Din momentul renunrii la sistemul de schimb al ratelor fixe adoptat la Bretton Woods n 1971-1973 i implementrii sistemului ratelor de schimb

flotante, analitii economici au fcut eforturi pentru a explica fluctuaiile ratelor de schimb. Piaa FX mondial este imens, avnd un volum de tranzacii de aproximativ 1,5 trilioane USD, cele mai multe dintre acestea fiind tranzacii spot, i este considerat foarte schimbtoare. Dintre valute, perechea EUR/USD este cea mai des tranzacionat. Principalii factori care afecteaz ratele de schimb sunt indicatorii economici precum creterea economic, rata dobnzii i inflaia i factorii politici. De asemenea, i factorii psihologici au un anumit efect asupra ratei de schimb, date fiind numeroasele tranzacii speculative efectuate pe pia. n plus, aciunea concertat a unor mari juctori FX poate conduce piaa n aceeai direcie. Interaciunea acestor factori este complex, ceea ce face ca anticiprile FX cu privire la evoluia ratelor de schimb s fie dificile. Rata de schimb EUR/USD este cea mai important i supravegheat rat de schimb pentru c Zona Euro i S.U.A. sunt superputerile financiare mondiale. Aceast rat de schimb este un indicator important al sntii economice relative dintre Zona Euro i S.U.A. i ofer numeroase informaii, nu numai despre starea acestor economii, ci i despre fluxurile de capital.

4.1. Evolutia istorica a cursului valutar Intre 1880 si inceputul Primului Razboi Mondial si, pentru scurt timp, in perioada interbelica, pentru schimburile valutare se utiliza ca baza etalonul international aur. Acesta presupunea ca fiecare tara isi definea unitatea monetara in termenii unei anumite cantitati de aur. Rezultatul acestei situatii era ca aurul trebuia sa fie exportat si importat pe baze nerestrictive, astfel incat guvernele sa poata schimba aur pe bancnote si invers. Perioada anilor 1920 si 1930 s-a caracterizat atat printr-un haos monetar extins in intreaga lume, cat si printr-o mare recesiune economica. In scopul evitarii oricarei repetari a conditiilor economice din perioada antebelica, spre sfarsitul celui de Al Doilea Razboi Mondial guvernele aliate s-au intalnit in cadrul Conferintei ONU pe probleme monetare si financiare. Aceasta conferinta a avut loc la Bretton Woods, New Hempshire, SUA, in iulie 1944. In cadrul conferintei au fost infiintate doua organisme: Fondul monetar international (International Monetary Fund IMF); Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare Banca Mondiala.

Obiectivele F.M.I. erau acelea de a crea stabilitate monetara si de a indeparta restrictiile din cadrul schimburilor, de natura de a afecta comertul international. Valoarea fiecarei monede a fost exprimata in cantitati fixe de aur, dar convertibilitatea dolarului American, fixate la 35$ pe uncia de aur, este aceea care a constituit substratul sistemului. De fapt Acordul de la Bretton Woods a facut din dolarul SUA moneda-etalon la nivel international, care, la randul sau, era convertibil sau rambursabil in aur. Sistemul valutar de la Bretton Woods (SUA) din anul 1944 a functionat pe baza mecanismului cursurilor fixe. Cursurile de schimb ale monedelor tarilor membre ale FMI oscilau in jurul paritatii in limita de 1% . Tarile membre FMI se angajau sa mentina cursurile monedelor in limitele marjelor de fluctuatie prin interventii pe pietele valutare. Mecanismul cursurilor de schimb fixe aplicat de tarile membre ale FMI in relatiile economice internationale a fost justificat de urmatoarele argumente: mecanismul cursurilor de schimb fixe urmarea sa formeze si sa mentina stabilitatea in schimburile economice internationale; operatorii care se angajau in contractele comerciale internationale erau supusi unor riscuri reduse; mecanismul cursurilor fixe era menit sa asigure o administrare eficienta si echitabila a resurselor valutare. In perioada aplicarii cursurilor fixe s-au manifestat unele efecte negative: in masura in care se modifica cursul de schimb peste limitele stabilite se manifesta incertitudine in derularea tranzactiilor comerciale internationale; banca centrala isi dirija rezervele valutare spre sustinerea cursului de schimb si se diminua influenta lor in stabilirea echilibrului valutar; Uneori, politicile economice ale tarilor erau orientate spre sustinerea cursului de schimb si nu spre stimularea schimburilor economice internationale. Pe la mijlocul anilor 1960, Germania de Vest si Japonia au devenit concurenti ai SUA la titlul de cea mai dezvoltata natiune industrializata. In 1971, sub presiunea fluxurilor masive de capitaluri si a deficitelor comerciale tot mai accentuate, SUA si-au suspendat politica de convertire a dolarului in aur. Evolutia economica a statelor capitaliste in anii 1950-1970, presiunile de pe piata aurului si alti factori economici si monetari au exercitat influente asupra relatiilor economice internationale si au determinat renuntarea la mecanismul cursurilor de schimb fixe in anul 1971.

Acordul Smithsonian din decembrie 1971 a prevazut un sistem de cursuri raportate la dolarul SUA cu marje mai mari de fluctuare de pana la 2,25% denumit sistemul cursurilor centrale ce s-a aplicat pana in martie 1973, dupa care tarile dezvoltate au trecut la flotarea cursurilor valutare. In acest context, cea de-a doua modificare a statutului FMI din anul 1978 a prevazut principiul potrivit caruia tarile membre se bucura de libertate in alegerea politicii de curs. In conformitate cu prevederile art.IV din statutul FMI, tarile membre sunt invitate sa colaboreze cu Fondul si cu celelalte tari membre in aplicarea flotarii cursurilor valutare. Tarile membre se mai angajeaza sa nu manevreze cursul de schimb pentru a obtine avantaje unilaterale si sa nu aplice masuri care sa imoiedice ajustarea balantei de plati. Flotarea cursurilor valutare (determinarea cursului pe piata valutara) genereaza unele efecte pozitive in relatiile economice internationale: favorizeaza echilibrarea spontana a balantei de plati, daca raportul de schimb al valutei se situeaza la nivelul de echilibru al cererii si ofertei de pe piata valutara; poate sa determine reducerea necesarului de rezerve valutare in cazul in care banca centrala nu se mai angajeaza sa intervina pe piata valutara pentru sustinerea cursului de schimb; asigura ajustarea economiei nationale in functie de influentele factorilor economici monetari si financiari; descurajeaza interventiile speculative deoarece variatiile de cursuri sunt mai greu de anticipat; contribuie la formarea unui nivel fundamental al cursului de schimb daca nu se aplica anumite masuri pentru echilibrarea balantei de plati. In perioada de aplicare a cursurilor flotante, interventiile pe pietele valutare au fost insemnate si frecvente, s-a impus coordonarea politicilor valutare si s-a manifestat instabilitate pe pietele valutare. Cursurile flotante produc si unele efecte negative in relatiile economice internationale: amplifica riscurile comertului international; presupun imobilizarea unor sume pentru acoperirea pierderilor din producerea riscului valutar; propaga inflatia ca urmare a tendintei participantilor la schimburile internationale de a majora preturile in vederea acoperirii pierderilor din modificarea cursului de schimb; influenteaza raportul dintre export, import si productia interna; pot determina aplicarea unor masuri protectiniste.

La 22 septembrie 1985, ministrii de finante si guvernatorii bancilor centrale din SUA, Japonia, Germania, Franta si Regatul Unit s-au reunit la hotelul Plaza din New York. Acordul de la Plaza a recomandat politica de interventie concertata a bancilor centrale pe pietele de schimb. Acordul de la Louvru din 21-22 februarie 1987 incheiat de tarile mai sus enumerate, la care s-au adaugat Canada si Italia, a recomandat masuri pentru stabilizarea dolarului SUA (fixarea unor zone mai largi de variatie, ajustarea cursurilor in cazul unor disparitati, interventia concertata in cazul fluctuatiei cursului de schimb. Reuniunea grupului celor 7 tari industriale de la Toronto din iunie 1988 a sustinut intarirea cooperarii internationale prin interventia bancii centrale in limitarea variatiei cursului de schimb. La 1 ianuarie 1999, Uniunea Europeana a implementat Uniunea Monetara Europeana, care presupune ca ratele de schimb dintre monedele europene sa fie fixate una fata de alta. Monedele europene au fost eliminate de la 1 ianuarie 2002 in favoarea noii monede unice, Euro, care a devenit moneda nationala pentru toate tarile participante la Uniunea Monetar European. Totusi euro floteaza in continuare liber fata de celelalte monede neeuropene.

Cursul de schimb EUR/USD Una dintre consecinele introducerii monedei Euro este provocarea lansat la adresa hegemoniei dolarului american ca mijloc de plat internaional. Dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, nici o alt moned naional nu a reuit s concureze cu rolul pe plan internaional al monedei naionale a Statelor Unite. Deoarece Sistemul Monetar Internaional poate fi instabil n cazul unor ocuri puternice, moneda Euro aduce posibilitatea promovrii stabilitii sistemice. Contrar ateptrilor, valoarea monedei Euro a experimentat numeroase fluctuaii de la introducerea acesteia din ianuarie 1999. Aceste fluctuaii nu au fost foarte mari din punct de vedere istoric (Mussa, 2005). n cele ce urmeaz voi analiza natura fluctuaiilor cursului de schimb EUR/USD, innd cont de politicile strategice ale Bncii Centrale Europene (BCE). n special, voi analiza gradul n care fundamentele economice din Europa i SUA au dominat evoluia cursului de schimb EUR/USD. nelegerea factorilor care determin evolui acestui curs de schimb poate avea implicaii importante pentru restul lumii, la nivelul politicilor monetare.

Comportamentul cursului de schimb are un rol important n determinrea poziiei unei monede n Sistemul Monetar Internaional. Spre exemplu, puterea i stabilitatea susin avansarea monedei Euro ca moned de schimb pe plan internaional, n timp ce volatilitatea i depreciarea secular tind s erodeze ncredearea pieei n aceast moned de schimb. Moneda Euro are un potenial remarcabil pentru a ajunge la nivelul dolarului pe plam mondial i chiar s conteste dominaia internaional a acestuia. Spre exemplu, zona Euro: - are PIB-ul anual echivalent cu aproximativ trei sferturi din PIB-ul Statelor Unite i este cu mult mai mare dect cel al Japoniei; - are o pia intern imens; - are o pia financiar destul de integrat (procesul de integrare nu s-a ncheiat); - a meninut cu succes o rat a inflaiei mic pe o perioad extins.
Comportamentul monedei Euro pe piaa extern 2 THE FOREIGN EXCHANGE MARKET BEHAVIOUR OF THE EURO

Moneda Euro a fost introdus la nceputul anului 1999 la o rat de schimb de 1,77 USD. Pn la acel moment, muli analiti au preconizat o aprecierea a monedei Euro fa de dolar. Se atepta ca unificarea pieelor financiare, realizat n a treia etap de formare a Uniunii Monetare Europene, s contrabalanseze portofoliile agenilor publici i privai n favoarea monedei Euro. De fapt, Euro s-a depreciat dup introducerea sa, ajungnd sub paritate la nceputul anului 2000. A continuat trendul depreciativ, ajuncnd la un minim de 0,852 USD n octombrie 2000. Contrar multor preri i avnd n vedere c economia zonei euro era mult mai puternic dect cea a Statelor Unite, Mussa (2001) susine c slbiciunea monedei Euro nu a fost dat de fundamentele ubrede. El preconizeaz o moned european mai puternic pe termen mediu i lung, care va beneficia de expansiunea folosirii forei de munc n scop productiv i acumularea capitalului. De asemenea, Einchengreen (2005) este de prere c fluctuaiile mari ale cursului de schimb EUR/USD nu au destabilizat pieele financiare europene sau economia ca intreg. Totui, deprecierea monedei europene se complic avnd n vedere creterea deficitului contului curent al Statelor Unite (Figura 1).

Figura nr. 1 Cursul de schimb EUR/USD n perioada 1994-2001

De-a lungul perioadei analizate, se observ o apreciere per total a dolarului american fa de moneda euro (Figura nr. 1). Rezumatul statistic pentru aceeai perioad este prezentat n tabelul urmtor. Tabelul nr. 1 Statistici cu privire la cursul de schimb EUR/USD Minim 0,8287 Media 1,117697 Maxim 1,3470

Din alt punct de vedere, declinul monedei Euro este datorat proieciilor de cretere divergente pentru cele dou regiuni. Corsetti i Pesenti (1999) demonstreaz c rata de schimb EUR/USD pentru perioada 1999-2000 poate fi foarte uor explicat prin revizuiri ale ratelor de cretere ale output-ului anticipat n SUA i zona Euro. Trebuie avut n vedere faptul c corelaia dintre estimrile creterii economice i ratele de schimb nu sunt valabile i pentru alte monede din aceeai perioad de calcul. Aceste observaii disparate sunt atribuite tendinei participanilor pe pia de a se axa exclusiv pe o variabil care le susine ateptrile i de a ignora ali determinani fundamentali. Cu toate acestea, moneda Euro a nceput s fluctueze puternic mpotriva dolarului nc de la mijlocul anului 2001. Aprecierea prelungit i dramatic a Euro a pus din nou la ncercare concepiile multor analiti economici. A aprut ideea conform creia scderea exporturilor n contextul unei monede europene puternice va duce la recesiune. O prere

comun este c Euro a fost depreciat la sfritul anului 2000 i pn la mijlocul anului 2001, iar acest fapt a dus la supraevaluarea nivelului de echilibru pe termen lung. Rata de schimb EUR/USD este foarte sensibil la modificrile ratei dobnzii. Cnd dobnda crete n S.U.A., dolarul american tinde s se aprecieze. La fel, cnd rata dobnzii crete n Zona Euro, moneda european se apreciaz. Analiznd traiectoria istoric a cursului de schimb EUR/USD, se poate observa c acesta este caracterizat de volatilitate. Datorit fluxurilor masive de capital, cursul de schimb EUR/USD se poate aprecia sau deprecia destul de mult, chiar i cu 30% pe an.

Figura nr. Cursul de schimb EUR/USD n perioada 2002-2009

Ar putea Euro s nlocuiasc Dolarul american pe plan internaionl? n 2007, fostul director al Federal Reserve Alan Greenspan a lansat ipoteza conform creia moneda european ar putea nlocui dolarul american ca valut internaional. La sfritul anului 2006, 25% din rezervele valutare din depozitele bncilor centrale erau n Euro, n comparaie cu 66% n dolari americani. n plus, 39% dintre tranzaciile externe s-au efectuat n euro, n comparaie cu 43% efectuate n USD. n multe pri ale lumii Euro nlocuiete dolarul. Mai mult, UE a devenit cea mai mare economie pe plan mondial. Totui, dei euro este destinat s nlocuiasc dolarul, acest proces va fi unul de lung durat i nu va duce la colapsul dolarului, deoarece nu este n interesul niciunei economii ca acest lucru s se ntmple, din moment ce colapsul dolarului va duce la distrugerea economiei mondiale. n plus, Statele Unite sunt cel mai bun client al ntregii lumi i trile care ar putea

duce la cderea dolarului sunt chiar cele care au nevoie ca Statele Unite s le cumpere produsele; astfel c nu au nii un interes n acest sens. Un alt motiv pentru care trecerea la Euro, dac va avea loc, va fi un process de lung durat este c aceast valut este relativ nou. Aceast reevaluare puterea euro i slbiciunea dolarului este vzut de muli economiti drept un process natural de corecie a valorilor valutelor. Valorea monedei euro este susinut de Banca Central European, care menine rata dobnzii ridicat n vederea combaterii inflaiei. Totui, n timp ce creterea economiei americane ncetinete, tot aa se va ntmpla i n cazul economiei europene, iar Banca Central Eurpean va fi nevoit s scad rata dobnzii. n acel moment euro se va deprecia relative fa de dolar i adevrta valoare relativ a celor dou monede se va stabiliza.

BIBLIOGRAFIE
1.Robert A Mundell si zonele monetare optime-Prof.Univ Al.Tasnadi, Lector Univ.dr.Claudiu Doltu 2.Economie Mondiala Ion Ignat , Spiridon Pralea ,Ed.Sedcom Libris 2006 3.UE, De la piata comuna la Moneda Unica , Ion Ignat ,Ed. Economica, Buc 2002 4.Europa Monetara, SME,UEM,Moneda unica, MEME Inst.European,1999