Poziţia geografică a României

1) Poziţia pe glob
România este situată la intersecţia paralelei de 45 N cu meridianul de
25 longitudine E.
Consecinţe
- climă temperată
- România se află în al doilea fus orar.
- Pe teritoriul României se află limita de N a viţei de vie şi cea de E a
fagului.
2) Poziţia în Europa
Este situată în partea central sudică la distanţe aproximativ egale
2900 km faţă de V,N şi E continentului, faţă de M. Mediterană se află la
circa 900 km.
Datorită acestei poziţii clima este temperat continentală.
3) Poziţia geo-politică
Până în 1989 România făcea parte din Blocul Comunist iar în
prezent încearcă să adopte stilul de viaţă Occidental Capitalist.
Este membră NATO şi duce tratative de aderare la UE.
România este intersectată de câteva drumuri Geo-Strategice:
- axa V-E şi axa NV-SE facilitează schimbul de tehnologie din V, cu
materiile prime din E.
- drumul energiei Caspice spre Europa.
- Canalul Dunăre-Main-Rin care reprezintă cea mai importantă axă
fluvială a Europei.

Elementele de unitate teritorială

România este străbătută de trei elemente de importanţă Europeană.

1) Carpaţii
- 2/3 treimi din lungimea lanţului Carpatic se află în România.
Carpaţi au loc de barieră în calea maselor de aer, în etajarea
vegetaţiei şi a climei. Sunt importanţi pentru hidrocentrale, resurse
minerale, turism şi ape minerale.
Altitudinea maximă este de 2544 în vârful Moldoveanu.

2) Dunărea
Intră în ţară la Baziaş şi se varsă în M Neagră printr-o Deltă. Străbate
România pe 1075 km şi realizează graniţa cu patru state vecine. Este o
importantă cale de navigaţie. La Porţile de Fier se produce hidroenergie iar
Delta Dunării este o zonă turistică importantă.
3) Marea Neagră
- este importantă pentru turism, navigaţie, pescuit şi exploatarea
petrolului şi gazelor naturale.
Lungimea litoralului este de 247 km.

Relieful României

Relieful României cuprinde două tipuri de unităţi:

1) Unităţi de orogen
2) Unităţi de platformă
1) Zonele de orogen au structură cutată şi sau format prin
încreţirea scoarţei terestre în timpul orogenezelor. În România
au fost trei orogeneze:
a) orogeneza caledonică în care s-a format Podişul Casimcei
b) orogeneza hercinică în care sau format Munţii Măcinului
c) orogeneza alpină în care sau format Carpaţii, Subcarpaţii,
depresiunea Transilvaniei şi Podişul Mehedinţi.
2) Unităţile de platformă au strate orizontale necutate şi aspect
neted. Câmpia de Vest, Câmpia Română, Podişul Getic,
Podişul Moldovei, Podişul Dobrogei de Sud, Dealurile de
Vest.
Relieful României este proporţional deoarece 30% din
suprafaţa ţării o reprezintă câmpiile; 42% dealurile şi podişurile şi
28% munţii.
Relieful are aspect de anfiteatru deoarece de la Carpaţi,
relieful coboară în trepte.
Relieful este concentric deoarece în centru se află
Transilvania care este înconjurată de unităţile majore de relief.
Suprafaţa României este de 238391 km pătraţi.

Clima României

Clima României este temperat continentală de tranziţie.

- este temperată pentru că ne aflăm la jumătatea distanţei dintre
Ecuator şi polul Nord.
- Este continentală deoarece România este în centrul Europei
- Este de tranziţie deoarece pe teritoriul României se simt câteva
influenţe climatice externe.
1) Influenţe submediteraniene manifestate prin ierni blânde şi veri
lipsite de caniculă. Se întâlnesc în S Câmpiei de Vest, Munţii
Banatului, Podişul Mehedinţi, Subcarpaţii şi Podişul Getic şi Câmpia
Olteniei.
2) Influenţe vestice sau oceanice care aduc precipitaţii bogate.
Se manifestă în Câmpia şi Dealurile de Vest, Carpaţii Occidentali
şi Depresiunea Transilvaniei.
3) Influenţe Scandinavo-baltice caracterizate prin temperaturi scăzute
şi precipitaţii bogate. Se întâlnesc în grupa nordică şi Podişul
Sucevei.
4) Influenţe estice (de ariditate) caracterizate prin diferenţe mari de
temperatură între vară şi iarnă, secete frecvente şi apariţia crivăţului.
Se întâlnesc în Podişul Moldovei, Podişul Dobrogei, estul Câmpiei
Române şi subcarpaţii Moldovei.
5) Influenţe pontice manifestate prin brizele marine. Se întâlnesc la o
distanţă de 20 km faţă de ţărm.
6) Influenţe de tranziţie se întâlnesc în centrul Câmpiei Române şi fac
trecerea de la influenţele Oceanice spre cele de Ariditate.

Râurile. Apele curgătoare

Majoritatea râurilor din România se varsă direct sau indirect în

Dunăre, excepţie fac râurile din Dobrogea care se varsă în Marea
Neagră.
În funcţie de colectorul principal râurile pot fii clasificate în patru
grupuri:
1) Grupa râurilor de Vest cuprind râurile care se varsă direct în TISA.
SOMEŞUL
- SOMEŞUL MIC
- SOMEŞUL MARE
BARCĂUL
CRIŞURILE
- REPEDE
- NEGRU
- ALB
MUREŞUL
- ARIEŞUL
- TÂRNAVA MARE
- TÂRNAVA MICĂ
BEGA
2) Grupa râurilor din Sud cuprinde râurile care se varsă direct în
Dunăre.
TIMIŞUL – Bârzava
NERA
CERNA
JIUL
- Motru
- Gilort
OLTUL
- Cibin
- Lotru
- Olteţ
ARGEŞ – Dâmboviţa
IALOMIŢA – Prahava
CĂLMĂŢUI
3) Grupa râurilor de est – cuprinde afluenţi ai Siretului şi Prutului
SIRETUL
- Moldova
- Bistriţa
- Trotuş
- Buzău
- Bârlad
PRUTUL – Jijia şi Bahlui
4) Grupa râurilor Dobrogene cuprinde râuri scurte cu debite mici care
se varsă în Marea Neagră sau în lacuri de la ţărmul ei.
TEIŢA
TELIŢA
SLAVA
CASIMCEA

MAREA NEAGRĂ

Are o suprafaţă de 462535 km pătraţi şi este o mare continentală.

În general ţărmul este înalt. Doar partea de NV cuprinde un sector jos cu
delte, lagune şi cordoane litorale.
Marea Neagră este unicat deoarece nu există curenţi verticali,
astfel se formează două straturi de apă:
- unul de adâncime cu salinitate mare ( 22 la mie ) în care nu există
viaţă datorită acumulărilor de hidrogen sulfurat
- un strat de suprafaţă până la 180 m cu salinitate mică ( 17-18 la mie )
unde există viaţă.
 În Marea Neagră există două tipuri de curenţi:
- un curent de suprafaţă provocat de vânturi;
- un curent de transfer a apelor din Mediterană în Marea Neagră şi
apelor mai dulci din Marea Neagră în Marea Mediterană.
Cea mai mare peninsulă este Peninsula Crimeea iar dintre insule,
Insula Şerpilor.
Fauna
Sturioni marini, scrumbii, delfini, căluţi de mare.
Lungimea litoralului este de 247 km.

DUNĂREA

Dunărea are o lungime de 2860 km şi este al 2 fluviu ca lungime şi

debit din Europa (după Volga). Intră în ţară la Baziaş, realizând graniţa
dintre România şi 4 state vecine şi se varsă în Marea Neagră printr-o Deltă.
În România are o lungime de 1075 km.
Cursul României se poate împărţii în 4 sectoare:
1) Baziaş – Porţile de Fier ( Defileul Dunării)
În trecut valea era foarte îngustă cu stânci în albie şi cu vârtejuri iar
în prezent aici există un mare sistem hidroenergetic şi de navigaţie cu două
ecluze:
2) Porţile de Fier – Călăraş (Lunca Dunării)
Dunărea curge printr-o singură albie iar adâncimea asigură un pescaj
de 2 m.
3) Călăraş – Brăila (Sectorul bălţilor)
Dunărea se desparte în două braţe care în trecut erau mlaştini şi
lacuri care au fost transformate în terenuri agricole.
4) Brăila – Marea Neagră (Dunărea Maritimă)
Are adâncimea cea mai mare permiţând circulaţia navelor maritime
cu un pescaj de 7 m. În sectorul Deltei navigaţia se face pe braţul Sulina.

PORTURI LA DUNĂRE

Drobeta Turnu Severin

Turnu Măgurele
Giurgiu
Călăraş
Brăila
Galaţi
Tulcea
Sulina
 Carpaţii

S-au format în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei

terestre, orogeneză care a ţinut din cretacic până la începutul cuaternalului.
În neogen datorită erupţiilor vulcanice sa format şirul Munţilor
vulcanici din V Orientalilor şi din S Munţilor Apuseni. 2/3 din lungimea
Carpaţilor se găsesc pe teritoriul Romniei. Altitudinea maximă din România
este de 2544 m în vârful Moldoveanu.
Limite
Se întind de la graniţa cu Ungaria în N până la valea Dunării în S.
Pe teritoriul României Carpaţii cuprind 3 ramuri muntoase:
1) Carpaţii Orientali între graniţa cu Ungaria şi Valea Prahovei.
2) Carpaţii Meridionali între Valea Prahovei şi culoarul Timiş-Cerna.
3) Carpaţii Occidentali între Dunăre şi Valea Barcău.
Resurse
- cărbuni, ape minerale, minereuri feroase şi neferoase, lemn şi
hidro-energie.

Carpaţii Orientali

Limite
N – graniţa cu Ucraina
S – Valea Prahovei
E – Podişul Sucevei şi Subcarpaţii
V – Depresiunea Transilvaniei
Modul de formare
- sau format prin încreţirea scoarţei terestre în timpul orogenezei
alpine.
- în neogen datorită erupţiilor vulcanice sau format munţii din V.
Munţi din V
Oaş, Gutâi, Ţibleş, Călimani, Gurghiu, Harghita.
Caracteristici
- sunt formaţi din 3 şiruri de roci:roci vulcanice în V; şisturi cristaline
în centru şi roci sedimentare la E.
- altitudinea maximă este de 2303 în vârful Pietrosu; Rodnei.
- Sunt puternic fragmentaţi de văi şi presiuni.
Tipuri de relief
- relief vulcanic
- relief glaciar
- relief carstic
Resurse
- minereuri feroase şi neferoase, cărbune brun, roci de construcţii,
hidroenergie şi lemn.

Subdiviziuni

1) Grupa Nordică ( Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei)

Limite
N – graniţa cu Ucraina
E – podişul Sucevei
S – Depresiunea Dornelor şi Depresiunea Câmpu Lung
V – Depresiunea Transilvaniei.

2) Grupa centrală ( Carpaţii Moldo-Transilvani)

Limite
N – Depresiunea Dornelor şi Depresiunea Câmpu Lung
E – Subcarpaţii Moldovei
S – Depresiunea Braşov şi Valea Oituz
V – Depresiunea Transilvaniei

3) Grupa S (a curburii)

Limite
N – Depresiunea Braşov şi Valea Oituz
S-E – Subcarpaţii de curbură
V – Valea Prahovei