GAND DE VESNICIE Doamne, Cand privesc cerul, Aud inaltimea chemarilor Tale Rostindu-mi numele.

In vesnicia stelelor Vad trainicia dragostei Tale Lucind in ele. Cand privesc soarele Razele lui parca dintotdeauna Au fost facute Sa incalzeasca sufletul meu inghetat. Te-aud Ori de cate ori stropii de ploaie Cad pe pamantul insetat. Te caut Ori de cate ori in drum spre vesnicie Simt ca pasul meu a obosit De prea mult alergat. Te strig Atunci cand coltul de vesnicie Pus la-nceput, de mana Ta, In inima mea Isi cauta locasul in Marea Vesnicie.

Doamne, Daca Te-aud, Te caut Si Te strig, Este pentru ca in planul Tau Divin, Ai pus in mine Gandul vesniciei. ADELA ZOTA