Anatomie curs 1

Formarea cavitatilor seroase ale trunchiului

Seroasele sunt reprezentate de pleura, pericard si peritoneu, toate avand un punct de
plecare comun embriologic = celomul intraembrionar. Acesta reprezinta spatiul in care
viscerele se misca.
In jurul tubului intestinal care este de natura tub epitelial se gaseste mezodermul, care
formeaza in jurul tubului o lama = splanhnopleura. De la nivelul acesteia se reflecta si se
continua pe peretele trunchiului o alta lama mezodermica numita somatopleura.
Aparitia tubului intestinal este anterior de tubul neural si notocord. Intre splanhno si
somatopleura se gaseste celomul intraembrionar.
Reflectarea anterioara a mezodermului(mezenchimului) poarta numele de mezenter
ventral primitiv.
Reflectarea posterioara a mezodermului se numeste mezenter dorsal primitiv.
Mezenterul ventral primitiv este existent la nivelul esofagului terminal, stomacului si
duodenului si partial pentru scurt timp la nivelul cloacei (din cloaca se dezvolta rectul si o parte
din ap. urogenital).
La nivelul toracelui, deoarece se interpune cordul, mezodermul ia denumirea de
mezocard dorsal, iar la nivel abdominal, apare o formatiune numita sept transvers din care
se vor dezvolta prin mugurii lor ficatul si caile biliare extrahepatice(deci apare mugurele hepatic
si biliar) -> Septul transvers va face parte ulterior din elementele care constituie diafragmul.
Mezenterul dorsal primitiv, tot derivat mezenchimal, exista de data asta pe toata
lungimea tubului digestiv, exceptand esofagul superior si faringele. In functie de locul in care se
situeaza, avem:
-

Mezoesofag

Mezogastru

Mezoduoden

Mezenterul propriu-zis(pentru jejun si ileon)

Mezocolonul transvers

Partial(temporar) al colonului ascendent si descendent

Mezosigmoid

Mezorect

Prezenta celor 2 foite mezenterice(ventral si dorsal) duce la diviziunea celomului

intraembrionar. Se divizeaza in:
1. Cavitatea pericardica, cavitate unica, mare, situata in torace.
2. Canalele pleuroperitoneale.

3. Marea cavitate peritoneala, care ulterior isi dezvolta prin pozitionarea stomacului un
diverticul = bursa omentala.
Evolutia mezenterului ventral si formarea septului transvers
La nivel abdominal, in portiunea incipienta sub esofag, mezenterul ventral este mai lat,
cuprinzand in grosimea lui o masa mezenchimala = sept transvers. Acesta ocupa spatiul dintre
cavitatea toracica si cavitatea abdominala, initial are aspect semilunar, avand extremitati
dorsale ascutite ce realizeaza limitarea comunicarii dintre cavitatea pericardica si cavitatile
pleuroperitoneale.
Stomacul si duodenul sunt initial inglobate in septul transvers, care le va forma mezoul.
Ulterior se indeparteaza de sept, singura urma de legatura fiind mezogastrul ventral.
Ramane in grosimea septului transvers mugurele hepatic, care va da nastere ficatului si
care imparte mezogastrul ventral in 2 segmente:
-

Un segment de legatura intre ficat si stomac = ligamentul gastrohepatic

Un element de legatura intre ficat si peretele trunchiului = ligamentul falciform.

Evolutia si traseul septului transvers

Incepand din saptamana 3, septul transvers nu e complet posterior, lasand comunicante
canalele pleuroperitoneale, fuziunea posterioara realizandu-se numai cand vor fuziona
splanhnopleura cu somatopleura dand nastere mezocardurilor laterale.
Initial septul transvers apare in pozitie inalta. Raportandu-l la somite, este in dreptul
somitei occipitale 1.
Dupa fuzionarea somato si splanhnopleurei, portiunea care vine in raport cu pericardul
vor forma diafragmul si bureletul hepatic intre care se insinueaza un diverticul peritoneal,
viitoarele ligamente falciform si coronar.
Inca din acest moment apare invazia mioblastilor si a nervului frenic. In saptamana a 4-a
coboara la somitele cervicale C3-C5.
In saptamana a 6-a ajunge in dreptul somitei toracale 3.
In luna a 2-a, coboara in dreptul somitei lombare 1.
Daca initial, in pozitia inalta era vertical, pe parcursul descensus-ului devine orizontal.
Septul transvers va duce la dezvoltarea diafragmei. Pe langa acesta, in dezvoltarea
diafragmei mai intra: Membranele pleuroperitoneale, mezoesofagul dorsal si peretele
trunchiului.
Fiecare din componente va da nastere unei portiuni a diafragmei definitive, dupa cum
urmeaza:
-

Septul transvers devine centrul tendinos al diafragmei

Membranele pleuroperitoneale vor fuziona la partea posterioara a septului

transvers si impreuna cu mezoesofagul dorsal vor da nastere portiunii intermediare
a diafragmei definitive.

Mezoesofagul dorsal va fi invadat de fibre musculare striate, aceasta dand nastere la

portiunea mediana a diafragmei(pilierii diafragmatici, inelele musculare)

Mezodermul parietal, in portiunea lui mediala va forma partea periferica a

diafragmei, iar lateral, peretele definitiv al trunchiului. Ulterior apar recesurile
costodiafragmatice, care sunt responsabile de modelarea definitiva a diafragmei.

Inca din saptamana 5, nervii spinali C3-C5 vor forma frenicul. Acesta patrunde in septul
transvers pe calea membranelor pleuropericardice. Asta explica raportul frenicului cu
pleura mediastinala si pericardul.

!!! Coborarea diafragmei tine cont de dezvoltarea trunchiului, astfel peretele posterior al
trunchiului, cu tot cu coloana vertebrala se dezvolta mai repede decat cel anterior, ceea ce
explica coborarea diafragmei mai jos decat anterior pana in dreptul vertebrelor lombare. !!!
Odata coborata, din miotoamele cervicale migreaza mioblastii, care se alatura celulelor
mezenchimale proprii + miotoamelor toracale migrate (care ca timp coincid cu formarea
recesurilor costo-diafragmatice). Astfel, diafragma devine un organ muscular foarte important,
sept incomplet intre cavitatile toracica si abdominala.

Malformatii si anomalii ale diafragmei

-

Hernia diafragmatica congenitala -> o afectiune musculara a peretelui posterolateral al diafragmei, avand drept cauza lipsa coalescentei(alipirii) membranelor
pleuroperitoneale. Frecvent este in stanga si unilateral. Consecinte: Comunicarea
intre cele 2 cavitati cu hernierea in torace a viscerelor abdominale(stomac, ficat, splina,
chiar jejuno-ileon sau colon.

Organe care ocupa spatiu din hemitoracele stang, impingand viscerele de la acel nivel,
respectiv cordul si plamanii, uneori acestea sunt hipoplazice.) Este o urgenta medicala;
Copilul cu hernie diafragmatica prezinta la nastere : stare generala alterata, importanta
detresa respiratorie cu aspectul clinic de torace bombat si abdomen escavat, care la
auscultatie, bataile cordului se aud in dreapta, iar in hemitoracele stang se aud zgomote
hidroaerice.
-

Hernia esofagiana -> se datoreaza unui esofag scurt, in care stomacul e partial sau
total in torace( cand e partial poate fi strangulat ). Urgenta in strangulatia
stomacului.

Hernia retrosternala -> Nedezvoltarea anterioara a diafragmului in care herniaza

anse intestinale sau mezocolon transvers.

Eventratia congenitala a diafragmului se datoreaza lipsei congenitale de fibre

musculare care nu au migrat din membrana pleuroperitoneala si care e de obicei pe
jumatate de diafragm si care are ca urmare invadarea organelor din abdomenul
superior in torace si iar diafragmul este intreg(dar subtire) si n-are muschi(detresa
respiratorie, etc).

Paralizia muschiului diafragm poate fi congenitala prin nedezvoltarea nervului

frenic(deci lipsa de inervatie) si dobandita(ex: traumatism la nastere, cand la extractia
fatului, plexul cervical din care ia nastere frenicul este rupt sau intins; elongat) =>
detresa respiratorie.

Evolutia mezenterului dorsal

Mezoesofagul participa la formarea diafragmului.
Mezogastrul dorsal ia nastere la formarea bursei omentale si a omentului mare.
Stomacul e situat initial in plan sagital, favorizand formarea unui reces hepato-enteric,
care va deveni vestibulul bursei omentale. Acest reces hepato-enteric va avea 2 prelungiri:
-

O prelungire spre stanga, din care va lua nastere prin repozitionarea stomacului bursa
omentala propriu-zisa.

O prelungire craniala, intre esofag, diafragm si plamani, care va deveni prelungirea

superioara a bursei omentale. Acest reces se numeste bursa infracardiaca.

Mezogastrul dorsal se alungeste caudal intre foitele omentului mare, dand nastere unui
reces inferior numit prelungirea inferioara a bursei omentale, care dispare la copilul mic. Intre
foitele mezogastrului dorsal, mugurele pancreatic va da nastere pancreasului.
Ulterior, pancreasul sufera un proces de coalescenta, mezogastrul dorsal se lipeste
de peretele posterior abdominal, luand nastere fascia de coalescenta retro-duodenopancreatica a lui TREIZ.
Astfel, pancreasul alipit pe peretele posterior abdominal atrage dupa sine si duodenul
partial. Mezogastrul dorsal se continua si spre stanga, dand nastere a doua ligamente, gastrolienal si reno-lienal(lienal= splenic) intre care va lua nastere prelungirea stanga a bursei
omentale.
Mezoduodenul inca din luna a 3-a, alaturi de pancreas se fixeaza pe peretele posterior
prin coalescenta => fascia retro-duodeno-pancreatica TREIZ.
Mezenterul este mezoul ventral al jejunoileonului care se definitiveaza in luna a 5-a,
astfel ca jejunul si ileonul raman intraperitoneale, definitivarea necesitand coborarea si fixarea
cecului si fixarea colonului ascendent prin fascia de coalescenta TOLDT1 pe peretele
posterior.

Mezenterul format este o formatiune peritoneala cu 2 foite intre care exista tesut
conjunctiv adipos cu vasesi nervi care hranesc intestinul subtire(jejunul si ileonul).
Mezocolonul transvers se definitiveaza in luna a 5-a. La definitivarea lui participand
coalescenta colonului descendent prin fascia de coalescenta TOLDT2 si prezenta
mezosigmoidului ce confera colonului sigmoidian o pozitie mobila.
Mezosigmoidul leaga colonul sigmoidian de peretele posterior, inferior al cavitatii
abdominale(leaga de mm. psoas).
Mezorectul dispare cand rectul devine organ retroperitoneal si el va reconstitui etapa
finala in evolutia mezenterului dorsal.