Psihologia ca stiinta Psihologia (din limba greac: psych = suflet, logos = tiin) este tiina care studiaz comportamentul

ul uman, inclusiv funciunile psihice i procesele mentale ca inteligena, memoria, percepia, precum i experienele interioare i subiective cum sunt sentimentele, speranele i motivarea, procese fie contiente, fie incontiente. n acest cadru general al activitii psihice distingem urmtoarele categorii: Coninut psihic sau de contiin: elementul care, intr-un moment determinat, face obiectul unei funciuni psihice. Funciuni psihice: modalitatea specific a activitilor contiente independent de coninutul lor. Mecanisme psihice: modalitatea specific a activitilor incontiente. Sfere sau straturi psihice: ansamblul de funciuni i mecanisme comune unei anumite funciuni psihice (de ex.: sfera afectiv, sfera cognitiv etc.). Tipul psihologic: ansamblul caracteristicilor individuale intelectuale, afective i voluntare care pot fi schematizate ntr-un mod abstract (personalitatea). Psihologii adopt diverse modaliti n studiul activitii psihice. De exemplu, psihologia experimental folosete metode tiiifice n descrierea i nelegerea cauzelor i relaiilor reciproce ale unor procese diferite cum sunt percepia, nvarea, memorizarea i comportamentul social. Psihologia umanistic face mai de grab investigaii calitative pentru a cerceta experienele subiective ale fiinelor umane. De la nfiinarea primului laborator experimental de psihologie de ctre Wilhelm Wundt n 1879 la Universitatea din Lipsca (Leipzig), psihologia s-a separat treptat de filozofie, din care provenea, pentru a deveni o specialitate de sine stttoare cu o serie de direcii i subspecialiti, care dispun doar n parte de un limbaj comun.