Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mari Constructii Ale Lumii
Mari Constructii Ale Lumii
Una din cele mai mari construcţii din toate timpurile este Marele Zid
chinezesc, proiect gigăntesc înălţat la graniţa între China şi Mongolia, început
în sec. al VII-lea î.H. şi finalizat în sec. al XVII-lea, cunoscând mai multe etape
de edificare. Iniţial, diferiţi împăraţi au poruncit înălţarea unor ziduri de apărare
ici şi acolo, pentru a stăvili atacurile duşmanilor. De-abia în sec. al III-lea î.H.,
artizanul unificării Chinei, împăratul Shi Huang di, din dinastia Qin, a avut
ideea unirii tuturor zidurilor disparate într-o linie continuă, plecând din vest de
Lintao, trecând prin deşertul Gobi ( provincia Gansu ), până la est, la Liaoning,
pentru a oprii incursiunile mongolilor nomazi din nord. Lungimea zidului era
atunci de vreo 3 km.
După dinastia Qin, au urmat dinastiile Han, Jin şi Ming, când Zidul s-a
îmbogăţit cu noi tronsoane spre vest, traversând Coridorul Hexi până la
Xinjiang, pe o distanţă de 10 km. Se întărea astfel paza pe Drumul Mătăsii,
favorizând înflorirea schimburilor comerciale şi culturale între China şi
Occident. Între sec. XIV-XVII, în timpul dinastiei Ming, au fost anexate turnuri
de observare, pe 2-3 nivele, din 100 în 100 m, prevăzute cu arme şi muniţii şi
păzite de soldaţi, întregul Zid fiind considerabil lungit, întinzându-se de la est
la vest în nordul Chinei, şerpuind de-a lungul crestelor muntoase şi dealurilor,
prin stepă şi deşert.
Starea de conservare a Marelui Zid a fost una variabilă. Porţiunile din
piatră şi cărămidă au rezistat cel mai bine timpului şi diferitelor asedii, iar cele
din pământ s-au surpat, în unele locuri nemaifiind decât ridicături din pământ,
iar în altele, fragment de zid îngropat, care au fost detectate de sateliţi.
Chinezii numesc Zidul Changcheng ( „cel mai lung oraş fortificat” ), iar
tibetanii ţl consideră „ muntele de fier chinez”. Forma sa şerpuitoare e aidoma
dragonului – un alt simbol chinez foarte preţuit. Rolul său a fost multiplu –
militar, politic, economic şi cultural. Câteva date statistice ne oferă o imagine
edificatoare a măreţiei acestei construcţii având 6500 km lungime, 10 m lîţime
şi o înălţime variind între 4.5-16 m. S-au folosit 180 milioane m3 de pământ şi
60 milioane3 de materiale. La el au trudit 5-6 milioane de lucrători, vreme de
10 ani, 400.000 fiind victimele uriaşului zid care era apărat de 1 milion de
oameni.
Se spune că Marele Zid poate fi admirat din Cosmos, dar un taikonaut
( cosmonaut chinez ) a negat acest lucru. Adevăr sau legendă, Zidul chinezesc
înfruntă veacurile, fiind înscris din 1987 pe Lista Patrimoniului mondial, ca
tezaur al umanităţii. Peste 10 milioane de turişti vin anual în China pentru a
vedea faimosul obiect care rămâne cea mai grandioasă construcţie a omenirii.
Piramidele egiptene
Colosseum-ul roman
Localizat în Java 8 Indonezia ), este cel mai mare templu budist din
lume, construit în sec. VIII-IX 8 aprox. 750-842 d.H. ). Înalt de 35 m, templul
de la Borobudur a fost multă vreme un veritabil centru al budismului mondial,
dar perioada sa de strălucirea apus o dată cu sfârşitul dinastiei Mataram, când
puterea politică şi religioasă a fost îndepărtată din această regiune. Mult mai
târziu, de-abia prin sec. al XIX-lea, a reintrat în atenţie prin lucrările de
restaurare iniţiate de Sir Thomas Stanford Raffles, căci monumentul era într-o
stare avansată de degradare. Munca de restaurare a costat în demontarea unei
mari părţi din templu, ceea ce a însemnat dislocarea a peste un milion de
blocuri de piatră ( dintr-un total de 60.000 m3, cât era volumul acestuia ) care
au fost curăţate şi montate la loc, în ordinea exactă. Templul Borobuduur face
astăzi parte din Patrimoniul Universal, fiind una din construcţiile importante
ale umanităţii.