Ciceu Adriana Claudia Grdinia Achiu Dej CIRCUITUL APEI IN NATURA Eseu-

Scrisoare deschis ctre OMENIRE Doresc s m prezint: numele meu este Little Blue i sunt cea mai importanta persoan de pe pmnt. Nu v uitai la faptul c sunt o minuscul pictur de ap. Am s v argumentez afirmaia mea n rndurile urmtoare. Aceasta scisoare pe care doresc s o citii cu toii s-ar putea s duc la salvarea lumii. Iat cartea mea de vizit:

Nume: LITTLE BLUE Adresa: peste tot pe Planeta Albastr Servicii oferite: rol primordial n ntreinerea vieii pe pmnt.

Eu m-am nscut cu milioane de ani n urm i de atunci colind Pmntul. Am vzut de atunci toat evoluia vieii pe acest planet. tiii ceva, fr mine, viaa pe pmnt nu ar fi existat. n ap au aprut i s-au dezvoltat primele vieti.Datorit mie i frailor mei , care ocupm trei sferturi din suprafaa pmntului, planeta noastr a primit numele de Planeta Albastr. De atunci cnd ne-am nscut nu neam pierdut, ci ne-am transformat continuu. Putem exista sub trei forme: lichid, solid sau sub form de vapori. Pentru a nelege ce pretenii am de la cea mai evoluat specie de pe Pmnt, voi ncerca s v fac s m cunoatei ct mai bine. Din 1

pcate m simt pus n pericol de activitilor voastre. Doresc s v fac s nelegei c acelai pericol v pate i pe voi ca specie.Am s v expun pericolele, precum i felul n care putem s ne salvm. Sper ca scrisoarea mea s aib efectul scontat, pentru binele Planetei Albastre, care ne gzduiete pe noi toi. Ca s m recunoatei, am s v prezint toate formele n care putei s m ntlnii pe mine i pe fraii mei.Putem fi ntlnii n litosfera primar, oceane i mri, care constituie depozitele cele mai mari de ap. Atmosfera, suprafaa continentelor i freaticul lor sunt cele mai srace depozite de ap. Cu toate acestea, dei apa continental este n cantitate relative redus, ea are cea mai mare putere de circulaie, revenind n circuit de nenumrate ori fa de ape din litosfer sau din mri i oceane. Deci, i importana ei n dinamica hidric este cea mai mare. Putem fi ntlnii n toate straturile pmntului sub urmtoarele forme: Stare gazoas, sub forma de vapori, condiionnd umiditatea aerului i fiind prezeni, chiar i n aerul foarte uscat Stare lichid, sub forma de picturi foarte fine (cea i nori) sau mai mari (burni i nori) i n cantiti apreciabile (lacuri, ruri, mri, oceane)

Stare solid, sub form de ace fine de ghea i fulgi de zpad, n norii de la mari nlimi sau n straturile reci de aer, ca i sub forma de grindin i n cantiti apreciabile n gheari sau n zonele unde este zpad permanent.

Circuitul meu n natur este influenat de o serie de factori care condiioneaz anumite procese fizice i chimice din atmosfer, determinnd umiditatea atmosferic i chiar climatul regiunii respective. 2

Aceti factori care alctuiesc baza circuitului apei n natur ar fi evaporaia, condensarea i precipitaiile. Evaporaia este procesul natural prin care apa din hridosfer, litosfer i biosfer, n contact direct cu aerul atmosferic, se transform n vapori, trecnd n nveliul gazos al Pmntului. Se restituie, astfel, atmosferei, un nsemnat procentaj al apelor pe care acesta le-a pierdut pe calea precipitaiilor. Cnd fenomenul se produce direct de la suprafaa apei avem de-a face cu evaporabilitate sau evaporaie potenial. Cnd se produce de la suprafaa solului i a nveliului vegeteal, sub forma de evaporaie total avem de-a face cu evapo-transpiraie. Dac fenomenul se produce de la suprafaa stratului de zpad sau ghea avem de-a face cu sublimarea, iar cnd e vorba despre transpiraia plantelor i animalelor se numete evaporaie fiziologic. Condensarea este procesul care are loc in atmosfera, unde surplusul de vapori ajunsi la saturatie, la o temperatura scazuta se transforma in picaturi de apa, sau sublimeaza, sub forma unor mici cristale de gheata. Procesul condensarii (respectiv al sublimarii) inregistreaza mai intai o faza de formare a norilor si a cetei si, in al doilea rand, o faza de formare a precipitatiilor. A doua faza nu este absolut obligatorie, de foarte multe ori, condensarea oprindu-se la faza de ceata-nori. Precipitaiile reprezinta apa care cade pe pamant, in stare lichida sau solida, cu durata si intensitati diferite, din atmosfera saturata in vapori. Prin precipitatii se inteleg:ploaia, zapada, grindina roua, bruma,chiciura ( promoroaca ), rezultate prin condensarea vaporilor de apa chiar pe suprafata pamantului.

Precipitaiile atmosferice cazute pe suprafata uscatului constituie sursa apelor curgatoare, precum si a apelor subterane ( prin procesul infiltratiei ). Apele curgatoare varsa in oceane o cantitate considerabila de apa, volumele ajungand la 35200 km cubi . In acelasi timp, de pe suprafata oceanului se ridica, prin evaporatie, cantitati imense de umezeala anual, cu care se alimenteaza in permanenta atmosfera.

Procesul relativ complicat al trecerii din hidrosfera in atmosfera si apoi din nou in hidrosfera constituie fenomenul circulatiei apei in natura, evaporatia si gravitatia, reprezentand principalele forte care determina mecanismul acestuia. In cadrul acestui circuit nu se realizeaza doar o deplasare mecanica a unei mase oarecare de apa din domeniul marin in cel atmosferic, apoi in cel terestru, pentru a reveni de unde a plecat, ci un proces mult mai complex care implica toate fenomenele amintite anterior: evaporatie, condensare, precipitatie Importanta circulatiei apei in natura este foarte mare, ea constituind, in primul rand, legatura dintre diferitele unitati ale hidrosferei, mijlocind schimbul de apa dintre domeniul marin si cel continental. In functie de metodele folosite si de precizia masuratorilor, rezultatele referitoare la datele volumetrice ale circuitelor sunt foarte diferite. Prin analiza mai profunda a procesului circulatiei apei in natura, se observa ca in complexitatea lui, acesta este alcatuit din mai multe circuite, fiecare succedate intr-o ordine bine determinata. Astfel, se pot distinge foarte usor,doua circuite: unul local, sau mic si unul universal sau mare. Circuitele locale sau mici se petrec fie deasupra oceanului planetar, fie deasupra maselor de apa continentale si se caracterizeaza 4

prin succesiunea a trei procese: evaporatie, condensare si precipitatie atmosferica. Se formeaza , astfel, un circuit local oceanic si un circuit local continental. Circuitul universal sau mare. Din imensa cantitate de apa care se ridica sub forma de vapori de pe suprafata oceanului planetar, o insemnata parte este dusa deasupra continentelor, unde condenseaza si cade sub forma de ploi, zapezi, grindina. Dar, dupa ce ajunge la suprafata uscatului, apa din precipitatii, urmeaza diferite cai:parte se scurge fie in oceanul planetar, fie in locuri mai joase fara iesire la mare, constituind procesul scurgerii de suprafata sau scurgerea superficiala; alta parte se infiltreaza in scoarta terestra, unde , daca intalneste un strat impermeabil inclinat, se scurge prin porii rocilor de deasupra,in directia pantei acestuia, constituind scurgerea subterana, ce poate ajunge uneori pana in oceane si mari. Prin intermediul scurgerii superficiale si al celei subterane, apele se intorc astfel, din nou in oceanul din care s-au evaporat. Acest fenomen de ansamblu, constituie circuitul universal sau mare. El este mai complex decat cele locale, cuprinzandu-le si pe acestea, si incluzand pe langa evaporare, condensare, precipitatie atmosferica si procesele de scurgere superficiala si subterana. Este printre altele, fenomenul care asigura curgerea raurilor la nivel continental, masuratorile facute de-a lungul mai multor zeci de ani, demonstrand ca nu exista schimbari esentiale intre nivelul oceanului universal si debitul raurilor, in general; din contra exista un echilibru. Volumul urias de apa de pe pamant face ca interventia directa a omului in circulatia globala a acesteia sa fie relativ nesemnificativa. Totusi, in ultimele decade ale acestui secol, mai ales pe plan regional, omul influenteaza direct sau indirect circulatia apei, amploarea acestei influente fiind, cu atat mai mare, cu cat volumul de apa ce aprovizioneaza regiunea respectiva este mai redus. Acumularea apei in lacurile de baraj, irigatiile, utilizarea apei desalinizate tind sa retina apa pe continente o perioada mai lunga de timp decat in mod natural. Pe de alta parte, reducerea suprafetelor impadurite, dezvoltarea agriculturii si industriei au ca rezultat accelerarea scurgerii in oceane si perturbarea echilibrului hidric al unor regiuni continentale, prin aridizarea climatului. Concomitent se produce o incetinire a ritmului de reimprospatare a apei 5

prin fotosinteza - respiratie, efect al reducerii covorului vegetal si poluarii. Pentru a nelege i mai bine importana pstrrii apelor nepoluate v spun c pn i corpul uman conine 70% ap i c apa i oxigenul constituie cele dou elemente fr de care viaa pe Pmnt nu ar fi posibil. Numai n Romnia o singur persoan consuma aproximativ 140 litri de ap pe zi. Oameni dragi iat ce apel fac eu, minuscula pictur de ap Little Blue: Reducei consumurile excesive i nejustificate de ap;

Nu mai tiai vegetaia fr rost; Nu mai aruncai substane chimice i poluante n ape; Ocrotii plantele i animalele; NTR-UN CUVNT, PSTRAI PLANETA ALBASTR SNTOAS.

Sper ca aceast scrisoric a mea s aib ecou n inimile voastre. Gndii aa: atta timp ct Little Blue este vesel i sntos, i noi vom fi la fel iar moartea sau mbolnvirea lui nseamn moartea sau mbolnvirea noastr.

Semnat, Little Blue

Webografie: 1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Circuitul_apei_%C3%AEn_natur%C4%83 2. http://facultate.regielive.ro/referate/biologie/apa_in_natura-35902html