupd consumarea acesteia. in consecinlii, in raport de textele de lege mai sus invocate qi situafia de fapt descrisd, hotdrdrea instantei de judecatd prin care s-a dispus condamnarea inculpatului apare ca fiind
legald.

fPeta nr. s In spefd, la dosarul cauzei existd doud expertize medico-legale, ambele relevAnd prezenfa in
sdnge a unei cantitdfi de alcool ce impun refinerea faptei ca infrac{iune, 9i o expertizd ulterioard

a Institutului de Medicind Legala, prin care se stabilegte prezenfa in sAnge a unei cantitdd de alcool inferioare celei necesare pentru refinerea sdvdrqirii infractriunii, expertizdefectuata inbaza unor date obfinute in faza de cercetare judecdtoreascd prin refractarea de catre inculpat a celor sus{inute anterior. in aceastd ipotezd, a existenlei unor expertizefinalizate prin concluzii contradictorii, este de competenfa instanfei dejudecatd sd stabileascd datele reale care au determinatrezultatele expertizelor gi, implicit, sd omologheze unul din actele medicale mai sus ardtate. Astfel, avAnd in vedere cd, potrivit art. 63 alin. (2) C.pr.pen., probele nu au o valoare mai dinainte stabilitd, aprecierea fiecdrui mijloc de proba constituind atributul organului judiciar 9i efectuAndu-se in urma examindrii tuturor probelor, in spefd se impune concluzia cd hotdrArea de condamnare este legald gi temeinicd, in sensul refinerii, ca mijloc de aprobd, a expertizei incriminante, in condiliile corobordrii acesteia cu celelalte probe administrate. Spefa

nr.6

Din moment ce inculpatului i s-a admis proba cu martori (aspect din care rezultd cd instanfa a apreciat cd sunt indeplinite cerinfele necesare pentru administrarea probei testimoniale, cu privire la pertinenfa, concludenfa gi utilitatea acesteia), instantra era obligatd sd procedeze la citarea martorilor sau la aducerea lor cu mandat, in cazul in care ei nu s-au prezentat. in al doilea rind, proceddnd in acest mod, instanfa de judecatd a transgresat administrarea probei cu martori in sarcina inculpatului, incdlcdnd prevederile art. 6I alin. (1) C.pr.pen., potrivit cdrora ,,sarcina adminktdrii probelor in procesul penal revine organului de urmdrire penald ;i instanlei de judecati". Astfel, limitdndu-se la a constata asuma.rea obligaliei de cdtre inculpat in sensul aducerii martorilor qi neindeplinirea acesteia, solu{ionarea cauzei aparc a fi nelegald qi netemeinicd.
Spela nr.7 Declarafiile pd4ilor sunt divizibile, organul judiciar re{indnd numai ceea ce se coroboreazd cu alte probe. De asemenea, declarafiile pdrfilor sunt retractabile, ceea ce inseamnd cd pdrfile pot proceda la retractarea acestor declarafii oricAnd pe parcursul procesului penal. Retractabilitatea declarafiei implicd insd qi posibilitatea instanfei de judecatd, in principiu, de a inlitura declaratriile anterioare. Astfel, potrivit art.63 alin. (2) C.pr.pen. probele nu au o valoare prestabilitd, iar aprecierea fiecdreia dintre ele se face de cdtre instanfd in urma examinfii tuturor probelor administrate in catzd,, in scopul afldrii adevdrului. Rezultd cd retractarea nu trebuie acceptatd necritic. Se poate da eficienfd faptului de a retracta declaraliile anterioare numai in circumstantrele unei temeinice iustificdri, cu fapte qi impre348

Drept procesuol penol

Solufiile spefelor

Copilolul V

jurdri convingdtoare cd exprimd realitatea. Rezultd ca simplele retractdri de cdtre inculpat ale declarafiilor anterioare nu justificd, prin ele insele, concluzia cd declarafiile anterioare nu
exprimd adevarul. In spefd, declara{iile anterioare ale inculpatului se coroboreazd, cu celelalte probe administrate in proces, ceea ce determind ca retractarea acestora, in al treilea grad de jurisdicfie, sd nu producd efecte juridice,

in sensul inldturdrii invinuirii.

Spela nr. 8
Cu referire la participarea martorilor in procesul penal, reglementarea procesual penald stabilepte categoriile de persoane care nu pot dobdndi aceastd calitate (afi.79 qi 82 C.pr.pen.), precum gi persoanele care nu sunt obligate sd compard in calitate de martor (art. 80 C.pr.pen.). In spetd, important este faptul de a se stabili dacd proba propusd indeplineqte condiliile de pertinenfd, concludenfd 9i utilitate. Odatd stabilit acest aspect, imprejurarea participdrii martorului la primul termen de judecatd urmeazd, a fi avutd in vedere, dupd administrarea probei, cu ocazia aprecierii depozitriei martorului in cadrul examindrii tuturor probelor administrate. In acela;i sens, faptul cd martorul propus se afld in rela{ii conflictuale cu inculpatul, fiind, in acelagi timp, rudd cu partea vdtdmatd, nu constituie prin sine insuEi o prezumfie a lipsei de obiectivitate. Instanfa de judecatd, potrivit arl. 63 alin. (2) C.pr.pen., nu poate inldtura ca nesincerd declarafia unui martor numai inbaza acestor motive, ci doar in urma analizei declaratiei sale, ?n contextul intregului material probator.

Spefa nr.9 Potrivit art. 81 C.pr.pen., minorul care nu a implinit vArsta de 14 ani poate fi ascultat ca martor intr-o cauzd,penald, numai in prezenfa unuia din pdrinfi ori a tutorelui sau a persoanei cdreia ii este incredinfat minorul spre cre$tere gi educare. ln aceste condifii, se constatd, in solufionareacauzei,existenta unui viciu de procedurd, constdnd in incdlcarea prevederilor art. 81 C.pr.pen. Aceasta incdlcare nu atrage insd nulitatea absolutd a hotdrdrii, ci, eventual, o nulitate relativd, deoarece nu este menfionatd printre cazurile de nulitate absolutd expres qi limitativ prevdzute in art. 797 alin. (2) C.pr.pen. Fiind, deci, vorba despre o nulitate relativd, potrivit art.197 alin. (4) C.pr.pen., ea opereazd numai in conditriile in care partea interesatd, prezentd. in instanfd, o invocd in cursul efectudrii actului. Neproced6ndu-se aga, la termenul audierii martorului, nulitatea nu mai poate fi invocatd, ea fiind prezumatd ca acoperitd prin tdcerea pdrfii. Spela nr. 10 Art. 64 C.pr.pen. a fost elaborat de cdtre legiuitor prin folosirea procedeului enumerdrii exhaustive a mijloacelor de probd ce pot fi administrate in cadrul unei proceduri judiciare
penale.

in consecinld, raportul lucrdtorului de polifie, nefiind cuprins in enumerarea expres limitativd a mijloacelor de probd gi, totodatd, neputdnd fi considerat un ,,inscris", in infelesul art. 89 C.pr.pen., nu constituie mijloc de proba.
Spela nr. 11 Concluzia cuprinsd in raportul de expertizd, conform cdreia, in momentul comiterii faptei, alcoolemia putea fi intre 0,657o ;i 7,257o,reprezintd, numai o supozitrie, influenlata de ritmul individual de eliminare a alcoolului, care nu poate confirma existenla infracfiunii, nefiind certd. in acest sens, in strdnsd legdturd cu principiul prezumtriei de nevinovafie, procesul penal se subordoneazd regulii in dubio pro reo (indoiala profitd inculpatului). Astfel, aceastd reguld nu poate fi rdstumatd decdt prin probe certe de vinovdfie. CAt timp probele in acuzare sunt nesigure gi contradictorii, organele judiciare nu pot trage altd concluzie, in indoiald, decdt aceea afirmatd
de prezumfia legald de nevinovdfie. In consecinfd, in spefd se impune pronunfarea unei solufii de achitare a inculpatului art. 11 pct.2lit. a) C.pr.pen. raporrat la art. 10lit. d) C.pr.pen.

in baza

Spela nr.12 Potrivit aft.197 alin. (2) C.pr.pen., omisiunea organului de urmdrire penala de a dispune efecDrept procesuol penol
349

Copitolul V

Solufiile spefelor

tuarea referatului de evaluare, in cauzele cu infractori minori, este sancfionatd cu nulitatea absoluta (obligafie prevdzutii in art. 482 C.pr.pen.). De asemenea, in considerarea dispozitriilor art. 99 alin. (2) C.pen. (,sninorul care are vdrsta fnte 14 Si 16 ani rdspunde penal, numai dacd se dovedeste cd a sdvdrsit fapta cu discemdmfutt"), expertiza medicoJegald psihiatricd pentru minorii cu aceastd vArstd este obligatorie. Sancfiunile prevdzute mai sus pentru incdlcarea procedurii in cauzele cu minori intervin, ?nsd, in situatria constatdrii omisiunii organului judiciar de a dispune efectuarea actelor respective. Or, in spefd, faptul cd referatul de evaluare a fost intocmit dupd comiterea infracfiunii (chiar dacd anterior dispunerii inceperii urmdririi penale) nu poate fi asimilat cu lipsa acestuia de la dosar. In consecinld, procedeul folosit nu este sancfionat cu nulitatea absolutd ori relativd.

In cazurile in care s-a dispus efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice (c6nd aceasta este obligatorie, potrivit art. lI7 alin. (1) C.pr.pen.), expertizatrebuie efectuati, fdrd excepfie, in conditrii de intemare intr-o institufie sanitara (art.II7 alin. (2) C.pr.pen.) 9i nu ambulatoriu.
Argumentul existenfei la dosar a actelor medicale ce atestd o lungd perioadd de spitalizare, atAt ulterior comiterii infracfiunii, cdt gi anterior, nu este suficient pentru a se admite un raport de expertizd psihiatricd obtrinut prin incdlcarea art. ll7 alin. (2) C.pr.pen. in acest sens, practica judiciard este constantd in a aprecia cd raportul de expertizd psihiatrici ce nu se bazeazdpe investigafii fdcute nemijlocit in conditrii de intemare (ci, de exemplu, pe examinarea dosarului gi a unor acte medicale intocmite anterior sau pe observafiile sumare fdcute intr-o singurd zi asupra pacientului), nu oferd garan{iile necesare, aqa incdt atdta vreme cit expertizanu s-a fdcut, in mod
strict, potrivit legii, urmeazd, ca instanfa sd dispund o noud expertizd. De asemenea, art. 385'pct.8 C.pr.pen. prevede cd hotdrdrea este supusd casarii cdnd expertiza medico-legald psihiatricd nu a fost efectuatd in cazuile qi condiliile afi. lI7 alin. (1) qi (2) C.pr.pen.

FPeta nr. 13

Spefa nr. 14 Dupd modul in care legea reglementeazd. necesitatea efectudrii expertizei, acestea pot fi facultative si obligatorii. Expertizele facultative sunt cele mai frecvente in practica judiciard, ele fiind dispuse fie la cererea p64ilor interesate, fie cAnd organele judiciare socotesc cd sunt necesare cuno$tintele unui expert pentru ldmurirea anumitor aspecte ale cauzei penale. Potrivit aft.117 C.pr.pen., expertiza este obligatorie in urmdtoarele situa{ii: a). in cazul omorului deosebit de grav (chiar gi in ipoteza in care infracfiunea a rdmas in stadiu de tentativd); b). atunci c6nd organul de urmdrire penald sau instanfa de judecatd are indoiald asupra stdrii psihice a invinuitului sau inculpatului. A doua ipotezd a obligativitdtii expertizei va fi luatd in considerare atunci cdnd existd elemente, in dosarul cauzei, care sd determine o ?ndoiald cu privire la starea psihicd a invinuitului sau inculpatului. Or, in spetd, in dosarul catzei existau acte medicale care atestau cd inculpatul suferi de afecfiuni pe fond^psihic qi care erau de naturd sd determine lndoialain ceea ce prive;te starea psihicd a acestuia. in consecintrd, prin nedispunerea unei expertize medico-legale psihiatrice, degi starea de indoiald exista, instanta a pronunfat o hotardre nelegald Ei netemeinicd.

fPetu nr.15 In spefa, se constatd depdgirea de cdtre expert a atribufiilor sale, prin formularea unor concluzii de naturd pur subiectivd, care n-au nimic in comun cu o fundamentare tehnicd, riguroasd,
bazatd pe elemente subiective. Astfel, se constatd cd expertul s-a pronunfat, in ceea ce priveqte vinovafia inculpatului, asupra verosimilitdtrii altor probe (in spei6, declamfiile martorilor), aspect de competenfa exclusivd a instanfei de judecatd; luarea in considerare a acestor concluzii ar permite ca atributele instanfei sd fie preluate ;i de altri participanfi in procesul penal. In consecin{6, instanfa va soluliona cauzafin|nd cont numai de elementele obiective, tehnice existente in raportul de expertizd, conferite in mod legal competenfei expertului, din care rezultd cd depdsirea i td a victimei reprezintd. singura cauzd, a accidentului.
Drept procesuol penol