Planul de dezvoltare econo-sociala si fundamentarea productiei 1.1.

Planul de dezvolt eco-socio al unei intreprinderi Unul dintre instrumentele previzionale utilizate de manag intreprinderii il constituie planul de dezvolt econ-socio. Baza de fundamentare a acestui plan cuprinde o serie de variabile, cum ar fi, nivelul previzionat al unor indicatori cantitativi si calitativi ai active (CA, prof, ch de Q, cota de piata, Wl, rata prof etc) Planul de dezvolt econ-socio poate fi structurat astfel: Productie Capacitati de Q Cercetare stiitifica si dezvoltare tehnologica Investitii, constructii, intretinere si reparatii Resurse umane Marketing, aprovizionare, desfacere Comert exterior Costuri de productie Plan financiar

Aceste sectiuni trebuie elab si fundamentate intr-o viziune corelativa si interdependenta. Astfel, result.activ de cercetare stiintifica si dezvolt tehn influenteaza in mod direct utilizarea eficienta a capac de productie, Wl, nivelul consumurilor de mat pr si materiale, si al costurilor de Q. Este recomandabil ca sectiunile planului sa fie elaborate in parallel. Astfel, sectiunile aflate intr-o relatie de interdependenta se vor integra armonios in plan, si totodata durata de fundamentare si de elaborare a acesteia sa fie redusa la max.

1.2. Productia intreprinderii Cuprinde ansamblul produselor, lucrarilor si serviciilor executate de aceasta intr-o anumita perioada de timp, in vederea satisfacerii nevoilor manifestate de diferite categorii de purtatori ai cererii. Baza de fundamentare a Q intrep cuprinde urmatoarele urmat informatii: Domeniile de activitate ale intreprinderii Produsele existente in nomenclatorul de fabricatie Tipurile, modelele si variantele pt fiecare produs din nomenclator Cant de produse, caracteristicile de calitate, functiile de utilizare, costurile de Q, preturile de vanzare prestabilite si termenele de livrare pe tipuri de produse Segmentele de piata vizate Domeniile de utilizare a produselor si grupurile tinta de clienti carora li se adreseaza intrep Indicatorii valorici pe prod, pe grupe de prod, pe sect de activ, si pe ansamblul intrep

Premisele activ de fundamentare a productiei sunt in esenta urmatoarele: Executarea unor prod/serv corespunzatoare standadelor de calitate .... contractelor si a conventiilor incheiate cu clientii Utilizarea eficienta a capacitatilor de Q si a fortei de munca existente in firma Introducerea in nomenclator a unor produse care permit inlocuirea materialelor deficitare

Asimilarea in fabricatie a unor noi produse Modernizarea celor existente Introducerea unor tehnologii performante si perfectionarea celor existente, care sa det cresterea Wl si reducerea costurilor de Q Cresterea specializarii intrep si a verigilor structurale de Q

Productia intrep este o functie de 3 variab: cerintele pietei, potentialul productiv, strategia/pol adoptate Sectiunea PRODUCTIE a planului de dezv eco-socio cuprinde: nomenclatorul de produse, nivelul tehnic/calitativ al produselor, cant de fabricatie, termenele de executie, politici de pret informatii obtinute pe baza unor studii de piata si a unor progonoze ale cererii de produse ] date cu privire la programul activ de dezvolt a noilor produse marimea noilor capacitati de Q si termenele calendaristice de punere in functiune a acestora progr de investitii pentru perioada respectiva duratele ciclurilor de Q ale produselor si ale componentelor acestora pachetul de masuri tehnico-organizatorice propus spre aplicare pt cresterea eficientei econ

Fundamentarea Q presupune parcurgerea urmat etape: stabilirea Portofoliului de comenzi al intreprinderii= totalitatea obl de Q asumate defalcarea pe trimestre a cant prevazute pt prod din nomenclator, cu respectarea termenelor de livrare determinarea marimii stocurilor de Q in curs de executie si de produse finite dimensionarea indicatorilor valorici ai produselor ierarhizarea prioritatilor privind executarea comenzilor prevazute in contracte si conventii adoptarea masurilor tehnice si organizatorice pt asigurarea cond necesare desfasurarii proc de Q organizarea activitatilor de control si evaluare a proceselor de Q

1.3.
-

Indicatori de fundamentare a Q Se utiliz urmat tipuri de unitati de masura: unitati naturale, unitati natural-conventionale, valorice, de timp de munca

Unitatile naturale: corespund destinatiei si insusirilor fizice ale produselor (m, m2, kg, bucati, kwh etc). Unitatile natural-conv se folos pt fundamentarea vol total al unei Q omogene. Reprezinta o unitate de masura naturala care corespunde unui produs considerat in mod conventional ca fiind reprezentativ (etalon) pt grupa de produse eterogene din care face parte (combustibil: 7.000kcal/kg). Cu ajut unitatilor naturale se determina ritmurile de crestere a Q, modificarile din structura Q, se dimensioneaza necesarul de resurse tehnice, materiale si umane pt procesul de Q. Unitatile valorice sunt folosite pt expr vol total al unei productii eterogene. Aceste unitati sunt preturile de vanzare ale produselor, costurile de Q, tarifele unitare ale lucr executate si serviciilor prestate de intrepr. Unitatile de timp de munca expr vol Q intrep prin cantitatea de munca necesara executarii ei. Cel mai frecvent utiliz sunt om-ore, om-zile normale. De regula, in activitatea de fundamentare a Q se folosesc ind valorici precum:

Productia marfa fabricata Productia marfa vanduta (CA) Productia exercitiului (globala) Valoarea adaugata Val ad neta Consumul intern productiv

Productia marfa fabricata expr val Q care urmeaza a fi finalizata in vederea vanzarii catre clienti. Relatia de calcul a Q marfa executate este: Pme= Pf+Ps+Sf+Ab+Lc+Sc+Pmc Pf- val produselor finite Ps- val pieselor de schimb necesare produselor finite Sf- val semifabricatelor executate, destinate vanzarii catre clienti Ab- val altor bunuri materiale, destinate vanzarii catre clienti Lc-val lucr executate pt clientii intrepr Sc- val serv prestate pt clientii intrep Pmc val prelucrarilor efectuate la materialele primite de la clienti Valoarea fiecarui element component al Q executate se determina astfel: Pt bunuri materiale produsul intre cant de bunuri materiale destinata livrarii si pretul de vanzare unitar prestabilit Pt lucrari si servicii produsul intre vol lucr executate sau al serv prestate pt clienti (expr in om-ore) si tariful unitar prestabilit

Productia marfa vanduta sau CA aferenta activitatii de baza cuprinde numai acele elem ale productiei fabricate executate de intreprindere care au fost dj vandute clientilor, prin livrare si facturare. Sunt posibile doua situatii:

1. Potentialul productiv al intrepr (posibilitatile interne de Q) este mai mic decat cererea de produse manifestata pe piata: Pmv= Pme + (Sp1-Sp2)
Sp1= valoarea stocurilor de produse (prod finite, piese de sch, semifabricate si alte bunuri materiale) executate de intreprindere in vederea vanzarii, de la incep perioadei considerate Sp2= valoarea stocurilor de produse (prod finite, piese de sch, semifabricate si alte bunuri materiale) executate de intreprindere in vederea vanzarii, de la sfarsitul perioadei considerate

a) Daca Sp1> Sp2=> Pmv>Pme intrepr vinde atat Q finalizata in per considerata cat si o parte din stocul de produse existent la incep perioadei b) Daca Sp1<Sp2=> Pmv<Pme intrep vinde o parte a Q marfa executate in per considerata, iar cealalta parte se va adauga stocului de produse de la sfarsitul perioadei 2. Potentialul productiv al intrepr (posibilitatile interne de Q) este mai mare decat cererea de produse manifestata pe piata: Pmv= Pme + (Sp2-Sp1) a) Daca Sp1>Sp2=> intrep executa o parte din Q ce poate fi vanduta in perioada considerata, diferenta fiind acoperita din stocul de produse existent in intreprindere b) Daca Sp1<Sp2=> intrepr finalizeaza o Q mai mare decat cea care poate fi vanduta in perioada considerata fapt reflectat in cresterea stocului de produse la sfarsitul perioadei.

Productia exercitiului exprima valoric vol activ de Q a intrepr cuprinzand atat produsele aflate in stadiul final de executie, cat si produsele in curs de executie. Se det cu ajut rel: Pex=Pme+ Pces +Pim (4) Pces- modificarea val Q in curs de executie Pim- val imobilizarilor corporale si necorporale executate de intreprindere pe cont propriu, la regie

Pces= (Ss2-Ss1)+(Sn2-Sn1)

(5)

Ss1= val stocurilor de semifabric din Q proprie, destinate cons intern productiv, de la incep perioadei consid Ss2= val stocurilor de semifabri din Q proprie, destinate cons intern productiv, de la incep perioadei consid Sn1= val stocurilor de Q neterminata de la incep perioadei considerate Sn2= val stocurilor de Q neterminata la sfaristul perioadei considerate Inlocuind 5 in 4 rezulta: Pex= Pme + (Ss2-Ss1) + (Sn2-Sn1) + Pim

Valoarea adaugata repr plusul de valoare creat de intrepr prin activ de Q, peste val resurselor materiale, a lucr si a serviciilor primite din afara acesteia ( de la furnizori) si consumate in proc de Q. deci, val ad reflecta capacitatea intrep de a crea valoare, comensurand aportul acesteia in activitatea de exec a produselor si de prestare a serviciilor. Se poate determina prin 2 metode:

1. Metoda sintetica (de Q)

VA = Pex-Cmt, Cm= valoarea consumurilor de res materiale primite de la terti, a lucrarilor si a serviciilor executate de acestia, aferente Q ex

Cmt= Cmp+Cmc+Cobi+Cea+Clst Cmp= ch cu mat prime Cmc= ch cu materialele consumabile (mat aux, combustibili, piese de schimb pt reparatii, ambalaje) Cobi= ch cu obiectele de inventar Cea= ch cu energia si apa, aduse din afara intrepr de la diversi furnizori Clst= ch cu lucrarile executate si serviciile prestate de terti 2. Metoda aditiva, de repartitie VA= Csp+Caps+Citv+Cam+Rexp Csp= ch cu salariile personalului intrepr Caps= ch cu asigurarile si protectia sociala Citv= ch cu impozite, taxe si alte varsaminte assimilate Cam= ch cu amortizarea imobilizarilor Rexp= rezultatul exploatarii (profit sau pierdere)

Val adaugata neta se determina ca diferenta intre val ad si nivelul cheltuielilor cu amortiz imobilizarilor.

Van= Va-Cam. Ca si in cazul valorii adaugate se utilizeaza cele doua metode de calcul. 1. Metoda sintetica (de q) Van=Pex-Cm, Cm=ch cu materialele aferente productiei exercitiului; Cm= Cmt+Cam 2. Metoda aditiva (de repartitie) Van= Csp+Caps+Citv+Rexp Consumul intern productiv (circulatia interna) exprima valoarea subansamblurilor, a pieselor, si a serv executate in cadrul unor verigi de Q ale intrep si destinate activitatilor de Q desfasurate in alte verigi structurale ale acesteia. La determ ac indicator se au in vedere valoarea lucrarilor de reparatii ale utilajelor si ale echipamentelor tehnologice, a matritelor si a modelelor de produs, a unor forme de energie etc. care asigura continuitatea procesului de Q.