Contributia Romaniei in medicina

Zamfirescu Irina

Cuprins

Principalii reprezentani ai medicinei romneti

Victor Babe Thoma Ionescu Ioan Cantacuzino Constantin I. Parhon Dumitru Bagdasar

Bibliografie

Celulele-salvatoare: descoperirea romaneasca ce uimeste lumea medicala

Celulele-salvatoare: descoperirea romaneasca ce uimeste lumea medicala

O descoperire romaneasca, norocoasa si neasteptata, poate revolutiona lumea medicala si poate insemna salvarea pentru milioane de pacienti. Dupa cinci ani de studii, expertii de la Institutul "Victor Babes" au depistat celulelesalvatoare.

CUPRINS

Celulele-salvatoare: descoperirea romaneasca ce uimeste lumea medicala

Niciun specialist nu a mai vorbit pana acum despre ele. Le avem cu totii in anumite organe, fara sa stim ca in caz de nevoie ne pot repara tesuturi. Inclusiv muschiul inimii. Practic, ar fi o solutie salvatoare pentru pacientii care au suferit un infarct miocardic. Cercetatorii romani au botezat celule descoperite din intamplare telocite. Studiau anumite celule din pancreas cand le-au atras atentia niste formatiuni cu corp mic, dar cu prelungiri extrem de lungi, asemanatoare neuronilor.

CUPRINS

Celulele-salvatoare: descoperirea romaneasca ce uimeste lumea medicala

Initial au crezut ca sunt celule stem, pentru ca mai apoi sa realizeze ca sunt un tip special de celule care le invelesc de fapt pe acelea. Astfel, echipa stiintifica a studiat prezenta telocitelor in inima, tub digestiv, plaman, uter, trompa uterina, pancreas, glanda mamara si placenta. Studiile s-au facut la microscop pe soareci, dar si pe tesuturi umane.
CUPRINS

Celulele-salvatoare: descoperirea romaneasca ce uimeste lumea medicala

"Importanta acestor telocite consta in faptul ca aceste celule sunt anghiotantii celulelor stem care actioneaza pozitiv, asa ca sansele de reusita a tratamentului sunt mult mai mari prin injectare", spune seful echipei de cercetare de la Institutul National de Patologie, Victor Babes, Acad. Laurentiu M. Popescu. Mai intai telocitele vor fi folosite pentru regenerarea muschiului inimii dupa infarct. Zi de zi, 15.000 de oamenii mor in lume din aceasta cauza.
CUPRINS

Principalii reprezentani ai medicinei romneti

Medicina romnesca este ilustrata de cteva somitati cu renume mondial: dr. Victor Babes, promotor al seroterapiei si, mpreuna cu V. Cornil, autor al primului tratat de bacteriologiei din lume (1885), dr. Ioan Cantacuzino, fondatorul scolii romne de microbiologie si medicina experimentala, si dr. Gheroghe Marinescu, fondatorul scolii noastre de neurologie. Medicina romnesca a mai fost reprezentata de dr. Constantin I. Parhon, unul dintre creatorii endocrinologiei si autor, mpreuna cu M. Goldstein, al primului tratat de endocrinologie (1909), de chirulgul Thoma Ionescu, de dr. C. Levatidi, unul dintre fondatorii inframicrobiologiei, de fiziologul I. Athanasiu s.a.
CUPRINS

Victor Babe
Victor Babe (n. 4 iulie 1854, Viena - d. 19 octombrie 1926, Bucureti) a fost un bacteriolog i morfopatolog romn, fondator al colii romneti de microbiologie, membru al Academiei Romne din 1893. A fost fiul lui Vinceniu Babe. Victor Babe s-a nscut n 1854 la Viena. A fost fiul lui Vinceniu Babe, originar din Banat. A studiat medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde i-a luat doctoratul. Activitatea tiinific a lui Victor Babe a fost foarte vast, cu un accent deosebit n problemele de tuberculoz, lepr, vaccinare anti-rabic i seroterapie anti-difteric. A demonstrat prezena bacililor tuberculozei n urina persoanelor bolnave i a pus n eviden peste 40 de microorganisme patogene.
CUPRINS

Victor Babe
n urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie i pleac la Paris unde lucreaz un timp n laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil. mpreun cu acesta public primul tratat de bacteriologie intitulat Les bactries et leur rle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques des maladies infectieuses (1885). Victor Babe, datorit formaiei sale tiinifice de baz, a creat concepia ce poate fi denumit "patomorfologia procesului infecios", sintez a microbiologiei cu histopatologia. A fost membru al Academiei Romne, membru corespondent al Academiei de Medicin din Paris i ofier al Legiunii de Onoare (Frana).
CUPRINS

Ioan Cantacuzino
Savant roman, medic si bacteriolog. A fost profesor la Facultatea de medicina din Bucuresti, membru al Academiei Romane, intemeietor al institutului care-i poarta numele si fondator al scolii romane moderne de microbiologie si medicina experimentala. Dup terminarea studiilor, lucreaz n Institutul "Pasteur" din Paris ca asistent al lui Ilija Mecinikov n domeniul mecanismelor imunitare ale organismului. Numeroase universiti i-au acordat titlul de Doctor honoris causa, Lyon (1922), Bruxelles (1924), Montpellier (1930), Atena (1932) i Bordeaux (1934).
CUPRINS

Ioan Cantacuzino
A adus contributii importante la studiul holerei, tifosului exantematic, tuberculozei etc. A creat notiunea de imunitate prin contact. In campania din 1913 a initiat masurile de combatere a epidemiei de holera, iar in primul razboi mondial, in calitate de conducator al serviciilor sanitare militare si civile, a luat masurile de combatere a marii epidemii de tifos exantematic. Pe baza cercetrilor sale privind vibrionul holeric, Cantacuzino a pus la punct o metod de vaccinare antiholeric, numit "Metoda Cantacuzino", metod folosit i astzi n rile unde se mai semnaleaz cazuri de holer. Datorit lui Ioan Cantacuzino, Romnia a fost a doua ar din lume, dup Frana, care a introdus n 1926 vaccinul BCG ("Bacilul Calmette-Gurin").
CUPRINS

Thoma Ionescu
Thoma Ionescu (n. 13 septembrie 1860, Ploieti - d. 28 martie 1926, Bucureti) a fost un medic chirurg i anatomist romn, profesor universitar, iniiator al unor tehnici noi chirurgicale, ntemeietorul colii romneti de chirurgie i de anatomie topografic, membru de onoare al Academiei Romne. n 1890 devine Doctor n Medicin i Chirurgie cu teza "Le clon pelvien pendant la vie intrautrine" ("Colonul pelvin n timpul vieii intrauterine"), lucrare premiat de Academia de Medicin din Paris. n acelai an primete Medalia se argint pentru chirurgie, ca laureat al spitalelor din Paris.
CUPRINS

Thoma Ionescu
n anul 1919 i apare lucrarea "La rachianesthsie gnrale" ("Rahianestezia general"), prin care face cunoscut publicului medical noua metod de rahianestezie la nivel cervical. n timpul unor vizite n Anglia i America, n anii1909-1910, a lansat "rachianestezia nalt", utilizabil i la intervenii chirurgicale efectuate pe toracele superior i la gt, i a fcut demonstraii operatorii n clinici de renume. i astzi, n vestita clinic "Mayo" din Rochester (U.S.A.), se afl bustul chirurgului romn Thoma Ionescu.
CUPRINS

Constantin I. Parhon

Endocrinolog romn, savant cu renume mondial; a fost profesor la Universitatea din Bucuresti. Membru al Academiei Romne si a mai multor academii si societati stiintifice din tara si strainatate. Cercetarile sale in domeniul endocrinologiei sunt fundamentale, C. I. Parhon fiind autorul primei carti de endocrinologie din lume, scrisa in colaborare cu M. Goldstein in 1909 ("Secretiile interne").

CUPRINS

Constantin I. Parhon
El a pus, printre primii, problema secretiei interne a ovarului, a sustinut rolul glandelor paratiroide in metabolismul calciului, a aratat rolul glandei tiroide in metabolismul lipidelor si al glucidelor etc. In clinica bolilor endocrine a izolat si a descris sindroame noi: sindromul hiperhidropexic (denumit sindromul lui Parhon) si nanismul hiperhipofizar. Lucrari principale: "Manual de endocrinologie", in colaborare cu M. Goldstein si St.M. Milcu (3 vol., 1945 - 1949), "Batrnetea si tratamentul ei" (1948), "Biologia vrstelor"
CUPRINS

Dumitru Bagdasar
A creat Institutul de Endocrinologie Bucureti. ntre anii 1945 1946 a fost profesor de Neurochirurgie la Facultatea de Medicin din Capital. Academia Romn l declar, post-mortem, membru de onoare ( 1948 ), iar n anul 1956 Clinica de neurologie a Spitalului Central primete numele savantului. Dimitrie Bagdasar a studiat traumatismele craniocerebrale, compresiunile radiculomedulare, abcesele intracraniene, a localizat evoluia tuberculomului cerebral.
CUPRINS

Dumitru Bagdasar
A condus clinica sa cu metod i ordine, cu focul pasiunii sale profesionale; avea respect pentru valoarea oamenilor, era mndru i demn. Celor peste 50 de articole de specialitate publicate li se adaug teza de doctorat. ntreaga sa activitate operatorie i de cercetare i-a gsit sinteza n volumul redactat n francez mpreun cu Constantin Arseni, "Trait de Neurochirurgie", aprut postum n 1951 n Editura Academiei Romne.

CUPRINS

Bibliografie:

Wikipedia, The Free Encyclopedia

Google Images

Biochime.lx.ro