INFECTIILE

CHIRURGICALE
GENERALITATI
DEFINITII
INFECTIE. fenomen microbian caracteri:at de
un raspuns inflamator la pre:enta
microorganismelor sau la invazia unor tesuturi
care n mod normal sunt
sterile de catre microorganisme.
INFECTIE CHIRURGICALA. infectii care
necesita tratament chirurgical sau care
complica o interventie chirurgicala.
DEFINITII (cont.)
ACTERIEMIE. pre:enta de bacterii viabile in
sange.
SINDROMUL DE RASPUNS INFLAMATOR
SISTEMIC (SIRS). reprezinta raspunsul inIlamator sistemic
la diverse agresiuni clinice severe. Trebuiec ntrunite cel putin
doua din urmatoarele conditii:
1)temperatura peste 38C sau sub 36C ;
2) tahicardie peste 90/minut;
3)tahipnee (peste 20 respiratii/min. sau PaCO2 sub 32mmHg)
4)leucocitepeste 12.000/mm3 sau sub 4000/ mm3 sau neutroIile
imature peste 10 .
DEFINITII (cont.)
SEPSIS. SIRS determinat de infectie.
SOC SEPTIC. hTA indusa de sepsis inciuda
reechilibrarii volemice si insotita de anomalii ale
perfu:iei tisulare care pot include. acido:a
lactica, oliguria, sau alterari acute ale starii
mentale.
MODS. alterarea functiei viscerelor la pacientul
cu o afectiune acuta, astfel incat homeosta:ia nu
poate fi mentinuta fara interventie terapeutica.
DEFINITII (cont.)
CONTAMINARE ACTERIANA.simpla pre:enta
a bacteriilor la nivelul suprafetelor
organismului fara ca acestea sa se multiplice
(re:ervor in lantul epidemiologic al infectiilor).
INFECTIE CLINICA vs INFECTIE
SUCLINICA
INFECTIA NOSOCOMIALA infectia de spital
ClasiIicarea inIectiilor
chirurgicale
1. Dupa evolutie: acute, subacute, cronice.
2. Dupa numarul tipurilor de germeni inplicati:
monomicrobiene, multimicrobiene.
3. Dupa gravitate: autolimitante, severe,
Iulminante.
4. Dupa proIunzime: superIiciale, proIunde.
5. Dupa momentul aparitiei Iata de actul operator:
preoperatorii, operatorii, postoperatorii (SSI)
ClasiIicarea SSI
1. SuperIiciale postincizionale;
2. ProIunde postincizionale;
3. Interesand o regiune sau spatiu anatomic;
4. Interesand multiple regiuni anatomice sau
organe.
ClasiIicarea plagilor operatorii in
raport cu riscul de inIectie
1. Interventii curate, risc inIectie 1-4
2. Interventii curate contaminate, risc 5-15
3. Interventii contaminate, risc 16-25
4. Interventii murdare si inIectate, risc ~25
Etiopatogenia inIectiilor
chirurgicale
Microbiologie:
bacili G-, coci G,anaerobi.
Virusuri: hepatitice, HIV, herpesvirursuri
(CMV, herpetic, varivelo-zosterian, EB)
Fungi inIectii primitive sau oportuniste
(Candida, Cryptococcus, Aspergillus)
Etiopatogenia inIectiilor
chirurgicale (cont.)
Lantul epidemiologic:
-Sursa (rezervorul de germeni)
exogena/endogena
- Calea de transmitere
- Gazda: depasirea mecanismelor de aparare
nespeciIice si speciIice
Conditii care scad rezistenta
organismului Iavorizand inIectiile
DeIecte dobandite: varste extreme, DZ,
malignitatea, traumatismele severe,
malnutritia, insuIicienta cardiaca, renala,
hepatica, tbc activa, imunosupresia, iradierea,
boala Cushing.
DeIecte congenitale: coagulopatii, anemii
hemolitice,agranulocitoza,
agamaglobulinemie.
DeIecte locale: ischemie, neuropatiii,
reumatism cronic degenerativ.
Diagnosticul inIectiilor
chirurgicale
1. Anamneza si examenul clinic:
- Semne locale: r, d, c, t, Il.
- Semne generale: Iebra, tahicardie, tahipnee,
hTa, oligurie, alterarea starii generale.
2. Ex laborator: HLG, ionograma, retentia
azotata, probele hepatice, coagulograma.
3. Examenele imagistice.
4. Examenele bacteriologice.
Elemente orientative n diagnosticul
unei inIectii chirurgicale
- aspectul si mirosul produsului inIectat
miros de struguri: Pseudomonas
miros de uree: Proteus
miros Ietid: anaerobi (Bacteroides, clostridii etc.)
- coloratia Gram; NUMARUL GERMENILOR !!!
- numarul PMN pe Irotiu
- recoltarea puroiului: IN SERINGA !!!
ProIilaxia inIectiilor chirurgicale
Factorii ambientali
Pregatirea preoperatorie aducerea
pacientului in conditia cea mai buna in
vederea interventiei chirurgicale
Indepartarea parului si pregatirea
tegumentelor
Echipa operatorie si instrumentarul
ProIilaxia intraoperatorie a
inIectiilor chirurgicale
trauma operatorie minima
contaminare minima
ndepartarea tesuturilor necrotice, devitalizate
hemostaza perIecta (piederi minime de sange)
evitarea spatiilor moarte
aIrontare perIecta
timp operator minim
spalarea plagii
drenaj eIicient
Tratamentul curativ al inIectiilor
chirurgicale
'Ubi pus ibi evaquo
Interventie chirurgicala clasica sau
laparoscopica pentru rezolvarea Iocarului septic
(apendicectomie, colecistectomie, etc)
Abcese proIunde: tratament chirurgical sau
percuranat ghidat imagistic
Adjuvante: Abt, simptomatice, reechilibrari he,
ab, etc.
ANT!B!OTERAP!A (ABT)
Scop: atingerea unei concentratii antibiotice
> CN! la locul infectiei, pe o perioada = 3/4
din intervalul dintre doua administrari
succesive
Administrarea:
n functie de farmacokinetica:
!ndex de eficacitate S T 1/2
initial alegere si dozaj empiric
ulterior tintita conform
antibiogramei
Efectul postantibiotic: chinolone,
aminoglicozide
Abcese localizate:
ABT nu este necesara !
(suficient drenajul chirurgical)
Abcese profunde:
ABT imediat pre, intra si postoperator
Obligatorie la:
imunodeprimati
semne de septicemie
progresie a infectiei n ciuda drenajului
eficient (drenaj ineficient?, alta sursa?)
ABT
SPEC!F!CA
!nitial empirica
(dg clinic)
De considerat:
spectrul germenilor probabili statistic
patogenicitatea, sinergismul si antagonismul germenilor din
infectiile mixte
concentratia de atins la locul infectiei
efectele secundare ale AB
interactiunile AB mecanisme de aparare ale gazdei
rezultatele studiilor clinice
Dg. bacteriologic
Preferate: AB bactericide
Penicilina C Streptococ, Clostridii
Cefotaxim E. Coli, Klebsiella
PROBLENA TRATANENTULU!
PRELUNC!T !N ST!
Nodificarea florei microbiene de la nivelul
tegumentului, tractului C!
Selectia germenilor rezistenti (colonizeaza
pacientul la scurt timp dupa internare n spital)
administrarea AB cu spectru larg (ex.
!mipenem) elimina si bacteriile simbiotice,
tulburand ecologia sistemului microbian =>
proliferarea fungilor
necesitatea
opririi la timp a AB cu spectru larg
schimbarii cu un AB cu spectru restrans
!nfectiile pielii si tesutului subcutanat:
incizie S drenaj
10 mil Penicilina C la fiecare 6 ore
de linia a doua Cefalosporine,
Clindamicina, Cloramfenicol, Netronidazol
Furuncule Stafilococice: Peni C, Eritro, Clinda
Cangrena: Penicilina C 10 mil la 6 ore
!nfectiile toracice:
cefalosporina + Clindamicina +/ Netronidazol
!nfectiile postoperatorii ale plagii:
infectiile superficiale drenaj
infectiile profunde drenaj + antibiotic
fasciita necrozanta (produsa de streptococ hemolitic sau
stafilococ si peptostreptococci, asociat cu productie excesiva de
colagenaza)
Fpenicilina 1230 mil. U!/zi
Peritonita postoperatorie Fgermeni selectionati prin ABT
preop
ABT ndreptata nu numai mpotriva
germenilor depistati ci si a celor posibili:
cefalosporina generatia 3 + metronidazol
imipenem
ampicilinasulbactam
Pseudomonas, Enterobacter, Serratia:
aminoglicozid + beta lactam
Ceftazidim Fortum
Ceftriaxone Rocephine
Cefuroxime Zinacef
PR!NC!P!!LE ABP
1. AB folosit: eficient mpotriva germenilor ce
contamineaza cel mai probabil plaga
(demonstrat n studii clinice controlate).
2.Folositi doze maxime din AB ales.
3.Administrati AB preoperator la un moment
potrivit (timing) astfel ncat concentratia
tisulara eficienta sa fie atinsa n momentul
contaminarii intraoperatorii maxime.
4.Daca operatia se prelungeste peste 3 sau 4 h,
se administreaza o noua doza (flash).
.Folositi ABP ori de cate ori exista un risc
crescut de infectie a plagii (plagi tip !!, !!!,
uneori tip !).