Drumul vieții mă poartă mereu,

Prin umbre și lumini, dar știi, mamă, mereu

Ești farul meu, lumina ce mă călăuzește,

Cu sufletul tău cald, mereu mă ocrotește.

În brațele tale găsesc adăpostul,

Când viața mă-ncearcă, ești tot ce mi-e mai drag,

Prin rime îți spun cât de mult te iubesc,

Ești inima mea, cu tine sunt mereu acasă.

Zâmbetul tău este soarele meu,

În lumea ta dulce, simt mereu că-i mereu

Primăvară, chiar și când afară plouă,

Ești forța ce mă ține mereu în căsuța noastră.

Cu fiecare pas învăț să cresc,

Dar tu, mamă, ești lecția cea mai de preț.

Cu răbdare mă îndrumi și mă înveți,

În inima ta, mereu am un colț de cer senin.

Îți mulțumesc pentru fiecare clipă,

De griji, de bucurii, de nopți nedormite,

Pentru răbdare, pentru înțelegere,

Pentru că, mamă, ești iubirea vieții mele întregi.

Cu lacrimi de fericire, îți spun azi,

Ești steaua ce strălucește în noaptea mea,

Cu toată dragostea și recunoștința din lume,

Scrisoarea mea e plină de iubire, mamă, pentru tine, cumințenii.

Draga mamă dulce și iubită,

Cu inima plină, această scrisoare-ți scriu acum, fără sfială.

În brațele tale găsesc mereu alinare,

Ești farul meu de lumină, în viața mea, raza cea rară.

Cu zâmbetul tău blând și cuvintele calde,

Simt că în lumea asta imensă, ești doar pentru mine, fără răspând.

Prin nopți întunecate și dimineți senine,

Mereu ești lângă mine, susținându-mă cu iubirea ta devine.

Învăț de la tine lecții de înțelepciune și bontate,

Mama dragă, tu ești comoara mea cea mai prețioasă și sfântă.

Când lacrimile îmi umplu ochii și inima e grea,

Mama, ești acea umbră blândă care-mi alungă nevoia de plecare.

În clipe de bucurie sau de tristețe,

Îmi amintesc mereu că ești lângă mine, cu o inimă caldă și mângâiere nestresă.

Te iubesc atât de mult, cu fiecare bătaie a inimii mele,

Ești colțul meu de liniște, bucuria vieții mele.

Mulțumesc pentru tot ce faci, draga mea mamă,

Cu dragoste nemărginită, a ta copilă mică.

Drăgă mama mea iubită, cu sufletul deschis,

Îți scriu cu drag aceste versuri, să simți ceva deplin.

În fiecare dimineață când mă trezești cu zâmbet,

Inima mea sărbătorește, iar lumea e un colț de basm perfect.

Tu ești lumina ce mă ghidează mereu,

Prin umbre și ploi, tu ești raza de soare ce mi-o dă Dumnezeu.

În brațele tale găsesc alin, liniște și căldură,

Ești portul sigur în furtună, în viața mea de aventură.

Cu vorbe blânde mă înveți să cresc și să zbor,

Ești înțeleaptă în tăcere, în fiecare lucru ce-l simt și ce-l simt uimitor.

De fiecare dată când mă îmbrățișezi strâns,

Simt cum toate problemele devin doar nori trecători și vânt.

Nu există cuvinte să-ți spun cât de mult te iubesc,

Tu ești sufletul meu, fără de tine, nimic nu m-ar mai lega.

Aș vrea să-ți mulțumesc pentru fiecare clipă,

Pentru fiecare învățătură și pentru fiecare picătură din lacrimă.

Mama, ești regina vieții mele, lumina din priviri,

Cu fiecare bătaie a inimii mele, te iubesc, în versuri și în cuvinte rămâi.

Cu dragoste și recunoștință,

(Numele tău)
Draga mamă scumpă, albă ca o stea,

Îți scriu din inimă, cea mică și plină de viață.

Cu părul tău ca aripile unui înger gingaș,

Îmi ești ghid și alinare, în lumea ce ne pare adesea straș.

Cu brațele tale calde, mă îmbrățișezi tandru,

Ești lumea mea, un colț de cer senin și pur.

În fiecare dimineață, când soarele ne zâmbește bland,

Tu ești raza ce mă încălzește și mă face să înțeleg cât e de grand.

Îmi amintesc de nopțile lungi, când m-ai vegheat cu drag,

Când teama de întuneric se transforma într-un simplu joc de șag.

Cu pași mici, învăț să merg pe calea vieții,

Și tu, mamă, ești farul ce îmi luminează întunecatele păduri.

Cu zâmbetul tău dulce, mă învăț să zâmbesc,

Chiar și atunci când ploaia din sufletul meu începe să țâșnească.

Îți mulțumesc pentru răbdarea nesfârșită,

Pentru lecțiile de iubire, pentru fiecare poveste spusă noaptea.

Mamă, tu ești comoara ce nu are preț,

Îți promit că mereu te voi iubi, că voi fi copilul tău perfect.

Cu lacrimi de recunoștință în ochi,

Te îmbrățișez cu drag, și-ți spun: "Te iubesc, mamă, oricând și oriunde, fără noroc și ghinioane, la bine și
la rău, mereu și peste tot!"

Draga mamă, făptură minunată,

În sufletul tău, iubirea e nemărginită.

Cu fiecare rând de vers, îți aduc amintiri,

De zile frumoase și de clipe pline de fiori.

Prin lumea ta blândă, ca o poezie,

Îmi găsesc alinarea și cea mai dulce melodie.

Cu ochii tăi calzi și zâmbetul tău blând,

Ești comoara vieții, un dar divin pe pământ.

În amintirea copilăriei, joc și voie bună,

Cu tine, mamă, viața e mereu senină și plină.

Ai fost mereu acolo, în zile bune și rele,

Cu mângâieri și înțelegere, ești lumina mea la stele.

Îți scriu astăzi cu drag, în versuri pline de har,

Mamă iubită, ești comoara ce strălucește sub clar de jar.

Cu recunoștință și cu dragoste, să știi,

Ești veșnic în inima mea, așa cum ești.

Cu pupici și îmbrățișări, în rime vesele,

Te îmbrățișez cu drag, mamă, tu ești ținta mea cea mai fidelă.

În grădina vieții, mamă, ești floarea cea mai frumoasă,

Cu petale de iubire și raze de speranță, minunea ta mă lasă fără voce.

Sub cerul nopții, ai fost steaua călăuzitoare,

În clipe de zbucium și în nopți de furtună, al tău zâmbet e farul salvator.

Ai țesut povești în jurul meu, ca o vrajă minunată,

Cu răbdare și înțelegere, ai fost mereu o mamă adorată.

Pe aripi de dor, ai zburat în visele mele,

Ai fost cântecul dulce în serile de stele.

Cu mâini de îngeraș, ai vindecat rănile mele mici,

Fără să șovăiești, m-ai învățat să trec prin toate greutățile.

Prin ochii tăi, descopăr lumile nevăzute,

Cu tine, mamă, fiecare zi e o aventură nesperată și minunată.

Ești ploaia dulce în zilele uscate,

Ești raza de soare ce străpunge norii, ușoare.

În căldura brațelor tale, găsesc adăpost,

Ești casa mea, locul unde sufletul meu este cel mai aproape de rost.

Aș vrea să-ți spun, în rime și versuri,

Cât de mult te iubesc, mamă, și cât de mult mă mândresc cu tine, mereu.

Cu lacrimi de recunoștință și zâmbet de iubire,

Te îmbrățișez cu inima plină de fericire.

Lumea ta, mamă, e un colț de vis,

Un ținut minunat numit paradis.

E locul în care învăț să zâmbesc

Învăț să fiu mare și să te protejez

Ești rădăcina mea, în grădina vieții,

Cu aripi de iubire, în zborul tinereții .

În nopțile lungi, când stelele veghează,

Ai fost povestea dulce, ce inima mi-o cântă.

Cu mângâieri blânde și cuvinte înflorite,

Ai știut mereu cum să faci viața să zâmbească.

În amintiri colorate și visuri de aur,

Mama, tu ești tabloul ce răsare cu har.

Cu brațele tale, lumea devine caldă,

Un cămin de iubire, o adevărată comoară.

Fiecare clipă, o melodie ce ne leagă,

În partitura vieții, tu ești nota ce mă cheamă.

Aș vrea să-ți spun în versuri, cât de mult înseamnă,

Să fii mama mea, lumina ce mereu strălucește-n seară.

Cu ochi plini de stele și inimă deschisă,

Ești femeia ce în mine mereu înflorește.

Așa că, mamă dragă, cu lacrimi în privire,

Te îmbrățișez cu sufletul, într-o poezie iubire.