din cele 27 de categorii.

Cele mai dese referiri la adresa etniei rrome vizau categoriile 6 (30 de puncte), 7 ( 20 de

Metoda Participanti La studiul de fata au participat 30 de persoane (15 participanti de sex masculin, 15 participanti de sex feminin), personae care frecventeaya cursurile de anul doi in cadrul Facultatii de Psihologie din cadrul Universitatii Bucuresti, cu varsta cuprinsa intre 20 si 35 de ani. Toti calificare pentruin un participant nu face parte dintr-un grup etnic minoritar in legatura cu care si-a exprimat opiniile. Participarea acestor persoane s-a facut benevol, neexistand nici un fel de motivare din partea cercetatorilor. Doua persoane (abordate pentru a face parte din lotul de subiecti) s-au retras din acest studiu dupa ce au fost informate asupra instrumentelor ce urmau a fi aplicate. Instrumente Imaginea de sine a fost evaluata cu ajutorul a doua instrumente: Scala de Identitate a Eului (Ego Identity Scale; EIS; Tan, Fine, Porac) si Scala Imaginii de Sine (Rosenberg). EIS masoara gradul de formare a Eului. Cei 12 itemi stabilesc gradul de acceptare a sinelui, simtul directiei, abilitatea de a lua decizii, de a-si asuma responsabilitati. Fiecare item prezinta doua afirmatii (variante de raspuns dintre care subiectul o alege pe cea care-l reprezinta), punctajul putand sa varieze in cazul fiecarui participant de la 0 la 12 puncte. Scorurile mici (0-3 puncte) echivaleaza cu un nivel foarte scazut de maturitate si structurare a identitatii Eului, existenta unor dubii despre propria persoana, inabilitatea de a lua decizii, de a fi responsabil, o imagine de sine scazuta. Scorurile medii (4-8 puncte) semnifica o identitate bine structurata, clar conturata, o buna acceptare de sine, un simt al directiei si responsabilitatii. Scorurile inalte (9-12 puncte) semnalizeaza o identitate supraconturata, o supraresponsabilizare, o autoincredere si un self crescut. Scala lui Rosenberg vizeaza imaginea de sine, stima de sine, increderea in fortele proprii si consta in 10 itemi (afirmatii fata de care persoana isi exprima acordul/dezacordul pe o scala de la 1 la 4). Scorurile pot varia intre 0 si 40 puncte. Scorurile pana la 20 de puncte semnifica o imagine de sine scazuta, probleme cu stima de sine, lipsa increderii in fortele proprii, o identitate slab conturata. Scorurile medii (21-30 puncte) exprima o imagine de sine pertinenta, o identitate bine conturata, o incredere buna in fortele proprii. Scorurile peste 30 de puncte exprima o imagine de sine exacerbata, o incredere oarba in fortele proprii, o supraevaluare a fortelor personale. Stereotipurile etnice au fost evaluate dupa raspunsurile oferite la o sarcina de compozitie. Participantii si-au exprimat in scris opiniile fata de trei grupuri minoritare etnice de la noi din tara (maghiari, rromi, evrei). Fiecare raspuns-compozitie trebuia sa fie delimitat de celelalte. Dimensiunea si continutul acestora era la alegerea participantilor. Informatiile obtinute au fost prelucrate prin metoda analizei de continut. Categoriile (de stereotipuri) folosite au fost preluate dupa Fischoff(1999) si ajustate la cercetarea de fata: au fost eliminate 6 categorii (stereotipuri atletice, stereotipuri legate de artele martiale, lipsa prezentei in roluri principale, lipsa cetateniei, actori non-etnici in roluri etnice, identificarea tuturor hispanicilor ca fiind mexicani); categoria &ldquo;bande&rdquo; a fost unita cu cea legata de criminalitate si violenta; s-a adaugat categoria &ldquo;denumiri jignitoare&rdquo;; s-a adaugat o serie de bonusuri (pentru o imagine completa a categoriilor si bonusurilor vezi Anexa 1si Anexa 2). Fiecare compunere a fost cotata la cele 27 de categorii pe o scala de la 0 la 3: 0 marcand absenta stereotipului, 1 marcand prezenta lui, 2 marcand prezenta lui repetata sau intensa, 3 marcand prezenta lui repetata si intensa. Scorul (per total) poate varia intre &ndash;2 si 92. Avand in vedere subiectul cercetarii foile de raspuns nu au presupus o identificare a participantilor dupa nume ci dupa un cod format la alegerea acestora din cifre, litere, desene. Procedura Participantii au fost rugati sa-si exprime in scris opiniile despre grupurile etnice: maghiar, rrom si evreu. Opiniile lor trebuiau sa fie directe si la obiect; desemenea, li se solicita sa nu depaseasca foaia de raspuns (fata si verso). A urmat evaluarea, cotarea si calcularea scorurilor pentru streotipurile etnice (astfel ca scorurile la celelalte instrumente sa nu poata influenta evaluarea compozitiilor). Dupa doua saptamani participantii au fost supusi unei testari cu scalele EIS si Rosenberg. Rezultate Primul pas a constat in evaluarea, cotarea si scorarea compozitiilor participantilor. Una dintre lucrari a fost exclusa din acest proces: participantul nu-si exprimase direct si la obiect opiniile ci apelase la situatii ipotetice sau imaginare (pentru care nu existau modalitati de evaluare). Folosindu-se categoriile de stereotipuri cu scala de la 0 la 3 puncte si sistemul de bonusuri (vezi Anexa 1 si Anexa 2), fiecare cercetator a ajuns la o serie de scoruri. S-a realizat un prim indice de corelatie r = 0.78, insuficient pentru a trece mai departe. 17 lucrari cu diferente mai mari sau egale cu 3 puncte intre scorurile obtinute de cercetatori au fost recorectate. Indicele de corelatie obtinut dupa recorectare a fost r = 0.91. 6 lucrari prezentau inca diferente de cel putin 3 puncte: ele au fost discutate si punctate din nou. Noul indice obtinut a fost r = 0.97. Scorurile finale pentru gradul, nivelul stereotipurilor personale a fost calculat ca medie a scorurilor obtinute in final de fiecare lucrare in cazul fiecarui cercetator. S-au obtinut scoruri intre 1 si 21.5 puncte (m= 9.5 si s=5.3). S-a calculat si numarul de cuvinte folosit de fiecare participant in cele 3 compozitii: de la 82 la 450 de cuvinte (m=232 si s=103). Indicele de corelatie semnificativ obtinut (r = 0.41, p<0.05) intre marimea compozitiilor si nivelul stereotipurilor ne conduce la concluzia ca participantii care au folosit un numar mai mare de cuvinte prezinta un nivel mai inalt de stereotipuri. Nu s-a intervenit in nici un fel asupra scorurilor obtinute in compozitii indiferent de numarul de cuvinte folosite (vezi prima parte din Discutii). In planul stereotipurior impartasite din cele 299 puncte acordate in total pentru stereotipuri 128 de puncte au fost acordate pentru referiri la adresa etniei rrome. Procentual este vorba de 42,8 % din totalul stereotipurilor, acordate la 20 ht t p: // ww w. psih olo gie .n et - Asoci at ia Psih olo gil or din R om an ia Pow er ed b y M a m bo G ene r at ed: 30 Jun e, 2 011 , 19 :2 0

puncte), 5 (10 puncte) si 4 (10 puncte). Portretul descris de aceste stereotipuri este unul puternic negativ: rromii sunt vazuti ca persoane cu o tendinta puternica spre infractionalitate si violenta (&ldquo;prefera sa fure decat sa munceasca&rdquo;); ca persoane cu o igiena ce lasa de dorit (&ldquo;de cele mai multe ori put&rdquo;); ca persoane fara educatie si cu un spirit primitiv (&ldquo;gradul lor de educatie este foarte jos&rdquo;); o etnie cu o rata crescuta a natalitatii (&ldquo;natalitate exponentiala&rdquo;). Tot in cazul acestei etnii s-au acordat cele mai multe bonusuri 2, 3, 4: participantii precizand ca incearca sa evite pe cat posibil membrii acestei etnii (&ldquo;de obicei nu-i accept in preajma mea si nu ma simt bine in prezenta lor&rdquo;, &ldquo;nu-mi place sa stau langa ei, nu-mi place sa-i am colegi&rdquo;), considerand ca &ldquo;defectele&rdquo; lor nu se pot indrepta (&ldquo;rromi nu si-ar putea schimba&hellip;in nici o societate&rdquo;) si propunand diverse &ldquo;solutii&rdquo; in aceste situatii (&ldquo;sa-i trimitem in padure&rdquo;, &ldquo;ar trebui sa se faca ceva ca acestia sa nu se mai inmulteasca precum iepurii&rdquo;). Stereotipurile la adresa etniei maghiare au totalizat 94 de puncte in 18 categorii, un procent de 31,1 % din totalul stereotipurilor exprimate. Cele mai vizate au fost categoriile 21 (24 de puncte), 18 (20 de puncte) si 27 (11 puncte). Etnicii magiari sunt vazuti extem de diferit, dovada cea mai clara fiind prezenta in numar mare a altor stereotipuri (categoria 27). O tendinta impartasita este de a-i vedea pe etnicii maghiari ca persoane civilizate, educate (categoria 5 cu 8 puncte). O mare parte din participanti considera ca maghiarii exploateaza majoritatea romaneasca (categoria 18 cu 20 de puncte) (&ldquo;sa nu mai emita atat de multe pretentii&rdquo;, &ldquo;se simt ca sunt stapani la noi in tara&rdquo;) dar un numar de asemenea important ( o parte din cele 24 de puncte la categoria 21) considera ca singurul conflict romano-maghiar este cel de la nivel politic (&ldquo;adevaratele conflicte&hellip; nu exista, ele fiind artificial intretinute in primul rand in interes politic&rdquo;). O precizare forte interesanta ar fi ca s-au consolidat si unele mituri in ceea ce priveste etnia maghiara: un numar de 5 compozitii vorbesc de &ldquo;vanzatoarea maghiara care nu l-a servit pe clientul roman&rdquo;. Pentru unii e o intamplare traita, la altii e o istorie spusa de un prieten, la altii e &ldquo;din auzite&rdquo; iar unii desi nu o descriu explicit o preiau implicit in raspunsurile pe care le ofera. Stereotipurile fata de etnicii evrei au totalizat 78 de puncte echivalentul a 26% din totalul celor exprimate. Prinicipalele categorii de stereotipuri au fost: 27 (11 punte), 2 (10 puncte), 5 (9 puncte) si 14 (7 puncte). In total au existat puncte in 22 de categorii din cele 27. Din nou exista multe stereotipuri personale (categoria 27 cu 11 puncte) dar portretul etnicilor evrei descris este, in linii mari, unul pozitiv-neutru: evreii sunt inteligenti, culti, educati (&ldquo;oameni destepti&rdquo;), cu un spirit ascutit in si pentru afaceri (&ldquo;singurii care reusesc sa faca afaceri autentice&rdquo;). Desi vazuti ca manipulativi si lacomi (categoria 14 cu 7 puncte), nici in aceasta situatie atitudinea fata de ei nu devine una negativa (&ldquo;nu ar trebui condamnati ci mai degraba copiati&rdquo;). Scorurile obtinute pe scala Rosenberg s-au situat intre 22 si 38 de puncte (m=30.97 si s=3.94). Aceasta distributie, nicidecum apropiata de una normala (dupa aceste date nici unul dintre subiecti nu are o imagine de sine slaba iar media este o valoare ce se traduce prin imagine de sine exagerata), ne-a determinat sa renuntam la ideea folosirii scalei Rosenberg in stabilirea unei posibile legaturi intre imaginea de sine si stereotipurile etnice. Scorurile obtinute pe scala EIS s-au situat intre 2 si 12 puncte (m=8.03, s=2.37). Distributia datelor a permis utilizarea lor in vederea stabilirii legaturii imagine de sine- stereotipuri etnice. Comparand scorurile stereotipurilor etnice pentru participantii cu imagine slaba de sine si cei cu o imagine de sine buna (dupa scorurile EIS) nu s-a gasit o corelatie semnificativa. ( r = -0.17 nu a atins pragul de semnificatie 0.42). Totusi sensul acestei corelatii este cel asteptat de cercetatori. Comparand scorurile stereotipurilor etnice pentru participantii cu imagine exagerata si cei cu o imagine de sine buna (dupa scorurile EIS) nu s-a gasit o corelatie semnificativa. (r= -0.15 nu a atins pragul de semificatie 0.48). Sensul acestei corelatii este opus celui asteptat de cercetatori. Discutii Un prim punct de discutie este cel al relatiei numar de cuvinte folosite-nivel al stereotipurilor etnice. Corelatia pozitiva semnificativa desoperita poate avea doua explicatii: cine are stereotipuri mai inalte le exprima (si de aici o cantitate mai mare de cuvinte folosite) sau cine se exprima mai mult lasa sa se descopere stereotipuri mai inalte. De aici deriva problema acordarii sau neacordarii unor bonusuri (puncte in minus pentru participantii care scriu foarte mult si puncte in plus pentru cei care se exprima eliptic). Considerand ca studiul vizeaza stereotipuri personale constiente, ca exprimarea era libera (sub aspectul numarului de cuvinte folosite), ca identitatea subiectilor era protejata am considerat ca o interventie asupra scorurilor nu este necesara, adoptand prima forma de explicatie a acestei corelatii. Modul de formare a stereotipurilor etnice a participantilor pare sa fie diferit in functie de etnie. Din studiul compozitiilor se pot distinge moduri de formare a stereotipurilor comune pentru multi dintre participanti. In cazul rromilor este vorba de o experienta neplacuta traita direct la care se adauga diferite informatii mai mult sau mai putin &ldquo;oficiale&rdquo; (de la prieteni, din presa, de la televizor). Acestea contureaza portretul extrem de negativ al rromilor. In cazul etnicilor maghiari, existenta a doua feluri (opuse) de a-i vedea pare sa tina tocmai de existenta sau absenta contactului direct cu membrii acestei etnii (cei care au avut contacte puternice vad etnicii maghiari intr-o lumina mai favorabila decat cei carora acest contact le-a lipsit total). In cazul etnicilor evrei participantii au ca surse: familia (mai ales bunicii), cartile si filmele. De aici deriva si diversitatea stereotipurilor manifestate. In ceea ce priveste rezultatele pe scala Rosenberg trebuie precizat ca subiectii (ca studenti la psihologie) cunosteau acest instrument: ce vizeaza el, modul de punctare, semnificatiile scorurilor. Este o posibila cauza a rezultatelor obtinute. O serie de intrebari legate de felul in care s-a realizat cotarea (sistemul ales si bonusurile propuse) ar putea sa ne determine sa nu abandonam ipoteza noastra. Cu toate acestea faptul ca ambele corelatii (desi nesemnificative statistic) prezentau sens negativ pare sa infirme cel putin o parte din ipoteza avuta in vedere: ca persoanele cu imagine de sine exacerbata au stereotipuri etnice inalte. ht t p: // ww w. psih olo gie .n et - Asoci at ia Psih olo gil or din R om an ia Pow er ed b y M a m bo G ene r at ed: 30 Jun e, 2 011 , 19 :2 0

Trimiteri bibliografice: Allport, G. W. (1958), Nature of prejudice, Doubleday Anchor Books, N.Y Bogatu, N. (2002), Conduita de rol, sine si personalitate, Granada, Bucuresti Chiru, C. (2002), Identitatea etnica. Studiu de caz: comunitatile de ceangai din Romania, teza de Chisevescu, A. (2001), Imaginea de sine in maladia psihica, Psihologia, 4/2001 (61), 35-39. doctorat 172 (PSE) Cristea, D. (2001), Tratat de psihologie sociala, ProTransilvania, Cluj-Napoca Doise, W., Deschamp J-C. & Mugny G. (1996), Psihologie sociala experimentala, Polirom, Iasi Doron, R. & Parot, F. (1999), Dictionar de psihologie, Humanitas, Bucuresti Drury, J. (2002), Goup Hostility, preluat de pe web 3/31/03, www.sussex.ac.uk/Units/socpsy/CourseWeb/GroupProcess/COURSEDOCS/grp Fischoff, S. (1999), Offensive Racial Cliches in Movies: Drugs, Sex and Servility, preluat de pe %20processes.doc http://www.calstatela.edu/faculty/sfischo/OffenseJMPweb.html web 3/31/03, Giddens, A. (2001), Sociologie, All, Bucuresti Nastas, D. (2003), Stereotipuri, prejudecati si discriminare in Neculau, A. (coord), Manual de Iasi psihologie sociala, Polirom, Pieron, H. (2001), Vocabularul psihologiei, Univers Enciclopedic, Bucuresti Reis, H. T. & Judd, C. M. (2003), Handbook of research in social and personality psychology, Sillamy, N. (1998), Dictionar de psihologie, Univers Enciclopedic, Bucuresti Cambridge Univesity Press Schiopu, U. (coord) (1997), Dictionar enciclopedic de psihologie, Babel, Bucuresti Tucicov-Bogdan, A. (2001), Stereotipurile interetnice in comportamentul social al persoanelor, 6. Psihologia, 3/2001 (61), 3Weaver, A., Applebaum, P. & Morris, M. (2001), Postmodern science education, Peter Lang Yzerbet V. & Schadron G. (2002), Cunoasterea si judecarea celuilalt, Polirom, Iasi Publishing, N.Y Anexa 1. Lista categoriilor folosite in evaluarea compozitiilor: Stereotipuri legate de&hellip;

1.Limba etniei (orice conotatie pozitiva sau negativa) 2.Activitatile profesionale, de serviciu 3.Comportamentele sexuale (de la pudism la promiscuitate)

4. Rata natalitatii (sub si suprapopulare) 5. Inteligenta, aptitudinile, educatia si spiritul etniei ht t p: // ww w. infractionalitate, violenta, bande etnice 6. Criminalitate,psih olo gie .n et - Asoci at ia Psih olo gil or din R om an ia Pow er ed b y M 18. bo G ene cele ambitia, de 011 etc 17. Etnia felul at a credinta superioritate,generozitate, 16. Religiozitatea fizicaeste etnicilor durobsedati 15. Prezenta meschinarie, a lipsitaservilism omarcata) defaimatoare) 14. Ideea prezentaed:etnicilorla vulgar, ajutor,:2 una aspectul majoritate 13. Lacomie, (in complex manipulare(demunca a cu activa: 12. Firea, ca etnicilor: pasiva,murdarisaula sausi exploatata ostili 11. Unul are or etniciloragresiv,ale2la de,(ex:necredinciosi fals-credinciosi, 10. Folosireaunuiexces)30 sexeputereaprienenosi inter-etnice, dezaprobarea la fanatici) 9. Starea dintreatitudine de Jun(saracie/bogatie caetc.deumor la deexploatare relatiilor interetnice 8. Igiena,materialasi doua alcoolului, drogurilor 0e etnicilorla de exterior) a majoritatii 7. mLimbajulminoritatea a(de fi:e,deetnieila 19uriiafirmatie onestitate etc. a Responsabilitatea, de de