Sunteți pe pagina 1din 16

Utilizarea aparatelor mecanice in redorile pumnului

Sef lucrari: Gherghina Florin Studente: Marin Camelia Stefan Lorena Stoian Silvia

Redorile pumnului
Redorile sunt limitari patologice ale miscarii articulare. Ele
fac obiectul principal al kinetoterapiei. Se poate ajunge la redoare articulara prin mai multe mecanisme: Leziunile tegumentului: cicatricea, edemul Leziunile aponevrotice: retractura aponevrozei Leziunile musculotendinoase: ruptura de muchi, hematomul muscular Leziunile capsuloligamentare: rupturi sau smulgeri de ligamente Leziunile sinoviale: inflamatia sinovialei Leziunile cartilaginoase si osoase: osteofite, rupturi de cartilaj Retracura de tesuturi moi prin imobilizare Ruptura de nerv periferic

Pumnul
Pumnul este un complex osteoarticular, format
din articulatia radiocarpiana si mediocarpiana.

Articulatia mediocarpiana este format din primul

si al doilea rand de oase carpiene. Are 2 grade de miscare Miscarile pumnului in articulatia radiocarpiana au 2 grade de libertate[flexia-extensia,abductieadductia] la care se adauga pronosupinatia.

Testarea articulara

Flexie [flexie volara sau palmara] 0-90 grade, realizand 50 grade sau peste articulatia radiocarpiana Extensia 0-70 grade, pasiv 80--85 Flexia si extensia se executa in plan sagital, find mai simpla cand pumnul este in pozitie intermediara Abductia 40-45 grade Adductia 20-30 grade Miscarea de abductie - adductie se realizeaza pe o axa anteroposterioara in plan frontal

Testingul muscular

Testingul muscular al pumnului se face mai greu deoarece mai multi muschi trec peste mai multe ariculatii. Extensia: pozitia FG -antebratul in pozitie intermediara, cu pumnul flectat si degetele relaxate Pozitia AG -antebratul in pronatie de 45*, cu pumnul flectat si deviat ulnar si degetele relaxate Flexia : pozitia FG -antebratul in pozitie intermediara, cu pumnul extins si degetele relaxate Pozitia AG: -antebratul supinat,pumnul extins, degetele relaxate

Obiectivele kinetoterapiei
Combaterea dureri Refacerea mobilitatii articulare Crestera fortei musculare Cresterea rezistentei musculare

Combaterea durerii
Realizarea acestui obiectiv este posibil cu ajutorul mai multor mijloace specifice: - medicaie antialgic i antiinflamatoare n administrare general sau locala - crioterapie sau termoterapie - repausul articular, care se poate realiza prin utilizarea crjelor sau a bastonului

intervenii chirurgicale n cazul eecului terapiei prin mijloace conservatoare

electroterapie

Pumnul beneficieaza de o suita de manipulari, manevre de decompresiune si alunecari articulare, care cer o anumita experienta practica

Aspecte radiografice de artrodez a minii

Refacerea mobilitatii articulare


Mobilizarile pasive se pot face cu antebratul in pozitie
intermediara, supinatie sau pronatie, si cu ajutorul asistentului se executa miscarile de flexie, extensie, adductie, abductie.

Placa canadiana
Este cel mai folosit exercitiu
pentru refacerea mobilitatii articulare si cresterea fortei musculare.

Mobilizari autopasive

Mobilizari active Extensia activa se realizeaza din toate cele trei

pozitii de baza ale antebratului, degetele find flectate pentru a relaxa tendoanele flexorilor si a permite astfel o amplitudine mai mare extensiei pumnului

Cresterea fortei musculare


Pentru ca forta musculara sa creasca, muschiul

trebuie sa se contracte pana la capacitatea maxima de un numar suficient de ori Exercitiul de crestere a fortei musculare se bazeaza pe contractia contra unei rezistente mari, repetata de cateva ori Exersarea de multe ori poate duce la oboseala musculare, durere si reducere temporala a fortei de contractie

Cresterea rezistentei musculare

Pentru cresterea rezistentei musculare

este eficient un program cu incarcare mica si un numar mare de repetitii

Buretii sunt de culori si consistenta diferita Acest exercitiu este folosit in reeducarea sensibilitatii Exercitiu se face mai intai cu mana sanatoasa apoi cu cea
afectata

Buretii

Bibliografie
Kinetologie profilactica, terapeutica si de
recuperare de Tudor Sbenghe Terapie ocupationala pentru bolnavii cu deficiente fizice de Daiana Popa si Virgil Popa Anatonia omului