Totalitarism

Holocaust

Totalitarismul este un regim politic n care puterea aparine n mod total unei persoane sau unui grup de persoane. Spre deosebire de sistemul politic de tip monarhie absolut sau dictatur, n regimurile totalitare distana ntre stat i societate este practic anulat, n sensul c puterea ntrupat de stat, prin partidul unic, ptrunde pn i n viaa particular a fiecrui cetean. Ideologia totalitarist este opus conceptului de societate deschis. n istoria recent, comunismul, nazismul i fascismul au fost regimuri totalitare. Comunismul, de extrem stng, se baza pe ideea social de egalitarism: toi trebuiau s fie egali. De extrem dreapta este nazismul care, n expansiune teritorial, susinea c fiecare naiune trebuie s se formeze dintr-o ras pur, arian, numai din oameni ce aparin aceleiai rase un factor ce a stat la baza holocaustului. n aceeai ideologie se susine c fiecare ras are la baz puterea militar. Raymond Aron a definit totalitarismul astfel: 1. Fenomenul totalitar intervine la un regim care i acord unui partid monopolul activitii politice.

2. Partidul care are monopolul este animat de, sau narmat cu, o ideologie creia i confer o autoritate absolut i care, pe cale de consecin, devine adevrul oficial al Statului. 3. Pentru a rspndi acest adevr oficial, Statul i rezerv, la rndul su, un dublu monopol: monopolul mijloacelor de for, i monopolul mijloacelor de convingere. Toate mijloacele de comunicare - radioul, televiziunea, presa - sunt dirijate i comandate de Stat i de reprezentanii acestuia. 4. Cea mai mare parte a activitilor economice i profesionale sunt supuse Statului i devin, ntr-un fel, o parte a Statului nsui. i, cum Statul este inseparabil de ideologia sa, majoritatea activitilor economice i profesionale "poart culoarea" adevrului oficial. 5. Toate fiind activiti de Stat, i orice activitate fiind supus ideologiei, o greeal comis ntr-o activitate economic sau profesional devine, n acelai timp, o greeal ideologic. De unde, pe linia de sosire, se constat o politizare i o transfigurare ideologic a tuturor greelilor pe care este posibil s le fac indivizii i, n concluzie, o teroare n acelai timp poliist i ideologic. (...) Fenomenul este perfect atunci cnd toate aceste elemente sunt reunite i ndeplinite n ntregime. Totalitarismul a avut perioada de glorie in perioada interbelica atunci cnd toate tarile erau derutate de primul razboi mondial, iar economia statelor nvinse nu intrase in normal.Avnd la baza conducerea catre un singur om, totalitarismul a ndoctrinat masele politice, reducnd libertatea cetateanului aproape de zero. In tarile afectate de acest flagel, demara frica si suspiciunea .oamenii se parau unii pe altii, chiar in mijlocul familiei erau persoane care si parau parintii sau fratii. Totalitarismul si-a atins maturitatea in Rusia, Germania, Italia. In aceste state, libertatea individului era aproape in ntregime redusa. Acest control absolut al statului era in opozitie cu liberalismul si democratia. Daca liberalismul ncerca sa limiteze puterea statului, si sa protejeze drepturile sacre ale individului, totalitarismul se baza pe respectul impus cu forta. La baza statului totalitar sta liderul atotputernic si partidul unic. Cel mai eficient sistem totalitar a fost cel din U.R.S.S., unde s-a instaurat la putere prin lovitura de stat de la 7 noiembrie 1917. Conceptia comunistilor era ca sursa tuturor relelor este capitalismul, pentru ca se baza pe proprietate privata, initiativa personala si motivatie in realizarea profitului; astfel societatea se mparte in clase, iar burghezia detine puterea, att in viata economica, cat si in viata politica.

Partidul si recruta membrii pe baza loialitatii fata de regim. In fruntea partidului se afla liderul suprem. Propaganda urmarea ndoctrinarea maselor cu invatatura narcist-leninista. Sistemele se bazau pe teroare care era manifestata de politia partidului. Cteva din aceste organizatii au fost : CEKA , KGB , GRU , NKUD.Patura privilegiata numita nomenclatura a fost alcatuita din membri ai partidului, care erau recompesati cu functii si avantaje materiale pentru loialitatea lor fata de regim. Dictatura bolsevica din U.R.S.S. a cunoscut forma sa extrema sub conducerea lui Stalin. Fascismul si nazismul au fost alte sisteme totalitare, care s-au instaurat si sau dezvoltat intr-o atmosfera de umilinta nationala, att Germania cat si Italia intampinand mari dificultati economice dupa razboi. Acestea se bazau pe : natinalism si pe castigarea onoarei nationale. Au fost create o serie de mituri avndu-i in prim plan pe cei doi conducatori totalitari : Hitler si Cel din urma dorea refacerea gloriei Imperiului Roman, a carei mostenire o revendica, iar Hitler dorea spatiul vital pentru poporul german. Ambele mituri se puteau nfaptui prin subjugare si preluarea de teritorii de la alte state. Si aici au aparut formatiuni paramilitare : "Camasile Negre" in Italia si "Camasile brune si S.S." in Germania. Hitler a facut din rasism si antisemitism baza programului sau. Regimurile totalitare au lasat rni care se vindeca greu, mai ales in statele care au economie slab dezvoltata si au fost infectate de acest flagel.