UNIVER.SIT^ATEA BABE $-B OLYAE FACUS-T,AT'EA DE IISIF{OE-OG{E $I $g'HtNT'E AE E flE}UCATSEH DEFAR.T.

AMENTUF- DA $T',IINTEALE ED{_TCATIEE

Repere pentru elaborarea lucr5rii de tricentE
Lucrarea de licenld este o lucrare cu caracter gtiin{ific. Aceasta trebuie redactatd confonn principiilor scrierii academice, de tip argumentativ.

A. ftepere orientative pentru elaborarea secfiunilor

I. Titlul

lucririi

de

licenfl

Titlulpoate fi: o Sintetic: Pune in relaiie termenii cheie ai lucrdrii, termeni care exprimd cel mai acurat domeniul in care se inscrie lucrarea. Exemplu: Utilizarea metodelor de predare - tnvdlare interactive la disciplina $tiinye sau: Predarea interactivd la disciplina $tiinle
Descriptiv: descrie rela{ia dintre variabilele independente gi cele dependente ale studiului teoretic gi aplicativ intreprins. Exemplu: Implica\ii ale utilizdrii metodelor de predare - invdlare interactive asupra antrendrii competenlelor de comunicare la elevii din ciclul primar
De luat in considerare la formularea titlului: Titlul sd fie in concordan{d cu confinutul lucrdrii. Titlul poate sd prefigureze tipul de studiu aplicativ inclus in lucrare (constatativ, experimental, centrat pe studiu de caz, teoretic) Titlul poate evidenlia unitatea de conlinut a domeniului de cunoagtere in care lucrarea aduce un plus de expertizd.

o o r

II. Argument / Introducere / Motivarea alegerii temei

Secliunea este dedicatl descrierii generale a c6mpului de cunoaqtere

in care se inscrie

lucrarea gi

definirii locului temei studiate, in acest cAmp de cunoa$tere. in introducere, autorul anunld paradigma, teoria/ teoriile pe care le-a luat in considerare in perioada de studiu gi orientarea gtiin{ificd de la care se revendicl sau pe care studiul o ilustreazf,. Incd din introducere, autorul trebuie sE demonstreze cd este la curent cu cele mai noi orientdrV intrebdri/ dileme qtiinlifice ale domeniului, precum qi cu principalii contributori la explicitarea domeniului de
studiu.

Introducerea trebuie sd evidenlieze intrebarea/ intrebdrile generice sau concrete la care studiul ofer[ un rispuns. Cu alte cuvinte, trebuie evidenfiat modul in care studiul de fala contribuie cu un plus valoric la explicitarea domeniului studiat.

F[rd a oferi detalii, introducerea trebuie sd anunle: - Tipul studiilor incluse in lucrare - intreblrile de cercetare I ipoteza (ipotezele) studiului. - Principalele categorii de contribufii originale ale autorului (atAt in ce privegte studiul teoretic, cAt studiile aplicative). Introducerea poate accentua motivele gtiinlifice gi personale pentru care autorul a ales sd studieze tema.

gi

Motivarea alegerii temei nu trebuie sd se reducd la listarea unor motive/ argumente personale. Motiva{ia Stiinlificd poate fi focalizall pe:

noutatea temei studiate importanta temei studiate pentru d.omeniul gtiintifie gi/ sau pentru e6mputr praetieii existen{a unui gol in explicitarea dorneniului / Iipsa urnor categorii de argurnente / lipsa unor soirtii practice / existenta unor explicitdri limitate la un domeniu aplicativ lirni[t. Motivayia personald poate fi focalizatd pe; - exerciliile de studiu anterioare, in acelagi domeniu sau in domenii conexe - experienfe profesionale sau personale care au determinat autorul sd igi formuleze o serie de intrebdri, sd caute solu{ii practice etc. - experien{e de studiu inedite: lectura unei lucrari de specialitate, identificarea unei probleme cu implicatii personale etc.

Exernple de

" ' . .

- explicafie * tez6, Citat - background teoretic sau teoretico-alicativ- explica{ie Date statistice - explica{ie relalie _ tezd Caz / interes direct, uman relalie _ tezd Idee generali

structuri ale unor introduceri:

- relaf ie - tezd

III. Partea teoretici

. . -Aceastd prin titlu.

secliune a

lucririi contine o prezentare a cadrului teoretic in care se inscrie tema anuntata !ar! rrr w.rv ru rrtrvr t. ttrtlta allult ,

Aceastd parte a lucrdrii include cele mai semnificative precum gi cele mai recente contributii la domeniul studiat. Acestea nu trebuie, in mod obligatoriu prezentatein ordine modul in care autorul in{elege domeniul sau ideile cele mai impo.tante "r"";;;;;"io*u'" art"u pentru ixplicitarea ;Hffiff:te

Partea teoreticd poate avea unul sau mai multe capitole (numirul secfiunilor poate varia in funclie de tema aleasd, de viziunea autorului asupra temei, de extinderea pe care tema o are in literatura de specialitate).

Structura acestei secliuni poate fi: o liniard: fiecare dintre conceptele fundamentale cuprinse in titlu se regasegte intr-o subdiviziune acestei secliuni; c sinteticd..subdiviziunilereflectd:

pentru toate subdomeniile reflectate de titlul tezei/ avute in atentie contribulii de cercetare recente in domeniul studiat: analize transversale modul in care domeniul se reflectd in practicd . sau o combinalie a celor doud aborddri. Modul in care autorul i$i structureazd fundamentele teoretice trebuie sd reflecte inlelegerea acestuia asupra domeniului studiat. ca urmare, structura acestei sectiuni poate fi cu totul creativa. Se poate opta pentru titluri exprimate sub forma unor ?ntrebdri, propozilii coniinuate prin ,ufdiuiriunile mai mici ale secliunii sau pentru titluri care sd reflecte problemeie p.u.ti." pentru care se cautd raspuns in literatura de specialitate.

' '.

fundamentele teoretice

Fundamentarea teoretici trebuie si demonstreze faptul ci autorul cunoagte in profunzime teoriile existente in domeniul studiat, ci este la curent cu cele mai noi contribu{ii in domeniu gi cd acestea reprezint[ punctul de start in organizarea, desfrgurarea gi semnificarea propriilor

contribufii.

incluse in partea a doua a lucririi trebuie si fie argurnentate prin fundamentarea teoretici 9i s[ derive togic din analizacriticd a literaturii de specialitate.
Din sec{iunea de fundamentare teoretici nu pot lipsi: - Trimiteri la autorii consacraliin domeniu - Trimiteri la surse de informaliel literaturl de specialitate de strictd noutate - Trimiteri la teoriile recente ale domeniului

Demersurile aplicative

Refleclii asupra implicatiilor practice ale teoriilor studiate Descrieri ale problemelor identifieate in explicitdnitre teoretie dornen iului teoretic studiat. lntrebdri de cercetare Inten{ii de rezolvare a dilemelor, intrebdrilor identificate.

e gi ?n praetie a

aferentd

parcursul intregii lucrdri- Terrnenii trebuie ufilizati eu aceeaqi semnifica{ie pe n}arcunsu! intregii lucrlri.

'Aten{ie: ?n aceastS secliune veli oferi cititorului vocabularul de specialitate pe care 1 ve{i utiliza pe parcursul lucrdrii' Ca urmare, fiti atenti la conceptele pe care le utilizati gi la semnificatia pe care le-o da{i. Dacf, este nevoie, formulali definitii de lucru. Fi{i consecven{i ?n uti}izarea terrmenilor
de speeia[itate
gle

Criterii de evaluare
o

a sec{iunii teonetice a lucririi: Literatura de specialitate la care autorul face referire include contribulii relevante gi recente o Autorul se raporteazd" critic la contribu{iile existente in literaturd gi formuleazd concluzii care au valoare de cunogtinfe noi, deductii ipotetice, noi directii de studiu.

IV. Fartea aplicativd

Aceastd secliune include descrierea demersurilor investigative proprii gi reprezintd contribuliile autorului la explicitarea funcliondrii domeniului studiat. Componenta practic-aplicativi / experimentali a lucririi trebuie sr reprezinte cel pu{in 112 din lucrarea in ansamblul ei. Aceastd parte poate include gi subdiviziuni in care sd fie explicitate perspective noi, inedite in ?n{elegerea teoriei/ teoriilor existente in domeniu. Demersurile investigative pot lua forma:

variabilele selectate ; studiilor experimentale sau cvasiexperimentale: includ demersuri de verificare a valorii de adevdr a unei/unor ipoteze de studiu. studiilor de caz: studiul de caz se preteazl in cazul in care reaiitatea studiatd ia forme particulare, cu trdsdturi care le individualizeazd p6na la imposibilitat ea realizbrii unor generalizdri.

studiilor constatative: descriul expliciteazii relalia dintre variabilele domeniului, eventualele solu{ii practice putAnd fi anticipate pe baza relaliilor deja manifeste ?n practicd intre

Structura secliunii practic aplicative a lucr[rii:

A.

Descrierea demersurilor practic-aplicative intreprinse

Aceastd secliune include descrierea parametrilor definitorii ai investigaliilor intreprinse:

o Premisele teoretice ale cercetlrii aplicative Nu sunt absolut obligatorii. Reprezintd extrase sintetice din studiul teoretic, care reprezintd puncte de starl, justificdri, argumente pentru demersurile de cercetare ulterioare. o
Obiectivelecercetirii
Reflectd intenliile de studiu formulate sub forma nor finalitali de studiu asumate de autor. Reflectd intenliile de cercetare ale autorului gi, deci, se referd la acesta qi nu la subiecfii implicati in studiu, cum adesea se ?ntelege in mod gre$it. Nu se suprapun peste obiectivele programului de interventie. Derivd logic din studiul teoretic descris in prima palte a lucrdrii qi sunt formulate in termeni operationali. Metodele gi instrumentele de cercetare utilizate Atenlie la identificarea corecti a metodelor utilizate gi la distinctia dintre acestea gi instrumentele de lucru folosite. Astfel, de exemplu, chestionarul reprezintd un instrument de lucru pentru metoda anchetei.

Nu include{i in aceasti secliune informalii teoretice privind specificul rnetodelor gi instrumentelor utilizate. Men{ionati rnetodele gi instrumentele gi ardta{i de ee gi ?n ce mod au fost apiicate ?m stucliile intreprinse ;i descrise in lucrarea de faffi" Aici putefi prezerlta instrumentele de lucru in extenso 9i, de asemenea" este nevoie sh anbta{i care este statutul instrumentelor de investiga{ie utilizate (originale, preluate, traduse gi adaptate, etalonate pentru
cazul studiilor exploratorii/ constatative Ipotezele studiului pun in rela{ie variabila (variabilele) independente ale studiului e u variabila (variatrilele) dependente, ar[t6nd in ce rnanier5 variabila independentd ac{ioneazd asupra vaniabifei dependente (intensitatea influenfei, raportu! dintre cele doud categonii de variabite, domeniu! ?m eare este vizibil[ modificarea, sensul modificdrii). Nu vi rezuma{i la formuliri de tipul: aplicarea unui program de dezvoltare a limbajului la copiii preqcolari contribuie semnificativ Ia... Ardta{i care este specificul acestui program, prin ce se distinge de alte programe de educare a limbajului destinate pregcolarilor.
Ipotezele trebuie sd fie: popula!ia romAneascd etc.) o trpotezaApotezele studiului ?n cazul studiilor experimentale sau intrebdrile de cercetare
fc?

deduse in mod logic din fundamentarea teoreticd

plauzibilegiverificabile originale, sd reflecte relalii inedite intre cele doud categorii de variabile (independente
dependente) pufine ca numdr gi esenliale pentru inlelegerea problemei studiate sd detalieze eventualele intrebdri de cercetare, care pot fi mai generale formulate la timpul prezent qi intr-o manierd pozitivd.

gi

r Locul, perioada gi etapele cercetdrii Este foarte util sd pune{i in corespondenfd, sub formd tabelard, metodele qi instrumentele de lucru utilizate cu etapele cercetdrii gi acliunile de investiga{ie ?ntreprinse. Aici se prezintd intr-o manierd narativl demersurile de cercetare aplicativd intreprinse, evidentiinduSC:

Numdrul de intervenlii Procedura cercetirii Numdrul qi frecvenla m[suritorilor Metodele gi procedura de interpretare a datelor utilizate. Pentru studiile experimentale o tipologie a etapelor acestor studii foarle frecvent utilizatd este: Pre-test Test: Aten(ie: aceastd etapd poartd numele de test pentru cd prin demersurile desfrgurate acum se testeazd valoarea de adevdr a ipotezei gi nu pentru cd acum se realizeazd testarea performanlelor elevilor/participanfilor la experiment. Post- test
Re-test

. . .

Variabilele independente gi dependente ale cercetirii E$antionul de con{inut E$antionul de participan{i

in aceastd sec{iune NU vor fi incluse date cantitative sau calitative referitoare la informafiile oblinute parcursul investiga{iilor desfbgurate. Aceste date sunt prezentate in secliunea urmdtoare a lucrdrii.

Prezentarea gi interpretarea rezultatelor obtinute

R'eprezinti secliunea ?n care sunt redate gi discuate rezultatele cereetdrii. R.ezultatele cuprinse ?n aceastd sec{iune trebuie prezentate gi interpretate astfel ineat sd fre evlderat* leg5tun"a acest*ra c-u aglo{ezeEe tes$ate.
Frezenta$i sintetie dafele, structurdndu-le in tabele, grafice, histograme. Aceste surse de date trebuie intotdeauna urmate de discutarea lor. Nu este suficient sd rnenliona{i ca, de exemplu 30% dintre eievi au ob{inut calificativul FB' Trebuie sd ardtati de ce este semnificativ acest lucru, ce importan(d are el in relatie ruvru' w! rrrrPurl4rrla ills l lrl rel cuipotezalipotezele verificate.

oferili interpretdri realiste 9i prudente pentru datele obtinute. Evitali generalizdrile pripite gi termenii exagerali (extrem de..., crucial, de imporlanlavitald etc.). Totugi, incercaii sa identificali in datele oblinute paternurile, aspectele comune, modele de functionare a realitdtii. Evitati concluziile prea generale: Ex: Aspectul eite important. in cazul unei asemenea afirmatii este necesar ca imediat sd u.dtati de te considerali foarte acest lucru gi f"nou ce domeniu, aspect particular, X este important.

Arrta{i daci datele ob{inute varideazi

sau invarid eazd ipoteza.

De asemenea, ardtal{i in ce rndsuri datele ob{inute sunt compatibitre sau se potrivesc cu datele anterioare existente in literatura de specialitate.

Criterii de evaluare pentru partea aplicativd a lucririi

n e r

Designul cercetdrii este compatibil cu obiectivele formulate gi permite testarea ipotezelor formulate Demersurile investigative sunt prezentate coerent gi logic Interpretarea datelor se face in sensul evidenlierii valorii de adevdr a ipotezelor formulate

V. Concluziile Concluziile unei lucriri de amploarea lucrdrii de licen{d trebuie sd respecte urmltoarele reguli: - Reafirmd,tezal ipotezadin introducere gi scopul redactdrii textuluii - Rezumd principalele puncte prezentate in cuprins, dar nu reprezintd un rezumat extins al demersurilor intreprinse' Se focalizeazd pe rezultatele ob{inute, atdt ca deduc}ii - oferd o evaluare finald a mesajului textului/tezeilipotez,ei teoretice, cdt gi ca gi contribu}ii aplicative; generale in relalie cu subiectul, ardt6nd relevanla concluziei intr-un context mai larg; - Formuleazd' o invitatie la reflecfie saula cercetare suplimentara, anunfdnd posibile direclii de cercetare
ulterioarS.

VI. Bibliografia Respectati modelul de redare a bibliografiei agreat de departamentul nostru (standardele Asociatiei \vtsrrvsrsvrv I rJvvr' ' Americane de Psihologie) Asigurali-v[ cd bibliografia include gi cele mai recente titluri in domeniul studiat. Bibliografia poate include gi alte titluri decat cele la care se face referire ?n textul lucrdrii, dar toate sursele men{ionate pe parcursul lucrdrii trebuie si fie cuprinse in lista bibliografici.

VII. Anexele
domeniului. Anexele lucr[rii reprezintd contribu{ii Ia care s-a fdcut referire pe parcursul lucririi. Ele nu includ documente care nu au legdturd cu studiile descrise in lucrare, fie ele materiale complementare
La secliunea anexe pot

fi

incluse:

proiecte de lecfie/ activitate care sd detalieze demersurile de predare - invdlare - evaluare cuprinse in programul de intervenlie documente reglatorii pentru activitatea practicd evocatd in partea aplicativd a lucrdrii (regulamente, decizii oficiale etc. ) formulare de chestionare, fige de lucru, grile de evaluare

v{tn.

protocoale de testare, chestionare oferite ca exemplu produse ale activitblii copiilor, cu titlu de exemplu fotografii care sd demonstreze diferitele aspecte aie demensurilor apiicative ?ntreprinse.

R.eglere de nedac{an"e a copertei gi a prirmelon pagimi ale Euenhnii Coper-ta lucr6rii va fi elaboratd dupa urmdtorul model:
UNxvERSITATEA BABE$-BOLyAI CL{J.I_
N,4POCA

FACUi-TATEA DE PIHOLOGIE $I $TTINTE ,{LE EDUC,ATIEI

SPECIALIZAR.EA: PEDAGOGIE

pEDAGocrA invAlAnrANTLrLUr PRTMAR $r

PRE$COLAR

sau

I,UCITAR.E DE LICENTA

ABSOLVENT,

cooRDoNATOR(r),

[numele gi prenumele]

Ifunclia didactic6, prenumele gi numelel

locul Si anul suslinerii lucrdrii

Prima pagind a lucrdrii va reproduce coperta,

lucrlrii.

in locul titlului ,,lucrare de licenti" fiind trecut titlul

In paginile imediat urmf,toare este redat cuprinsul lucrdrii.

B. Colaborarea cu coordonatorul

lucririi

de licen{d

Este foarte important sd vd decideti din timp cine dori{i sI vd coordoneze lucrarea gi sd luali din timp legdtura cu coordonatorul. O colaborare constantd cu coordonatorul lucrdrii vd este utild pentru cE:

' r o t

profesor.

in cadrul ?ntdlnirilor periodice puteli pune intrebdri ldmuritoare privind toate aspectele referitoare la lucririi, desfdgurarea studiilor aplicative, criteriile de evaluare a lucrdrii etc. Profesorul coordonator vd stabilegte termene de livrare a unor secliuni din lucrare, fapt ce vd obligl sd vI planificali 9i desfdqurali sistematic studiul. Puteli si vi asigurali cd sunteli pe drumul cel bun cu studiul, pe baza feedback-ului primit de la
elaborarea $i prezentarea
sd v6 reglafi

intdlnirea cu alli colegi care lucreazd sub coordonarea aceluiagi profesor, v6 poate ajuta ritmulde studiu.

c. Repere calendaristice orientative pentru elaborarea lucrdrii:

oblinerea acceptului de coordonare din partea cadrului didactic: . 1 noiembrie 2011 (studentii inscrigi la cursurile de zi) . 6 noiembrie 2011 (studen{ii la IDD) ' Clarificarea domeniului gtiin{ific in care se incadreazE, tema lucrdrii, studiul surselor bibliografice relevante, elaborarea planului ideatic al lucrdrii gi a primei forme a proiectului de cercetare

'

" " ' '

e 24 decembrie 201 1 Elaborarea pdr{ii teoretice a Xucrdrii gi initierea primelor dernersuri aplieative e l0 martie 2012 Finalizarea parlii teoretiee qi rnregistrarea datelor de cercetare " 2A aprilie 2Al2 Analiza gi interpretarea datelor cercet6rii qi redactarea pdrtii aplicative *
i0 mai2Al2

a lucr6rii

Finalizarea lucrdrii e 31 mai 2012 vd recomandf,m s5 pdstra{i constant legatura cu coordonatorul lucrdrii, cu un ritm al intalnirilor de una-doud pe lun[' in urma evaludrilor parliale, ioordonatorul vd va da acordul gi indrumirile necesare pentm a parcurge urmdtoarele etape de studiu. Studentul are obliga{ia de a prezenta coordonatorului lucrare a finalizatd,cu cel pu{in doud sdptdm6ni inaintea inscrierii la examenul licentd.

acestora (exemplu:. I.1.2.1.).

Formatul paginii: A4 (297x210 cm) Margini: top 2.00 cm, bottom 2.00 cm; left 3.00 cm, right 2.50 cm Font: Times New Roman, size 72,line space: 1,5 lines, justified Titlul capitolelor: TNR l4 pt, bold, capitals, center Titlul subcapitolelor: TNR 12 pt., bold, left Titlurile subcapitolelor trebuie sd fie numerotate in ordine, dupd un format unic, iar subcapitolele vor fi numerotate in func{ie de numdrul capitolelor, fdrd insd a utilizamai mult de 3 cifre pentru numerotarea
Notele

D. Standarde de tehnoredactare a textului

se subsol: se recomandd utilizarea acestora doar pentru anumite precizdride natur6 explicativd. Figurile, graficele qi tabelele vor fi centrate pe pagind, numerotate in ordine gi vor avea titlu.

E. Alte sugestii utile pentru etapa de redactare revizuire a textului $i

o '

Redacta{i textul folosind diacritice..A$ezali textul ?n pagind intr-o formd cdt mai apropiatd de cea finald, chiar dacd este un text nefinalizat.

' 'r o e o "

Nu este necesar sd incepe{i sd redactali textul cu introducerea. Pute{i redacta secliunile din lucrare in ordinea pe care o considerali logic6-la acel moment. in general, introducerea se scrie la final. Aceasta nu ?nseamnd cd anumite pd(i ale ei nu vd sunt clare dJla.inceput. e i*po.tunt sd gtiti de la inceput care sunt argumentele pentru care studiali tema, care sunt ideile centrale pe care le veti sustine, care sunt principalele teorii care vd sunt utile pentru analizatemei. organiza{i-vd ideile in relafie cu cele trei pdrti esenliale: introducere, conlinut extensiv, incheiere. Grupa{i-vd ideile dupd gradul lor de gi puterea explicativd. Unele idei sunt potrivite .geneializate pentru argumentarea din introducere, altele sunt mai concluzive gi pot incheia elegant un text. Formula{i incd de la inceput ideea principalS qi abordarea pe care o veli ilustra. Redactali textul, raportdndu-vd permanent la obiective gi la criteriile de evaluare. Formula{i-vd ideile simplu, concis g.i scurt. Evitati frazileprea lunci, sau, dacd preferafi acest mod de a vd redacta initial ideile, fili pregdti{i sd relua{itextul gi s6 segmenra[i frazele. Argumentafi-vd ideile 9i aduceli dovezi de cercetare sau din realitate, in special in secliunea de fundamentare teoreticb. Gdnditi-vd cum afi putea facilita lectura textului qi aplicati unele dintre soluliile gdsite. Folositi un sistem unitar de tehnoredactare gi numerotare a titlurilor gi subtitlurilor, precum gi a tabelelor 9i figurilor' in principiu,.titlurile de acelagi calibru se redacteaz6 cu fonturi de aceeagi mdrime gi se numeroteazd in aceeagi mainerd pe tot parcursul lucrdrii.

* e " e e

Asigurali-v[ cd toate tabelele gi figurile din text au titlu gi se face referire la ele in textut redaetat. Numerotarea tabelelor gi figurilor se face de la i in fiecare capitol. numdrul tabelului sau figurii (notat cu cifre arabe) fiind precedat de numarul capitolului (notat cu eifre nomane). Folositi opfiunile de tehnoredactare pentru a sublinia ideile, conceptele, eontribu{iile personale gi
secliunile principale ale textului.

Insistati asupra introducerii qi cuprinsului, pentru a le asigura coeren{d. Formulali o serie de intrebdri la care sd cduta{i rispuns in textul scris, verific6ndu-vd in acest rnod relevanla gi utilitatea textului redactat . Dati unui coleg sd citeascd textul pentru f-eedback.

F. R.ecomandiri generane pentru prezentarea lucrdrii

incercali sl anticipati agteptdrile membrilor comisiei. Raportafi-va la criteriile de evaluare a lucririi pentru acest lucru. Nu spuneli povestea elaboririi lucrdrii. Concentrali-vd pe prezentarea produsului finit. in prezentare nu urmali in mod necesar structura lucrdrii. Pentru alternative, analiza\i modelele de mai jos. Nu vd asumali obiectivul de a reda toate datele ob{inute in demersurile de cercetare aplicativd intreprinse. Focalizali-vd pe datele esenliale. Alegeli cu griji culorile gi design-ul slide-urilor, pentru a face textul vizibil indiferent de condiliile din sala in care are loc prezentarea. Folosili prezentarea PPT doar ca suport pentru prezentarea oral6. Nu vd rezumali sd citili textele cuprinse

in prezentare - Nu incdrca{i slide-urile cu texte elaborate. Includeli doar cuvinte cheie. - Focaliza{i-vd pe contribu{iile proprii. - Familiar\za\i-vd cu continutul slide-urilor gi cu ordinea acestora, pentru aavea cursivitate in prezentarea oral6 - Folosili op{iunile de dinamicd a slide-urilor doar dacd acestea aduc un plus de valoare in prezentare. Altfel, vd pot segmenta inutil discursul oral. - Cronometra{i-vd, pentru a vd asigura ci puteli respecta timpul de prezentare impus. - Este posibil ca membrii comisiei sd vd intrerupd gi sd formuleze intrebdri sau sd vd solicite sd treceli la o altb secliune aprezentdrii. Acesta este un lucru obignuit. Ca urmare, fili pregdtili pentru un discurs flexibil.

Mult

succes!