1. Aguascalientes 2. Baja California 3. Baja California Sur 4. Campeche 5. Chiapas 6. Chihuahua 7. Coahuila 8. Colima 9. Durango 10. Guanajuato 11.

Guerrero 12. Hidalgo 13. Jalisco 14. Mxico 15. Michoacn 16. Morelos 17. Nayarit 18. Nuevo Len 19. Oaxaca 20. Puebla 21. Quertaro 22. Quintana Roo 23. San Luis Potos 24. Sinaloa 25. Sonora 26. Tabasco 27. Tamaulipas 28. Tlaxcala 29. Veracruz 30. Yucatn 31. Zacatecas Mexico, D. F.

Capital Oraul Mexico 1903N 9922V Ora principal Oraul Mexico Limba oficial De Facto: Spaniola Sistem politic Republic federal prezidenial - Preedinte Felipe Caldern Hinojosa Independen 16 septembrie 1810 Suprafa - Total 1,972,550 km km (Locul 13) Ap (%) 2,5% Populaie - 107.449.525 loc. (Locul 11) - Densitate 54,3/km loc./km PIB - Total $$1,122 trilioane ({{{PIB-loc}}}) - Per capita $$11,249 (2006) Moned Peso mexican Fus orar De la UTC-8 la -6 Domeniu Internet .mx Prefix telefonic +52 Mexic (Mxico n spaniol) este o ar situat n America de nord, mrginit de Statele Unite la nord i Belize i Guatemala la sud. Este cea mai nordic ar din America Latin

i cea mai populat ar vorbitoare de spaniol din lume. ntruct Mexic este de fapt o republic federal, numele oficial complet este Statele Unite Mexicane (Estados Unidos Mexicanos). ara este frecvent numit Republica Mexican (Repblica Mexicana) dei acesta nu este titlul recunoscut oficial.

Geografie
Din punct de vedere geografic, Mexic face parte din America centrala. Forma teritoriului est aproximativ triunghiular, avnd peste 3000 km de la extremitatea nord-vestic la cea sud-estic. ara are granie cu Statele Unite ale Americii la nord i cu Belize i Guatemala la sud. Peninsula Baja California, cu o lungime de 1250 km, este situat n vestul rii i formeaz Golful Californiei. n estul rii este situat Golful Mexicului, format de cealalt peninsul mexican, Yucatn. Cel mai mare ora este capitala, Ciudad de Mexico, care are peste 19 milioane de locuitori i este printre cele mai mari aglomeraii urbane din lume. Alte orae cu peste un milion de locuitori sunt Guadalajara, Monterrey, Toluca, Puebla, Tijuana, Ciudad Jurez, Len i Torren. Dei Mexicul este frecvent asociat cu teren deertos, prile de sud ale rii au o clim tropical, fiind situate sub Tropicul Racului. Rurile principale sunt Rio Grande, n extremitatea nordic i Usumacinta n sud, plus Grijalva, Balsas, Pnuco i Yaqui n interior. Se mai poate aminti aici vulcanul activ Popocatepetl Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume, cu un PIB de peste un trilion(1000 de miliarde) de dolari SUA. Este clasificat ca i economie cu venit mediuridicat, avnd al patrulea cel mai mare PIB pe cap de locuitor din America Latin. De la criza economic din 1994-1995, ara a trecut printr-o revenire economic seminificativ, cu o rat de cretere economic de 3-5% care a dus la scderi n rata de srcie, de la 24,2% n 2004 la 17,6% n 2004. Rata srciei n mediul rural a fost de 42% in 2000 , redus de la nivelul de 27,9% in 2004. n ultimii ani, Mexicul a devenit o economie din ce n ce mai "privatizat", cu companiile de stat avnd un rol mai restrns n activitatea economic. Economia mixt este bazat pe industrie i servicii, dei exist un sector agricol puternic. De asemenea, republica este al patrulea cel mai mare productor de iei din lume. Datorit nelegerii NAFTA, comerul cu Canada i SUA s-a triplat din 1994. Din anii 1990, Mexicul s-a angajat n comer din ce n ce mai liber, introducnd agremente de comer liber cu peste 40 de ri, inclusiv rile Uniunii Europene i Japonia. Guvernul este n discuii cu blocul Mercosur pentru aranjamente de comer liber. Dei economia mexican s-a modernizat semnificativ n ultimul deceniu, nc mai exist diverse probleme structurale. Problemele rii includ salarii mici, o distribuie neuniform a veniturilor (20% din populaie ctig 55% din venitul naional) i oportuniti reduse

pentru statele din sud, care au o populaie amerindian numeroas. Inegalitile geografice sunt de asemenea o problem principal: pri ale districtului federal au un nivel de trai similar cu cel al Italiei. Corupia i evaziunea rmn probleme cronice.

Uzbekistan, sau Republica Uzbekistan (uzbec: Ozbekiston Respublikasi sau Ozbekiston Jumhuriyati), este o ar n Asia central. Se nvecineaz cu Kazahstanul la vest i la nord, cu Krgzstanul i Tadjikistanul la est i Afganistanul i Turkmenistanul la sud.

Exist dou mari zone geografice: n vest este Cmpia Turanului, mare parte deert de pietri (Deertul Kazal-Kum), iar n est relieful crete progresiv pn la grania cu Kargastanul, unde se afl Munii Tian San. n extremitatea vestic a Uzbekistanului se gsete lacul Aral, cndva a 4-a ntindere intracontinental de ap din lume. Lacul i-a redus volumul la aproape jumtate prin intervenia nechibzuit a omului (cea mai mare parte a apei fluviului Amudaria ce curge n sudul rii i care se vrsa n Lacul Aral este folosit pentru irigaii). Aceasta zon a Uzbekistanului se deertific rapid.

Economie
Uzbekistanul este unul dintre cei mai mari productori de bumbac din lume i al 2-lea exportator mondial. Cu mare pondere n agricultura rii, care antreneaz 50% din populaie, sunt pomicultura i legumicultura. Pentru agricultur au fost construite 150000 km de canale de irigaie. Capital Takent 4116N 6913E Ora principal Takent Limba oficial uzbeca Sistem politic - Preedinte Islam Karimov - Prim-ministru Shavkat Mirziyayev Independen 1 septembrie 1991 Suprafa - Total 447,400 km km (Locul 56) - Ap (%) 4,9 % Populaie 26.851.195 loc. (Locul 42) - Densitate 60 locuitori/km loc./km PIB - Total $52,21 miliarde USD (74) - Per capita $1.900 USD Moned SOM-ul uzbekistanez (UZS) Fus orar UTC + 5 Domeniu Internet .uz Prefix telefonic +998 1. 2. 3. 4. 5. Toshkent Shahar Andijon Province Buxoro Province Fargona Province Jizzax Province

6. Namangan Province 7. Navoiy Province 8. Qashqadaryo Province 9. Samarqand Province 10. Sirdaryo Province 11. Surxondaryo Province 12. Toshkent Province 13. Xorazm Province 14. Qoraqalpogiston autonomous republic La hotarul dintre Orient si Occident, intre intinderea falnicilor munti Ural, imensitatea teritoriului Rusiei si Marii Caspice, se afla cateva dintre tarile cele mai vechi ale continentului asiatic, tari a caror istorie este strans legata de legendarul drum al matasii si peste care s-au succedat unele dintre cele mai puternice imperii ale umanitatii. Va invitam asadar sa pasim impreuna pe teritoriul a doua dintre ele, sa le cunoastem istoria bogata si ascunsa in negura timpului si sa gustam din minunatele povesti despre caravane si negustori incarcati cu marfuri scumpe, mirodenii si matasuri. Uzbekistan sau tara domurilor albastre si Turkmenistan tara nisipurilor negre, adevarate paradisuri ale celor pasionati de istorie si arheologie, sunt doua destinatii care va vor fermeca cu siguranta prin amabilitatea localnicilor, diversitatea si multitudinea obiectivelor turistice pe care le veti vizita. Va fi o calatorie de aur, asa cum o evoca si in versurile sale poetul englez James Elroy Flecker Calatorie de aur catre Samarkand

Cd. de Mxico 1 2 3 4 5 6 7 8 9 11 Guadalajara Monterrey Puebla Toluca Tijuana Len Cd. Jurez Torren San Luis Potos

DF, Mex, Hgo Jal NL Pue, Tlax Mex BC Gto Chih Coah, Dgo SLP

18.847.433 4.095.853 3.664.331 2.109.049 1.610.786 1.483.992 1.425.210 1.313.338 1.110.890 1.104.034
Fuente:

10 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Quertaro Mrida Mexicali Aguascalientes Tampico Culiacn Cuernavaca Acapulco Chihuahua Morelia

QRO Yuc BC Ags Tamps, Ver Sin Mor Gro Chih Mich