Calculul incalzirii masinilor

electrice
Transmiterea caldurii.
Legea cedarii superficiale de caldura
u o = W
Fluxul caloric specific, W in W/m
2
Coeficientul de transmisie a caldurii, in W/m
2 0
C
S
p
W =
( ) u o , v f =
intre suprafata racita si mediul de racire are loc o cadere de
temperatura numita superficiala:
o o
u

= =
S
p W
Transmiterea caldurii.
cadere de temperatura interioara
u grad W =
- coeficientul de conductibilitate termica a materialelor, in W/m
o
C.
Masina electrica un sistem de corpuri cu surse interioare de caldura,
raspandite (stator, rotor, colector, lagare).
- o parte dintre aceste corpuri, despartite prin straturi de izolatie,
se influenteaza reciproc,
- o alta parte (partea frontala a bobinajelor, colectorul) sunt
spalate direct de mediul de racire.
Fiecare dintre aceste corpuri are un camp interior de temperaturi si
caderi interioare de temperatura.
Determinarea temperaturii maxime a unei parti din masina
consta in determinarea sumei caderilor de temperatura interioara si
exterioara.
Transmiterea caldurii.
Ecuatia conductibilitatii termice stationare:
0
2
2
2
2
2
2
= +
c
c
+
c
c
+
c
c
v z y x
p
z y x
u

p
v
cantitatea de caldura degajata in unitate de volum in W/m
3
.
Cazuri particulare:
- in corp nu exista caldura degajata, de exemplu izolatia
din crestatura
0
2
2
=
c
c
x
x
u

A x B + = u
Rezulta:
A este grosimea (stratului izolatiei) corpului
A + = B
1 2
u u
Transmiterea caldurii.
- pachetul de tole, unde se degaja o cantitate de caldura pe unitate
de volum p
v
0
2
2
= +
c
c
v x
p
x
u

2
2
x
p
x B A
x
v

+ =
x
u
Fem
u
u
Fe
u
a
.Variatia incalzirii
pachetului de tole.
l
p
(
(

|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|

+ =
2
2
2
1
2 2
p
p
x
v
a
x p
l
l

u u
Valoarea medie pe latimea pachetului este:
2
0
12
1
p
x
v
a
p
Fe
p
dx
p
l
l
l

u u u

+ = =
}
consideram ca cele doua suprafete
laterale au aceeasi temperatura
a
Transmiterea caldurii.
In cazul regimurilor tranzitorii incalzirea variaza in timp si
ecuatia conductivitatii termice se scrie
t
c p
z y x
v z y x
c
c
= +
c
c
+
c
c
+
c
c u

2
2
2
2
2
2
- c este caldura specifica, c
Cu
=388 J/kg
o
C, c
Fe
=462 J/kg
o
C,
- ! este densitatea materialului
Capacitatea calorica totala a corpului de greutate G
G c C =
Ecuatia de incalzire a unui corp omogen
( ) p
dt
d
C
ma a
a
= T T A +
T
conductibilitatea termica de la corp spre mediul de racire
S = A o
Notand:
am a
T T = u
p
dt
d
C = A + u
u
Caldura inmagazinata
Caldura cedata Pierderi
Ecuatia de incalzire a unui corp omogen
Corpul atinge incalzirea stationara atunci cand toata caldura produsa
este cedata mediului, rezulta
o o
u
W
S
p p
=

=
A
=
max
s
p
c
p
C
S
G c C
T
max max
u u
o

=

=
A
=
Constanta termica de timp
Pierderi specifice p
s
depind de solicitarile electrice si magnetice
Constanta termica de timp pentru un pachet de fier
|
|
.
|

\
|
=

T
t
e 1
max
u u
Scheme termice echivalente
Legea echilibrului energiei calorice pentru 2corpuri
( )
( )
2 2 2 1 2 21
2
2
1 1 1 2 1 12
1
1
p
dt
d
C
p
dt
d
C
= A + A +
= A + A +
u u u
u
u u u
u
Se inmagazineaza
in corp
Se transmite la
alt corp
Se transmite
mediului
Pierderi
In regim stationar termic u = ct.
( )
( )
2 2 2 1 2 21
1 1 1 2 1 12
p
p
= A + A
= A + A
u u u
u u u
Scheme termice echivalente
analogie cu un circuit electric care contine condensatoare
- pierderile p q sarcina electrica,
- conductibilitatea termica ' c capacitate,
- Incalzirea u tensiunea la borne
coeficientii de cuplaj termic
12 1
21
21
21 2
12
12
A + A
A
=
A + A
A
= k si k
coeficientul rezultant de cuplaj termic
coeficientul termic de scapari
21 12
2
k k k
T
=
2
1
T T
k = t
Scheme termice echivalente
rezistenta termica R
T
A
=
1
T
R
'
2 12 1
12 1
2
'
2
'
1 21 2
21 2
1
'
1
1
1
R
R
=
A + A
A A
+ A = A
=
A + A
A A
+ A = A
conductivitatiile termice echivalente de la corpurile 1 si 2 la mediul
de racire
incalzirile rezulta:
k
k
p p
k
p k p
p
k
p p k p
21 20
'
2
1
'
2
2
21
'
2
2 21 1
2
120 1
'
1
2
12
'
1
1
'
1
2 12 1
1
u u u
u u u
+ =
A
+
A
=
A
+
=
+ =
A
+
A
=
A
+
=
Scheme termice echivalente
incalzirile se pot gasi prin metoda suprapunerii efectelor
- determinarea experimentala a conductivitatilor echivalente
masurand incalzirile obtinute pentru cele doua corpuri la doua
incercari diferite
- La mers in gol pierderile in infasurari p
1
= 0,
- la mers in scurtcircuit pierderile in miez p
2
= 0
-incalzirile bobonajului si miezului, respectiv:
( ) ( )
( ) ( ) 0 2 21 0 1 1
0 2 20 0 1 120
2 2
1 1
= =
= =
= =
= =
p k p k
p p
si
si
u u u u
u u u u
rezulta conductibilitatile echivalente
Scheme termice echivalente
0
2
2
20
2
'
2
0
1
1
1
1
'
1
1
2
=
=
|
|
.
|

\
|
=
|
|
.
|

\
|
= A
|
|
.
|

\
|
=
|
|
.
|

\
|
= A
p
p
k
p p
p p
u u
u u
2
0
1
2
21
1
0
2
11
12
'
'
2
1
A
|
|
.
|

\
|
=
A
|
|
.
|

\
|
=
=
=
p
p
p
k
p
k
u
u
coeficientii de cuplaj:
conductibilitatile echivalente
A
12
u
0
u
1
C
1
u
2
C
2
Calculul rezistentelor termice
- transmiterea caldurii prin corpuri omogene de grosime 7
i
i i
i
i
S p
R

A
=
A
=

u
- corpuri neomogene, de exemplu izolatia stratificata
Fig.3. Izolatia stratificata.
u
3
u
2
u
1
A
1
A
2
A
3
conductivitate echivalenta

A
A
=
i
i
e

l
rezistenta termica echivalenta
S
R
e
i
e

A
=

Calculul rezistentelor termice

- rezistenta termica a pachetului de tole fata de mediul de racire pe
directia radiala
me me mi mi
m
S S
R
+
=
o o
1
- rezistenta termica a pachetului de tole fata de mediul de racire in
directia axiala
Rezistenta trecerii prin pachetul de tole axial
l
l
S p
R
p
me

=
A
=

u
6
1
rezistenta trecerii de la suprafetele laterale la mediul de racire
l l
o
=
S
R
me
1
2
Calculul rezistentelor termice
- Rezistenta termica a cuprului infasurarii aflat in crestatura si
pachetul de tole
p i i
i
c
S
R
2 2
2

A
=

p i cr p i
p Z S
2 2
l =
- p
cr
este perimetrul crestaturii, Z numarul de crestaturi
- +
i2p
lungimea izolatiei in pachete de tole.
- Rezistenta termica dintre izolatia infasurarii si mediul de racire
din canale
- datorita caderii interne de temperatura
- datorita caderii superficiale de temperatura
c i b R i i
i
ev
S S
R
2 2 2
2
1

A
=
o
Calculul rezistentelor termice
- Rezistenta termica intre partea de bobinaj din crestatura si partea
frontala
Z S p
R
cucr
p

=
A
=

u
12
l
l
- Rezistenta termica a capetelor frontale
- datorita caderii interne de temperatura
- datorita caderii superficiale de temperatura
f i f f i f i
f i
f
S S
R
2 2 2
2
1

A
=
o
Coeficientului de transmisie a caldurii
Forma generala a coeficientului de transmisie a caldurii - este
( ) C m w v
0
2
0
/ 1
|
o o + =
o
0
este partea constanta a coeficientului de transmisie dependenta de:
- natura mediului,
- forma, dimensiunile suprafetei corpului,
- modul de racire a suprafetei,
- la convectie naturala o
0
depinde de incalzire.
( )
25 . 0
0
18 16 u o =
- canalele radiale ale statorului si partea frontala a bobinelor
- suprafata jugului statoric si bobinaje polare in transformator cu
strat cu conductoare neizolate
7 . 16
0
= o
28 27
0
= o
Coeficientului de transmisie a caldurii
- bobinaje polare in mai multe straturi si suprafata din intrefier
sau canale axiale ale miezului magnetic
12
0
= o
- colectoare, inele de contact
52
0
= o
este o constanta dependenta de forma suprafetei
= 1 pentru majoritatea suprafetelor
=1/2 pentru colectoare si conductoare neizolate
| - este un coeficient dependent de viteza mediului de racire
si forma canalelor prin care circula mediul.
100
1
a
v
~ |
Coeficientului de transmisie a caldurii
viteza periferica v
p
a rotorului
s m
n D
v
p
/
60

=
t
viteza mediului de racire :
- la periferia rotorului
p
v v
2
1
=
- la bobinele de excitatie
- in canale de in apropiere de bobinaj
p
v v = 45 . 0
p
v v = 2
-in canalele de ventilatie pentru fier
- la jug
p
v v =
p
c
v
L D
S
v

=
t
Intocmirea schemelor termice echivalente
Se considera un stator de masina sincrona cu intrefier relativ mare
pentru a nu tine seama de influenta rotorului asupra incalzirii statorului.
1. Se calculeaza in diverse parti ale masinii: p
Fe
pierderi in fier,
p
c
, pierderi in bobinaj din crestatura, p
f
pierderi in capete de bobina.
2. Se stabilesc schema cailor de scurgere a fluxurilor calorice.
3. Se calculeaza coefiecientii de conductivitate si coeficientii de
transmisie a caldurii.
4. Se calculeaza rezistentele termice.
5. Se calculeaza supratemperaturile medii pentru bobinaj si fier
Scheme termice echivalente
p
FeS
p
FeR
p
bS
p
fS
/2
p
fS
/
2
p
bR
p
m
/2
p
m
/2 p
Rf
/2 p
K
p
Rf
/2
Calculul supratemperaturilor medii pentru
bobinaj si fier
v t
v t
b
me m
me m
Fe
R R
R R
R
R R
R R
R
+

=
+

=
( )
l
l
R R R
R R
R
R R
R
r f
v f v t
b
+ +
+ +
=
4
Rezistentele termice vor fi :
Daca se considera ca p
f
=p
c
atunci:
Fe
a Fe
Fe
c Fe Fe
c
Fe b
cc
c b b
b
a b
b
R
Q
Q p Q
R
Q
Q p Q
R
Q
u u
u u
u u

=
+ =

=
=

=
Se scriu ecuatiile pentru doua corpuri
Calculul supratemperaturilor medii pentru
bobinaj si fier
Rezolvand sistemul de ecuatii, prin eliminarea fluxurilor termice Q
rezulta:
v
c
b c Fe
Fe
t
c
b
c
c
f
c
b Fe
b
R
R
R p
R
R
R
R
R
R
R
p p
+
+
=

|
|
.
|

\
|
+
|
|
.
|

\
|
+
(
(

|
|
.
|

\
|
+ +
=
1
1 1 1
1
u
u
u
Exploatarea masinilor electrice
Incalzirea si racirea
Conditii de exploatare
Incalzirea si racirea
Incalzire - diferenta dintre temperatura absoluta a corpului T
si temperatura mediului de racire T
a
.
Ipoteze : - masina este un corp solid omogen de masa M,
- are aceeasi temperatura in orice punct,
- disipa caldura in mod uniform.
Cantitatea de caldura ce se degaja :
dt p

Ep pierderile totate in masina,

Cantitatea de caldura ce se inmagazineaza in corp si mareste
temperatura lui cu du :
u u d C d c M =
c - caldura specifica, C - capacitatea calorica
Cantitatea de caldura disipata prin suprafata S a corpului,
avind coeficientul de cedare alcaldurii
dt A dt S = u u
A este capacitatea de cedare a caldurii.
Ecuatia incalzirii, ecuatia echilibrului termic :
dt A d C dt p + =

u u
Daca toata caldura se cedeaza temperatura nu mai creste.
Incalzirea finala :
A
p
f

= u
Daca toata caldura se inmagazineaza, atunci se ajunge la
incalzirea finala in timpul numit Constanta termica de timp.
C
A
C
p
T
f
i
=

=

u
Ecuatia de incalzire :
i f
T
dt d
=
u u
u
Dupa integrara considerind incalzirea initiala u
0
i i
T
t
T
t
f
e e

+
|
|
.
|

\
|
=
0
1 u u u
La racire nu apar pierderi
r
T
t
f
e

=u u
Deobicei constantele sunt
diferite T
i
> T
r
Altitudinea locului de functionare,
Climatul si natura mediului,
Temperatura mediului,
Ansamblul tehnologic in care se integreaza.
O suma de situatii in care se poate gasi o masina electrica
in timpul utilizarii ei.
Aceste conditii influienteaza constructia si puterea
disponibila a masinii electrice.
Principalele elemente sunt :
Conditii de exploatare.
Altitudinea normala : sub 1000 m
peste 1000 m se micsoreaza puterea
dincauza micsorarii incalzirii admisibile cu 0.5
0
C/100 m
Temperatura normala a mediului ambiant depinde de :
conditii geografice Romania +40
0
C
temperatura normala a apei de racire +25
0
C
Mediul climatic poate fi : - temperat,
- tropicalumed,
- tropical uscat.
Natura mediului poate fi : - normala,
- cu pericol de explozie,
- salina,
- acida, etc
Mediul climatic tehnic normal - mediul temperat cu :
- umiditatea relativa sub 80 %,
- temperatura de +25
0
C
Protectia climatica.:
Grade de protectie normale - IP -
protectie antigrizutoasa, - Ex I
protectie antiexploziva - Ex II
Clase de izolatie - in functie de incalzirea admisibila u = T-T
a
Clasa de
Izolatie Y A E B F H C
u
adm
[
0
C] 90 105 120 130 155 180 >180
Grade de protectie.
Prima Protejat impotriva A doua Protejat impotriva
cifra corpuri solide cifra lichide
0 fara protectie 0 fara protectie
1 mai mari de 50mm 1 picaturi de condensatie
2 mai mari de 12 mm 2 picaturi in cadere cu 15
0
3 mai mari de 2,5 mm 3 ploaia
4 mai mari de 1 mm 4 jet sub presiune
5 partial fata de praf 5 stropire
6 total fata de praf 6 conditii de pe nave
7 scufundare in apa
8 submersibil
Ansamblul technologic in care se integreaza se refera la:
- locul si modul de montaj al masinii,
- vibratiile sizgomotul admise in functionare,
- modul de variatie a sarcinii si vitezei
Tipul constructiv
Forma constructiva
Pozitia arborelui Tipul lagarelor
Modul de montaj
Dim. de montaj Dim. de gabarit
Orizontal
vertical
inclinat
In masina
in afara masinii
orizontal
vertical
A, B, C, D,
E, F, G, H,K
M, N, P,
R, S, T,
L, HD, AC,
AD, AB,GA
LB, AD, L, AC,
Dimensiuni de gabarit si de montaj la msinile de putere mijlocie.
Formele costructive ale masinilor electrice de putere mica si
mijlocie.
Serviciul de functionare al masinii. - servicii normalizate
Ansamblul valorilor numerice ale marimilor electrice si
mecanice determina regimul de functionare.
O succesiune de regimuri de functionare de durata cunoscuta
constituie un serviciu de functionare.
Serviciul tip este caracterizat printr-o succesiune normalizata a
unor regimuri specifice cu sarcina constanta si durata stabilita.
S1 Serviciul continuu consta
dintr-o pornire si functionare la
sarcina constanta cu durata mai
mare decat timpul t
1
necesar
atingerii echilibrului termic.
- pierderile sunt constante,
pierderile la pornire nu depasesc
10 % din pierderile totale pe ciclu.
P
e
u
t
1
t
u
adm
Ep
S2 serviciul de scurta durata
corespund functionarii masinii cu o
astfel de sarcina incat pe durata de
mentinere a sarcinii t
a
normalizata
la 1, 10, 30, 60 si 90 de minute sa
se atinga incalzirea admisibila.
Pauza ce urmeaza trebuie sa aiba o
durata suficienta pentru racirea
masinii la temperatura mediului.
P
Ep
e
u
u
adm
t
a
t
P
e
u
u
adm
t
p
t
Ep
t
a
t
c
S3 serviciul intermitent periodic,
masina functioneaza intr-o
succesiune de cicluri identice de
durata t
c
= t
a
+ t
p
= 10 min. cu
durata relativa de functionare
DA=t
a
/t
c
= 15, 25, 40, 60 %
P
e
u
u
adm
t
p
t
Ep
t
a
t
c
t
d
S4 serviciul intermitent periodic
cu durata de pornire - masina
functioneaza in cicluri identice,
durata pornirii este t
d
,
pierderile de pornire sunt
importante
P
e
u
u
adm
t
p
t
Ep
t
a
t
c
t
d
t
f
S5 serviciul intermitent periodic
cu durata de pornire si franare
electrica - durata t
f
si energia
pierduta la franare sunt
importante. Curbele de incalzire
sunt diferite.
t
0
P
e
Ep
t
a
u
u
adm
P
0
t
c
t
u
t
f
P
e
t
a
u
adm
t
d
t
c
t
Ep
S6 Serviciul neintrerupt cu sarcina
intermitenta periodica. Ciclul de functionare
se compune din : timp de functionare in
sarcina t
a
, timp de functionare in gol t
0
.
S7 Serviciul neintrerupt cu durate de pornire
si franare periodice. Ciclul se compune din :
timp de pornire t
d
, timp de functionare in
sarcina t
a
, timp de franare electrica t
f
. Nu
exista perioada de repaus.
Valori normalizate de cicluri pe ora :6, 60,
90, 120, 240, 360, 600. Deci durata ciclurilor
poate fi : 10 min, 60, 40, 30, 15, 10, 6 sec.
S8 Serviciul neintrerupt cu modificarea
periodica de turatie, care poate fi si
reversare. Ciclul se compune din doua sau
mai multe perioade de functionare la
sarcini diferite sau identice t
a1
, t
a2
,
perioade de acelerare t
d
, si franare
electrica t
f
. Numarul de cicluri pe ora
este la fel ca la serviciul S7.
u
t
f
P
e
t
a1
u
adm
t
d
t
a2
t
Ep
Capacitatea de
oscilatie a
masinii.
Capacitatea de
radiere a
masinii
Capacitate de
conducere a
oscilatiilor
Proprietati de
propagare a
sunetului
Proprietati de
sesizare a
sunetului
Forte de
excitatie
Oscilatie
Sunet
Vibratii
Zgomot Omul
Cauze
Caracteristici
pasive
Masina electrica sursa de zgomot Mediu
Sensor
Caracteristici
active
MECANISMUL DE PRODUCERE A
ZGOMOTELOR LA MASINI ELECTRICE
Mecanice Elektromagnetice
Prezenta dintilor si
polilor
Variatia solenatiei
in trepte
Saturatie locala
Din cauza:
o = ct.
tensiunea
magnetica
a intrefierului
variaza periodic
pe circumferinta
rotorului
Armonici de
solenatie
Armonici de
saturatie
Armonici
dentare
Armonici din
cauza
excentricitatii
Rotorul este
neechilibrat
Suprafata rotorului
este ovala
Excentricitate
dinamica
Excentricitatea
rotorului
Suprafata interioara
a statorului este
ovala
Excentricitate
statica
Forte de
excitatie
Cauzele si fenomenele care determina aparitia unor forte periodice.
cauze
Trepte de vibratii in functie de valoarea eficace a vitezei de
vibratie [mm/sec] : - normala N
- redusa R,
- speciala S,
- foarte redusa P.
Clasele admisibile de vibratii sunt stabilite in cadrul treptelor
pentru masinile necuplate cu masinile de lucru..
Nivelele admisibile de zgomot, sunt stabilite in functie de
nivelul ponderat maxim al presiunii acustice la distanta de 1m
de carcasa masinii, intr-un plan perpendicular pe axa masinii
in cel putin 4 puncte. Masina functioneaza in gol. [db]
Valori admisibile pentru zgomot la masini electrice in dB
Puterea [Kw] Racire interioara Racire exterioara
turatia [r/min] 3000 1500 1000 750 3000 1500 1000 750
<45 85 80 78 76 89 85 80 78
45 132 90 85 82 80 94 90 88 85
132 400 95 90 86 83 95 93 90 88
400 1250 - 92 90 88 97 95 93 91