ELECTRONIC~ ANALOGIC~

CAP I. DIODE SEMICONDUCTOARE

A. JONC[IUNEA PN Dup@ conductivitatea pe care o prezint@ materialele se ^mpart ^n 3 categorii: - bune conduc@toare - cu rezistivitate mic@ (ex. Cu - 1,710-3 m ) - izolatoare - cu rezistivitate foarte mare (ex. diamantul - 1012 m ) - semiconductoare - materiale care conduc ^n anumite condi]ii ( Ge-4,710-2 }i Si - 1,95103 ) Spre deosebire de metale , ^n cazul semiconductoarelor exist@ procedee prin care se poate influien]a conductibilitatea lor. Prin impurificarea uni cristal de Ge sau Si cu un anumit element impurificator se poate ob]ine un semiconductor de tip n sau de tip p. Pentru realizarea unui semiconductor de tip n se folosesc impurit@]i donatoare (fosfor, arseniu, stibiu), conductibilitatea electric@ se datoareaz@ unui surplus de sarcini negative(electroni) Pentru realizarea unui semiconductor de tip p se folosesc impurit@]i acceptoare(bor, indiu, galiu) , conductibilitatea electric@ se datoreaz@ unui surplus de sarcini pozitive(goluri) Jonc]iunea pn reprezint@ o structur@ fizic@ realizat@ ^ntr-un monocristal care are dou@ regiuni vecine, una de tip p }i alta de tip n. B. Polarizarea jonc]iunii PN. Prin polarizarea unei jonc]iuni PN se ^n]elege aplicarea unei tensiuni la bornele jonc]iunii. Polarizarea direct@ - are loc c$nd jonc]iunea P este mai pozitiv@ dec$t jonc]iunea N , sau dac@ sursa de alimentare se conecteaz@ cu + la P }i cu - la N. C$nd este polarizat@ direct , peste o anumit@ valoare a tensiunii de polarizare, rezisten]a electric@ a jonc]iunii este foarte mic@ }i permite trecerea curentului electric prin ea. Polarizarea invers@ - are loc c$nd jonc]iunea P este mai negativ@ dec$t jonc]iunea N, sau dac@ sursa de alimentare se conecteaz@ cu + la N }i cu - la P. C$nd este polarizat@ invers , rezisten]a electric@ a jonc]iunii este foarte mare, iar peste o anumit@ valoare a tensiunii de polarizare(tensiune de str@pungere) se poate distruge.

Tensiunea de prag- este tensiunea minim@ aplicat@ la bornele jonc]inii , prin polarizarea direct@, la care jonc]iunea permite trecerea curentului electric. La jonc]iunea cu germaniu UP=0,2 - 0,4 V, iar la jonc]iunea cu siliciu UP= 0,4 - 0,8 V. C. Tipuri de diode semiconductoare. Dioda semiconductoare- este un dispozitiv electronic format dintr-o jonc]iune PN ^nchis@ ^ntr-o capsul@ metalic@, de plastic sau sticl@ }i prev@zut@ cu dou@ terminale. Un terminal se nume}te ANOD }i reprezint@ PLUSUL diodei , iar cel@lalt terminal se nume}te CATOD }i reprezint@ MINUSUL diodei. 1. Diode redresoare 1.1 Generalit@]i P N Jonc]iunea PN care formeaz@ dioda Figura1. Simbolul unei diode redresoare A K Dioda redresoare se utilizeaz@ pentru transformarea unui semnal electric alternativ ^n semnal electric continuu. Cel mai frecvent se utilizeaz@ pentru transformarea tensiunii alternative ^n tensiune continu@. O diod@ redresore intr@ ^n conduc]ie, deci permite trecerea curentului prin ea c$nd: este polarizat@ direct cu o tensiune mai mare dec$t tensiunea de prag. 1.2 Familii de diode Diodele redresoare pot fi cu siliciu sau cu germaniu. Ele se construiesc ^n capsul@ de plastic sau capsul@ metalic@. Diodele ^n capsul@ din plastic au o band@ de culoare alb@ la terminalul care este MINUSUL diodei. Diodele ^n capsul@ metalic@ au terminalul care reprezint@ MINUSUL diodei conectat la capsula metalic@. Diodele redresoare ^n capsul@ din plastic se noteaz@ cu 1N4001 , 1N4002,........, 1N4007 suport$nd o tensiune invers@ maxim@ de 200V, 400V, 600V, 800V, 1000V }i curentul maxim de 1A. 50V, 100V,

Diodele redresoare ^n capsul@ metalic@ se noteaz@ cu F057,F087, F107, F207, F307,F407 suport$nd o tensiune invers@ maxim@ de 50V, 80V, 100V, 400V, 600V, 800V }i curent max. de 0,75A %n func]ie de valoarea curentului mediu redresat sunt 3 categorii de diode: pentru curen]i mici (max.1A) ; pentru curen]i medii (zeci de amperi) ; pentru curen]i mari (peste 100 A). Mai sunt diode redresoare de 2A , F102, F202, F402, F602, F802, F112 cre suport@ tensiuni inverse de 100V, 200V, 400V, 600V, 800V, 1000V. Diodele pentru curen]i mai mari de 6A se noteaz@ ^n general cu D....N... (ex. D32N2) unde: dup@ litera D este indicat curentul ^n amperi , iar dup@ litera N este indicat@ tensiunea ^n vol]i/100 Diodele pentru curen]i medii }i curen]i mari, pentru a nu se deteriora ^n timpul func]ion@rii , se monteaz@ ^n circuit pe radiatoare de aluminiu. Suprafa]a radiatorului se alege ^n func]ie de puterea disipat@ de diod@. Pd = UAIA (Densitatea maxim@ de curent ^n cazul siliciului este 1A/mm2). 1.3 Identificarea terminalelor }i verificarea unei diode. Pentru identificarea terminalelor se utilizeaz@ un multitester al c@rui comutator se pozi]ioneaz@ pe domeniul . ATEN[IE!!! - pe acest domeniu se schimb@ polaritatea aparatului (borna + devine -, iar borna - devine +). Se pun tastele aparatului pe terminalele diodei. Dac@ dioda este bun@ ^ntr-un sens aparatul indic@ rezisten]@ mic@ (acul se deplaseaz@ spre dreapta), iar dac@ schimb@m pozi]ia tastelor aparatul indic@ rezisten]@ mare sau f.mare(acul se deplaseaz@ foarte pu]in spre dreapta sau nu se deplaseaz@ deloc). Dac@ ^n ambele pozi]ii ale tastelor aparatul indic@ rezisten]@ mic@ (aproximativ aceea}i rezisten]@) atunci dioda este str@puns@(^n scurtcircuit). Dac@ ^n ambele pozi]ii ale tastelor aparatul indic@ rezisten]@ f. mare sau nu indic@ nimic atunci dioda este ^ntrerupt@. Pentru a identifica anodul }i catodul diodei se pozi]ioneaz@ tastele aparatului pe bornele diodei astfel
K

^nc$t
A

acesta

s@

indice

rezisten]@
A

mic@(acul
K

se

deplaseaz@ spre dreapta).

%n acest@ situa]ie plusul aparatului se afl@ la plusul diodei(anod) }i minusul aparatului se afl@ la minusul diodei (catod). NU UITA!!! POLARITATEA APARATULUI ESTE SCHIMBAT~ PE DOMENIUL . (Figura 2.)
3

Figura 2. 1.4 Func]ionarea diodei ^n circuit. 1.4.1 %n circuitul de curent continuu. O diod@ plasat@ ^ntr-un circuit de c.c. ^n func]ie de pozi]ia terminalelor fa]@ de sursa de alimentare , aceasta poate permite trecerea curentului prin ea sau poate bloca trecerea curentului. Dioda permite trecerea curentului prin ea dac@ este plasata cu ANODUL (+) spre POLUL POZITIV al sursei , sau dac@ este plasat@ cu CATODUL spre POLUL NEGATIV al sursei. %n circuitele de c.c. dioda redresoare poate fi folosit@ ca element de protec]ie la alimentare cu polaritate invers@ a unui circuit.

6V

6V

a)

Figura 3.

b)

%n figura 3. a) dioda permite trecerea curentului prin ea (deoarece este cu Anodul spre plusul sursei), deci becul lumineaz@ , iar ^n figura3.b) dioda nu permite trecerea curentului prin ea (deoarece este cu Catodul spre plusul sursei), deci becul nu lumineaz@. 1.4.2 %n circuitul de curent alternativ. %ntr-un circuit de curent alternativ dioda redresoare redreseaz@ o semialternan]@ (pe cea pozitiv@ sau cea negativ@) ^n func]ie de terminalul cu care este conectat@ la sursa de curent alternativ. Dac@ conect@m dioda cu PLUSUL spre SURS~ va redresa semialternal]a pozitiv@ (fig.4.a), deci la ie}irea ei vom ob]ine +. Dac@ conect@m dioda cu MINUSUL spre SURS~ va redresa semialternan]a negativ@(fig.4.b), deci la ie}irea ei vom ob]ine -.
4

 6 V c.a. a)

6 V c.a. Figura 4. b)

2. Diode redresoare rapide. Se utilizeaz@ la redresarea tensiunilor de frecven]e mari (1000-10000 Hz). Au timpul de comutare mult mai mic dec$t al diodelor redresoare normale , parametru care determin@ frecven]@ maxim@ de lucru. Tipuri reprezentative: BA 157; BA 159 ; DRR 114; 6DRR 4 etc. 3. Diode cu contact punctiform (detectoare de semnal) Sunt diode de mic@ putere(0,3 W) cu germaniu, construite ^n capsul@ de sticl@ , au timpul de comutare foarte mic }i capacitatea foarte mic@ (sub 1pF). Se utilizeaz@ ^n domeniul frecven]elor ^nalte }i ultra^nalte ca detectoare }i schimb@toare de frecven]@, fiind folosite }i ^n regim de impulsuri, ca diode de comuta]ie. 1 2 3 4 5 2

Figura 4. - Structura unei diode cu contact punctiform Dioda este format@ dintr-o capsul@ din sticl@(1), str@b@tut@ de doi electrozi metalici (2). La extremitatea unuia din electrozi se afl@ un cristal de germaniu(5) de tip n, iar la extremitatea celuilalt electrod se afl@ un conductor ascu]it de wolfram (3) care vine ^n contact cu cristalul de germaniu (5). Dup@ asamblarea diodei aceasta se conecteaz@ ^ntr-un circuit si la trecerea unui impuls de curent scurt dar intens , la contactul dintre firul de wolfram }i cristalul de germaniu se formeaz@ o regiune de tip p (4). Tipuri reprezentative: EFD 107 4. Diode de comuta]ie foarte rapid@.
5

Aceste diode au timpul de comutare foarte mic }i capacitatea mic@ (sub 5pF). Sunt construite ^n capsul@ de sticl@. Se utilizeaz@ la comutarea rapid@ a unor semnale, la detec]ia ^n ^nalt@ frecven]@, la mixarea semnalelor de radiofrecven]@. Tipuri reprezentative: 1N 4148 ; BB 243

5. Diode stabilizatoare de tensiune (Zener). + Simbolul diodei Zener

Sunt dispozitive semiconductoare care se polarizeaz@ invers }i care prezint@ un domeniu (de stabilizare) ^n care varia]ilor mari de curent corespund varia]ii mici de tensiune. Dioda se monteaz@ ^n circuit ^n serie cu o rezisten]@ care limiteaz@ curentul ce trece prin diod@ }i previne distrugerea ei. Aceste diode se utilizeaz@ ^n general la stabilizarea tensiunii }i ca dispozitive de protec]ie ^n diferite circuite electronice. Se construiesc cu tensiuni de satbilizare cuprinse ^ntre 2,7 }i 200V }i putere disipat@ ^ntre 0,25 }i 50 W. 5.1 Parametrii importan]i: - tensiunea nominal@ de stabilizare VZT (care este deobicei marcat@ pe diod@) - curentul maxim admisibil IZM (din catalog) - puterea de disipa]ie Pd = VZTIZM . 5.2 Familii de diode stabilizatoare: DZ 2V7 .....DZ 51 , sunt diode de 0,5W care stabilizeaz@ tensiuni ^ntre 2,7V } i 51V. Cifra sau grupa de cifre ^nscrise dup@ DZ indic@ tensiunea care o stabilizeaz@ dioda. Exist@ }i diode DZ 1 , care stabilizeaz@ tensiune de 1V, dar acestea se polarizeaz@ direct. PL 2V7.....PL200, sunt diode de 1W 1N 3016B.....1N 3051B, sunt diode de 1W, care stabilizeaz@ tensiuni ^ntre 6,8V }i 200V 10DZ6V8....10DZ180, sunt diode de 10W, care stabilizeaz@ tensiuni ^ntre 6,8V }i 180V 20DZ6V8...20DZ180, sunt diode de 20W, care stabilizeaz@ tensiuni ^ntre 6,8V }i 180V 50DZ6V8...50DZ180, sunt diode de 50W, care stabilizeaz@ tensiuni ^ntre 6,8V }i 180V. 5.3 Conectarea diodei ^n circuit }i calculul rezisten]ei de limitare.

RZ Vin DZ Vies RS Fig.5 Montaj cu diod@ Zener

Not@m: Vin- tensiunea de intrare ; IS - curentul de sarcin@ maxim ; V Z - tensiunea de stabilizare a diodei ; I Z - curentul de stabilizare al diodei ; IZM - curentul de stabilizare maxim ; VinM - tensiune intrare maxim@ Se calculeaz@: curentul de stabilizare minim IZm = 10%IZ . Vin - VZ VinM - VZ (1) RZ = -----------(2) IZL = ---------(3) IZL < IZM (condi]ie) IZm + IS RZ Cu rela]ia (1) se calculeaz@ valoarea rezisten]ei de limitare RZ Cu rela]ia (2) se calculeaz@ curentul IZL la care lucreaz@ dioda cu rezisten]a RZ Cu rela]ia (3) se verific@ dac@ curentul la care lucreaz@ dioda este mai mic dec$t curentul maxim pe care ^l suport@ dioda. Marimile VZ; IZ ; IZM - se i-au din catalog , iar Vin , IS , VinM din datele de proiectare a circuitului. Ex. Vin (10DZ12) = 15V; VinM = 20V ; Vies = 12V ; IS=100mA

6. Diode varicap - cu capacitate variabil@. Simbolul diodei varicap Sunt diode care se polarizeaz@ invers, care ^-}i modific@ capacitate ^n func]ie de tensiunea de polarizare. Se comport@ ca un condesator variabil, a c@rei capacitate se modific@ , modific$nd tensiunea unei surse de polarizare. %n circuit se ^nseriaz@ cu un condesator care ^mpiedic@ ca tensiunea de polarizare a diodei s@ se scurtcircuiteze la mas@. Se utilizeaz@ ^n circuitele de schimbare a frecven]ei (selectoare de canale), circuite de reglaj automat al frecven]ei, etc. Pentru frecven]e p$n@ la 1GHz se utilizeaz@ ^n construc]ia diodelor siliciul , iar pentru frecven]e mai mari se utilizeaz@ galiu-arseniu ; indiu-arseniu. Tipuri reprezentative: BB109 ; BB139 ; BB105 ; BB126 ETC.

CAP.2 APLICA[II ALE DIODELOR

Redresoare. Redresorul este un dispozitiv electronic format din una tensiune electric@ continu@. Clasificarea redresoarelor: sau mai multe diode redresoare care are rolul de a transforma o tensiune electic@ alternativ@ ^n

dup@ tipul tensiunii alternative redresate: - redresoare monofazate - redresoare polifazate( de obicei trifazate) dup@ dup@ num@rul de alternan]e pe care le redreseaz@ - redresoare monoalternan]@ - redresore bialternan]@ dup@ posibilitatea controlului asupra tensiunii redresate - redresoare necomandate ( cu diode redresoare) - redresoare comandate ( cu tiristoare) dup@ natura sarcinii - cu sarcin@ rezistiv@ (R) - cu sarcin@ inductiv@ (RL) - cu sarcin@ capacitiv@ (RC) 1. Redresorul monoalternan]@.
Tr. u1 uin D uin uS RS
8

us

t a) a - schema electric@ b)

Fig.1 - Redresorul monofazat monoalternan]@ cu sarcin@ rezistiv@ b - forma de und@ a tensiunii redresate Pe durata alternan]elor pozitive dioda conduce (deoarece este cu anodul spre sursa de alimentare), ^n circuit apare un curent apare un curent propor]ional cu valoarea tensiunii aplicate. Pe durata alternan]elor negative dioda este blocat@ } i curentul prin circuit este nul. La ie}irea redresorului monoalternan]@ forma tensiunii este mai mult pulsatorie dec$t continu@. Pentru a ^mbun@t@]ii forma tensiunii de ie}ire trebuie redresate ambele alternan]e, fapt care se realizeaz@ utiliz$nd 2 sau 4 diode.

2. Redresor dubl@ alternan]@ cu transformator cu priz@ median@ D1 u1 u2 u1 uin u2 t a) b) c) RS D2 t uS u1 u2 uS

Fig. 2 Redresor bialternan]@ cu priz@ median@ a - schema electric@ b - formele de und@ a tensiunilor din secundar c- forma de und@ a tensiunii redresate Transformatorul cu priz@ median@ are ^n secundar 2 ^nf@}ur@ri cu acela}i num@r de spire, deci u1=u2 (cele 2 ^nf@}ur@ri sunt ^n opozi]ie de faz@ fig.2.b). Dioda D1 redreseaz@ alternan]ele pozitive ale tensiunii u1, iar dioda D2 redreseaz@ alternan]ele pozitive ale tensiunii u2.

C$nd dioda D1 conduce, dioda D2 este blocat@ }i invers. C$nd o diod@ este blocat@ tensiunea invers@ la care este supus@ este aproabe dubl@ fa]@ de cazul ^n care dioda conduce. Tensiunea de ie}ire a redresorului are o form@ mult ^mbun@t@]it@ fa]@ de redresorul monoalternan]@, iar randamentul acestui redresor este dublu fa]@ de cel monoalternan]@. 3. Redresorul dubl@ alternan]@ ^n punte. A D1 uin uies D3 B Fig.3 Redresorul dubl@ alternan]@ ^n punte C$nd la intrarea A a pun]ii este alternan]a pozitiv@ la intrarea B este alternan]a negativ@ }i invers. %n prima situa]ie conduc diodele D2 }i D3, iar diodele D1 }i D4 sunt blocate. %n a doua situa]ie conduc diodele D1 }i D4 }i sunt blocate diodele D2 }i D3. Forma tensiunii de ie}ire este aceea}i ca la redresorul bialternan]@ precedent. 4. Filtrarea tensiunii redresate. Pentru a ^mbun@t@]ii forma tensiunii pulsatorii redresate, ^n vederea aducerii c$t mai aproape de o tensiune continu@ se folosesc circuite electrice numite filtre de netezire. Aceste filtre pot fi: - simple ( cu bobin@ sau condensator) - compuse ( cu bobin@ }i condensator) Cele mai utilizate ^n practic@ sunt filtrele cu condesator. Tr uin D uies uies C uS RS uS D4 D2 + uS RS

10

t t Fig.4 Redresor monoalternan]@ cu filtru de netezire(RC) Condensatorul C are rolul de a se opune varia]iilor de tensiune men]in$nd astfel o tensiune relativ constant@ la bornele sarcinii RS. %n prima semialternan]@ pozitiv@, dioda intr@ ^n conduc]ie (rezisten]a ei scade) }i condensatorul C se ^ncarc@. %n semialternan]a negativ@ dioda se blocheaz@ }i condensatorul C se descarc@ pe rezisten]a de sarcin@ RS men]in$nd astfel o tensiune constant@ la bornele sarcinii. Ciclurile se repet@ periodic.

uin

uies

PR C us RS

uS

t Fig.5 Redresor dubl@ alternan]@ ^n punte cu filtru de netezire.

CAP. 3 TRANZISTOARE BIPOLARE.

1. Structura }i principiul de func]ionare a tranzistorului bipolar. E C P B + ++ E B C E B + N P E N B - C P N C

11

a)

b)

E B

E B

c) d) Fig.1 Structura tranzistorului PNP (a) }i NPN(b). Simbolul tranzistorului PNP(c) }i NPN(d). Tranzistorul - este un dispozitiv semiconductor activ relizat din dou@ jonc]iuni PN situate ^n imediata vecin@tate una fa]@ de cealalt@. Fiecare semiconductor este conectat la un terminal: E - EMITOR - emite purt@tori din zona puternic dopat@ C- COLECTOR - colecteaz@ cea mai mare parte a purt@torilor emi}i de emitor B - BAZA - controleaz@ trecerea purt@torilor de la emitor spre colector Tranzistoarele sunt de 2 tipuri: PNP - purt@torii emi}i sunt goluri (+) NPN - purt@torii emi}i sunt electroni (-) Jonc]iunea emitor - baz@ este jonc]iunea emitorului , iar jonc]iunea colector baz@ este jonc]iunea colectorului. Pentru ca un tranzistor s@ func]ioneze jonc]iunea emitor - baz@ se polarizeaz@ direct cu o tensiune mai mare sau egal@ cu tensiunea de prag , iar jonc]iunea colector - baz@ se polarizeaz@ invers cu o tensiune de ordinul vol]ilor sau zecilor de vol]i. Deplasarea purt@torilor majoritari din jonc]iunea emitorului ^n jonc]iunea colectorului, prin efect de c$mp poart@ numele de - efect de tranzistor. 2. Conexiunile tranzistoarelor bipolare. a) Conexiunea EMITOR-COMUN (EC) ++ IC Rezisten]a de intrare - medie (sute ohmi) Rezisten]a de ie}ire - medie (sute ohmi) Amplificare de curent - 10 - 100 UCE Amplificare de tensiune - peste 100 Amplificare ^n putere - p$n@ la 10.000 -

+ UBE -

IB

12

Se utilizeaz@ ^n joas@ frecven]@ }i ^n radiofrecven]@. Avantaj- amplificare ^n putere foarte mare. Dezavantaj - lucreaz@ la frecven]e mici. b) Conexiunea BAZ~-COMUN~ (BC) Rezisten]a de intrare - mic@ (unit@]i + -ohmi) IE IC Rezisten]a de ie}ire - mare (sute de mii UEB UCB ohmi) Amplificare de curent - sub 1 Amplificare de tensiune - p$n@ la 1000 Amplificare ^n putere - p$n@ la 1000 Se utilizeaz@ ^n etajele amplificatoare de RF din receptoarele UUS. Avantaj lucreaz@ la frecven]e foarte ^nalte. Dezavantaj - rezisten]@ de intrare mic@. c) Conexiunea COLECTOR-COMUN (CC) ++ IE + IB UBC UEC Rezisten]a de intrare - mare (zeci de mii ohmi) Rezisten]a de ie}ire - mic@ (zeci de ohmi) Amplificare de curent - peste 10 Amplificare de tensiune - sub 1 Amplificare ^n putere - 10

Se utilizeaz@ c$nd se dore}te o rezisten]@ de intrare foarte mare }i o rezisten]@ de ie}ire mic@. Se utilizeaz@ ^n general ca transformator de impendan]@. Montajul se mai nume}te repetor pe emitor, deoarece tensiunea de ie}ire este aproximativ egal@ cu ce de intrare (deci "repet@" tensiunea de intrare). Este un amplificator de curent. Dintre cele 3 conexiuni cea mai utilizat@ este conexiunea EMITOR - COMUN

3. Regimurile de func]ionare a tranzistoarelor bipolare. La tranzistoarele bipolare se definesc doi coeficien]i: - factor de amplificare ^n curent din emitor ^n colector (la montajul cu baz@ comun@) Are valori cuprise ^ntre 0.95 }i 0.998 - factor de amplificare ^n curent din baz@ ^n colector(la montajul cu emitor comun) Are valori cuprinse ^ntre 20 }i 1000 IC(mA) 8 Regim satura]ie
13

IB=30 A

Regim de conduc]ie 6 PSF 4 Dreapta de sarcin@ 2 blocare IB=0 0 1 2 3 4 5 6 UCE (V) Caracteristica de ie}ire pentru tranzistorul bipolar BC 107 %n func]ie de modul de polarizare a jonc]iunilor exist@ 3 regimuri de func]ionare a TB: a) Regim activ normal - jonc]iunea BE este polarizat@ direct - jonc]iunea BC este polarizat@ invers Ic= IB (EC) Ic = IE (BC) ; UBE = (0,6 - 0,8)V b) Regim de blocare - jonc]iunea BE este polarizat@ invers - jonc]iunea BC este polarizat@ invers Ic = IB = IE = 0 V ; UCE = EC c) Regim de satura]ie - jonctiunea BE este polarizat@ direct - jonc]iunea BC este polarizat@ direct IC < IB (EC) IC < IE (BC) ; UBE = (0,6 - 0,8)V Tranzistorul se comport@ ca un ^ntreruptor: - ^n regimul de conduc]ie se comport@ ca un ^ntreruptor ^nchis care permite trecerea curentului de la emitor la colector sau invers, situa]ie ^n care tensiunea CE este f. mic@ chiar 0V - ^n regimul de blocare se comport@ ca un ^ntreruptor deschis care nu permite trecerea curentului prin el , situa]ie ^n care tensiunea CE este mare, este egal@ cu tensiunea de alimentare a colectorului sau emitorului Regim IB=10 A IB=20 A

UCE 0 V

UCE = 0V

4. Circuite de polarizare a tranzistoarelor bipolare.

14

+15V R1

1 8 k Rc

675

.01uF

.01uF 2 N 2 2 2 2 A Rs 10K

R2

Re 3.3k

200

.01uF Ce

Rolul elemenetelor schemei electrice: R1 }i R2 - rezisten]e de polarizare a bazei. Aceste rezisten]e formeaz@ un divizor de tensiune care asigur@ un poten]ial constant al bazei. Curentul care str@bate rezisten]a R2 trebuie s@ fie mult mai mare dec$t curentul care str@bate rezisten]a R1 ( IR2 = (5 - 20) IR1), deci rezisten]a R2 are valoare mult mai mic@ dec$t R1 Rc - rezisten]a de colector numit@ }i rezisten]@ de sarcin@, care are rolul de a crea la bornele ei o tensiune propor]ional@ cu curentul care o parcurge Re -rezisten]@ de emitor , are rolul de a limita curentul care str@bate colectorul la varia]ia temperaturii. Are rolul de 10 Ce - condensator de decuplare a emitorului. Se conecteaz@ ^n paralel cu rezisten]a de emitor care scurtcircuitez@ rezisten]a de colector ^n curent alternativ }i previne consumul inutil de semnal alternativ. R1 stabilizator termic .Rezisten]a este mai mic@ de 5 p$n@ la 10 ori fa]@ de rezisten]a de colector. Re=Rc / 5 sau Re=Rc /

5. Dimensionarea unui amplificator tranzistorizat

15

+10V
RB1

RC

68k

4K7

10uF

10uF BC107
U1 U2

RB2

15k

RE

1K

220uF

Date ini]iale:Ua=10V Ic=1mA ; Uc=Ua / 2 = 5V ; = 100 , Ai=100. Uc 5V 1. Se calculeaz@ Rc. Rc = ----- = -------- = 5K se alege Rc=4K7 Ic 1 mA Rc 4K7 Rc 4K7 2. Se calculeaz@ Re. Re = ------- = ------- = 470 sau Re=------=------- =1k Re=1K 10 10 5 5 U2 3. Se calculeaz@ RB2. RB2 = ----I2 U2 =Up+URE , URE=ReIe =0,6+1=1,6V U2=1,6V I2=10IB 0,1mA dar Ie = Ic =1mA , URE=1K1mA=1V, deci U2

IC 1mA , IB = ----- = -------= 10A deci I2=1010A=100A = 0,1mA Ai 100

I2 =

1,6V RB2 = --------- = 16 k , alegem 15k RB2=15K 0,1mA U1 4. Se calculeaz@ RB1. RB1 = ----I1 U1 = Ua - U2 = 10V - 1,6V = 8,4V , I 1 = I2 + IB = 100A + 10A = 110A = 0,11mA 8,4V RB1 = ----------- = 76K , alegem 68K 0,11mA RB1 = 68K .

16

C1=C2 =1 F...10 F

Ce= 10 F...100 F

Amplificatorul prezentat este ^n montaj emitor comun. Amplificarea este mare , dar se utilizeaz@ numai la frecven]e mici. Pentru frecven]e mari se utilizeaz@ amplificator ^n montaj baz@ comun@. Calculul rezisten]elor ^n curent continuu se face la fel ca la montajul emitor comun, iar spre deosebire de acest montaj semnalul este introdus prin emitor, iar baza este cuplat@ la mas@ printr-un condensator. RC

RB1

BC107
U1 RB2 RE

U2

CB

La amplificatorul ^n conexiune emitor comun de intrare U1 }i ^n opozi]ie de faz@ fa]@ de aceasta. U1 U2

tensiunile U1 }i U2 sunt

alternative. Tensiunea de ie}ire U2 va fi de 100 de ori mai mare dec$t tensiunea

U2 Factorul de amplificare ^n tensiune Au = ------ ; U1 IC IC Factorul de amplificare ^n curent Ai==-----(montaj EC) ; Ai==---- (montaj BC) IB IE =0,95 - 0,98 = 20 - 1000
17

Factorul de amplificare ^n putere Ap = Au Ai

CAP. 4 APLICA[II ALE TRANZISTOARELOR BIPOLARE.

1. STABILIZATOARE DE TENSIUNE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compar@ ^n permanen]@ valoare tensiunii de ie}ire (stabilizate) cu tensiunea de referin]@ (a unei diode Zener). Aceast@ compara]ie are ca rezultat ob]inerea unei tensiuni numite tensiune de eroare care comand@ modificarea valorii rezisten]ei echivalente a tranzistorului care se mai nume}te }i element regulator. Tranzistorul preia varia]iile de tensiune sau curent ale sarcinii, men]in$nd tensiunea }i curentul de ie}ire constante.Dac@ semnalul de eroare este prea mic pentru comanda tranzistorului ^n montaj se intercaleaz@ ^nc@ un tranzistor sau un amplificator opera]ional care poart@ numele de amplificator de eroare. Sunt dou@ tipuri de stabilizatoare de tensiune: serie }i paralel. 1.1. Stabilizator de tensiune serie. T +E II RZ UI IR IC IB IZ UZ DZ US = UZ - UBE ; UI = UR + UZ ; IR = IZ + IB ; IS = IC + IB . US IS UBE

Func]ionarea stabilizatorului. Orice modificare a tensiunii de intrare sau de ie}ire este sesizat@ de tranzistorul T , care este elementul regulator. %n func]ie de tensiunea baz@-emitor U BE , se modific@ rezisten]a jonc]iunii colector-emitor fapt care duce la caderea pe aceast@ jonc]iune a unei tensiuni mai mari sau mai mici. UZ = US + UBE , deoarece UZ este constant@ c@nd US cre}te UBE scade iar tranzistorul T tinde s@ se blocheze }i cre}te tensiunea colector - emitor deci cre}terea de tensiune este preluat@ de tranzistor }i l tensiunea U S r@mn$ne constant@. Dac@ US scade UBE cre}te iar tranzistorul T se deschide }i tensiunea colector - emitor scade , sc@derea de tensiune este preluat@ de tranzistor }i tensiunea US r@m$ne constant@.
18

1.2. Stabilizator de tensiune paralel . La acest tip de stabilizator elementul de control adic@ tranzistorul T este conectat ^n paralel cu sarcina. Fa]@ de stabilizatorul serie are un randament mai mic, dar avantajul fa]@ de acesta este c@ elementul de control nu se distruge la apari]ia unui scurtcircuit sau suprasarcini }i este utilizat mai ales c$nd curentul de sarcin@ prezint@ varia]ii rapide. + R1 II IZ IC UI T UBE IB RZ UZ US IS +

UBE U1=UR1 + UCE ; US=UZ + UBE ; I1=IC + IZ + IS ; IZ=IB + ------- ; IC=IB RZ Func]ionarea stabilizatorului. Rezisten]a R1 numit@ }i rezisten]@ de balast preia cre}terea sau sc@dera tensiunii de intrare }i men]ine tensiunea de ie}ire constant@. Cre}terea sau sc@derea tensiunii pe rezisten]a de balast este comandat@ de tranzistorul T astfel: - dac@ tensiunea de intrare cre}te are tendin]a s@ creasc@ }i tensiunea de ie}ire. Acest fapt determin@ cre}terea tensiunii baz@ - emitor UBE (deoarece UZ este constant@). Dac@ UBE cre}te atunci scade tensiunea UCE fapt care duce la cre}terea tensiunii pe R1 iar tensiunea de ie}ire US r@m$ne constant@. - dac@ tensiunea de intrare scade are tendin]a s@ scad@ }i tensiunea de ie}ire. Acest fapt determin@ sc@derea tensiunii baz@-emitor UBE (deoarece UZ este constant@). Dac@ UBE scade atunci cre}te tensiunea UCE fapt care duce la sc@derea tensiunii pe R1 iar tensiunea de ie}ire US r@m$ne constant@.

19

Rezisten]a de balast R1 preia varia]iile de tensiune , limiteaz@ curentul prin tranzistor deci ^l protejeaz@ ^n cazul apari]iei unui curent de scurtcircuit sau suprasarcin@. Acest tip de stabilizator are randamentul sc@zut datorit@ consumului rezisten]ei de balast }i a tranzistorului T.

1.3 Stabilizator de tensiune serie cu protec]ie la supracurent T +E II IC IS RP + RZ UI IR DZ UBE IB IC IZ UZ

US TP

Circuitul de protec]ie la supracurent se bazeaza pe principiul reducerii curentului de baza al tranzistorului serie , deci la "inchiderea acestuia" c$nd curentul de sarcin@ dep@}e}te o anumit@ valoare. Curentul de sarcin@ trece prin rezistorul RP produc$nd pe rezistor o c@dere de tensiune, tensiune care este sesizat@ de tranzistorul TP fiind chiar tensiunea baz@-emitor a tranzistorului. C$nd aceast@ tensiune dep@}e}te valoarea de 0,6V tranzistorul incepe s@ conduc@. C$nd tranzistorul intr@ ^n conduc]ie cre}te curentul s@u de colector IC fapt care duce la sc@derea curentului de baz@ a tranzistorului serie deci scade }i curentul s@u de colector. Rezisten]a RP se calculeaz@ ^n func]ie de curentul maxim care poate fi absorbit de sarcin@. 0,6 V RP = -----------IS max Dac@ curentul de sarcin@ cre}te peste valoarea maxim@ admis@ pe rezistorul RP cade o tensiune mai mare de 0,6V iar aceast@ tensiune este transmis@ jonc]iunii baz@-emitor a tranzistorului TP . Tranzistorul intr@ ^n conduc]ie }i curentul care circul@ prin el cre}te, deci cre}te IC. Deoarece IZ este constant , va
20

sc@dea curentul de baza al tranzistorului serie. Prin sc@derea curentului de baz@ scade curentul care circul@ prin tranzistor }i acesta are tendin]a s@ se blocheze deorece cre}te rezisten]a jonc]iunii emitor-colector

1.4. Stabilizator de tensiune serie cu amplificator de eroare. Amplificatorul de eroare sesizeaz@ varia]iile de curent sau de tensiune ale sarcinii }i comand@ Inchiderea sau deschiderea tranzistorului serie. Deci ^n func]ie de comanda care o prime}te de la amplificatorul de eroare tranzistorul serie preia varia]iile de tensiune }i curent din circut men]in$nd tensiunea de ie}ire constant@. Tranzistorul din amplificatorul de eroare are tensiunea din baz@ dat@ de un divizor de tensiune. U R1 R2 U2 U I = ------R1+R2 U2 I = -------R2 U U2 R2 ---------- = -------- U2 = U ---------R1 + R2 R2 R1 + R2 T1 + RP IP UI IB1 IC2 IB2 T2 UBE2 R2 UZ Tranzistorul T2 este amplificatorul de eroare. Tensiunea ^n baza tranzistorului T2 este stabilit@ de divizorul de tensiune R1 - P - R2 este R2 UB2 = US -----------dar UB2 fa]@ de mas@ P US RZ IS R1 +

21

R1 + R2 UB2 = UBE2 + UZ R2 R1+R2 US --------- = UBE2 + UZ US = (UBE2 + UZ ) --------R1+R2 R2

Dac@ US cre}te atunci cre}te }i UBE2 deoarece UZ este constant@. Dac@ UBE2 cre}te atunci cre}te }i curentul de colector al tranzistorului T2. Dac@ cre}te IC2 atunci scade IB1 }i tensiunea colector-emitor al tranzistorului serie cre}te. Deci cre}terea de tensiune US este preluat@ de tranzistorul serie fapt care duce la men]inerea constant@ a tensiunii US. Dac@ US scade atunci scade }i UBE2 iar curentul de colector al tranzistorului T2 scade. Dac@ scade IC2 atunci cre}te IB1 }i tensiunea colector -emitor al tranzistorului serie scade, fapt care duce la men]inerea constant@ a tensiunii US.

1.5. Calculul unui stabilizator de tensiune serie cu amplificator de eroare. T1 + IS + RP IR US T2 UZ DZ 1. Se alege tipul de tranzistor care se utilizeaz@. Tranzistorul serie trebuie s@ asigure curentul maxim de sarcin@ ISM , iar tensiunea colector emitor UCE maxim@ trebuie s@ fie mai mare dec$t tensiunea maxim@ de intrare UIM. Puterea disipat@ pe tranzistorul serie trebuie s@ satisfac@ condi]ia: Pd =(UIM - US)ISM < Pd max. Se stabile}te factorul de amplificare ^n curent al tranzistorului la curentul de colector IC=IS 2. Se calculeaz@ rezisten]a de polarizare RP. Aceasta se calculeaz@ tin$nd cont c@ trebuie s@ asigure curentul de baz@ al tranzistorului T1 ISM URp (U IM-US0,7) 1 IB1 = ------- ; RP = ------ ; UIM = URp+UBE1+US URp = UiM-US-0,7 RP = -----------------22

RZ IB1 IC2

R1 P IB2 UBE2 R2 US

1max

IB1

ISM

3. Se alege tranzistorul din amplificatorul de eroare T2. Acesta trebuie s@ asigure un curent de colector cel pu]in egal cu cel al bazei lui T1, tensiunea colector -emitor UCE2 > UIM - UZ ; factorul de amplificare 2 s@ fie mare. 4. Se alege dioda Zener DZ. Tensiunea de referin]@ a diodei UZ = (0,4...0,5)US. Curentul prin diod@ trebuie s@ fie mai mare dec$t curentul de colector IC2. Rezisten]a de polarizare a diodei DZ se calculeaz@ cu formula: US - UZ RZ = ---------IZ 5. Se calculeaz@ divizorul R1 - P - R2 Curentul prin divizor trebuie s@ fie cam de 10 ori mai mare dec$t IB2. IB2=IC2/ 2 ; ID = 10 IC2 / 2 R2 Tensiunea dintre baza lui T2 }i mas@ trebuie sa fie UB2 = UZ+UBE2 ; UB2 = US -------R 1+R
2

Us ISM 1 US R1+P+R2 = ----- ; ID= 10----- ----- R1+P+R2 = -------- 1 ID 1 2 10ISM 2. AMPLIFICATOARE.

Un amplificator este un circuit electronic prev@zut cu 2 borne de intrare }i dou@ borne de ie}ire. capabil s@ redea la ie}ire un semnal mult mai mare ^n amplitudine dec$t semnalul de intrare dar de aceea}i form@ }i frecven]@ cu acesta. Amplificatorul este prev@zut cu o surs@ de alimentare pentru polarizarea elementelor active din montaj , care amplific@ semnalul de intrare. a) Clasificare Dup@ natura semnalului amplificat: o amplificatoare de tensiune o amplificatoare de curent o amplificatoare de putere Dup@ tipul elementelor active folosite: o cu tuburi electronice o cu tranzistoare o cu circuite integrate (opera]ionale) o magnetice
23

Dup@ banda de frecven]@ a semnalului amplificat: o amplificatoare de curent continuu- amplific@ frecven]e ^ncep$nd cu 0 Hz o de audiofrecven]@(joas@ frecven]@) f=20Hz...20kHz o de radiofrecven]@(^nalt@ frecven]@) f=20kHz....30MHz o de foarte ^nalt@ frecven]@ f=30MHz...300MHz

Dup@ l@]imea benzii de frecven]@: o de band@ ^ngust@ f=9kHz...30kHz

o

de band@ larg@ (videofrecven]@) f=5Hz....5MHz

Dup@ tipul cuplajului folosit ^ntre etaje: o cu cuplaj RC o cu circuite acordate o cu cuplaj prin transformator o cu cuplaj rezistiv (amplificatoare de curent continuu)

b. Parametrii amplificatoarelor. 1. Coeficientul de amplificare (amplificarea) - reprezint@ raportul dintre m@rimea electric@ de ie}ire }i m@rimea electric@ de intrare. Se pot definii: - amplificare ^n tensiune Au = Us/Ui - amplificare ^n curent Ai = Is/Ii - amplificare ^n putere Ap=Ps/Pi Pentru exprimarea valorii amplific@rii se utilizeaz@ ca unitate de m@sur@ : decibelul (dB) Au[dB]=20log*Us/Ui ; Ai[dB]=20log*Is/Ii ; Ap[dB]=10log*Ps/Pi neperul (Np) Au[Np]=ln*Us/Ui ; Ai[Np]=ln*Is/Ii ; Ap[Np]=0,5*ln*Ps/Pi 1Np = 0,686dB 2. Caracteristica fa]@ amplitudine de frecven]a frecvent@ semnalului de se refer@ la dependen]a este amplific@rii intrare. Amplificarea

independent@ de frecven]@ ^n regiunea frecven]elor medii }i scade spre capetele benzii , at$t la frecven]e mici c$t }i la frecven]e mari 3. Distorsiunile - reprezint@ reproducerea inexact@ a semnalului de ie}ire fa]@ de cel de intrare. Distorsiunile pot fi:
24

- ale amplitudinii ^n func]ie de frecven]@(liniare) - ale fazei ^n func]ie de frecven]@(liniare) (au importan]@ videofrecven]@) - armonice (neliniare) (au importan]@ ^n amplificatoarele de putere) - de intermodula]ie(neliniare)

^n

4. Raportul semnal / zgomot - reprezint@ raportul ^ntre tensiunea de ie}ire produs@ de semnalul amplificat }i tensiunea de zgomot propriu. Tensiunea de zgomot propriu este produs@ de elementele componente ale amplificatorului. Aceasta se poate m@sura la ie}irea amplificatorului , scurtcircuit$nd bornele de intrare 5. Sensibilitatea - reprezint@ tensiunea necesar@ la intrarea amplificatorului pentru a ob]ine la ie}ire tensiune sau putere nominal@. Ea caracterizeaz@ amplificatoarele de putere }i se exprim@ ^n unit@]i de tensiune 6. Gama dinamic@ - reprezint@ raportul dintre semnalul de putere maxim@ }i cel de putere minim@ pe care le poate reda amplificatorul. Nivelul semnalului amplificat este limitat superior de puterea etajului final }i inferior de raportul semnal / zgomot al amplificatorului.

2.1. Amplificatorul audio de joas@ frecven]@. Un amplificator audio trebuie s@ cuprind@ un PREAMPLIFICATOR }i un AMPLIFICATOR FINAL. Preamplificatorul - amplific@ tensiunile mici la nivelul necesar atacului etajului final. Preamplificatorul lucreaz@ cu puteri mici, iar curen]ii de colector sunt ^ntre 0,5mA }i 2mA Amplificatorul final - sau amplificatorul de putere amplific@ semnalul ^n putere, lucreaz@ cu curen]i mari , deci el se construie}te cu tranzistoare de putere care suport@ curen]i de colector mari. Acest amplificator necesit@ la intrare un semnal de amplitudine mare , iar impendan]a de ie}ire este mic@ (de c$]iva ohmi ).

25

26

27

28