TULBURRILE DE COMPORTAMENT ALIMENTAR SI PROBLEMELE DE GREUTATE

LA COPII SI ADOLESCENTI
Amfiana Gherman Doctor in psihologie Psiholog clinician, psihoterapeut
Centrul de Diabet, Nutriie si Boli Metabolice, Cluj-Napoca Centrul Medical Integrat de Boli Metabolice Asteco Lifestyle Centrul Medical Regina Maria

SUMAR

1. TULBURRILE DE COMPORTAMENT ALIMENTAR - perioada de sugar - copilaria mic - adolescen 2. PROBLEMELE DE GREUTATE De ce aceast difereniere?

PERIOADA DE SUGAR

Tulburarea de Alimentare a Reglrii Strii (DC 0-3) sau Tulburarea de alimentare a perioadei de sugar i a micii copilrii ( n DSM)
Copilul

are dificulti n a atinge i a menine o starea de calm n timpul hrnirii (este prea adormit, prea agitat ca s mnnce). Copilul nu reuete s ia n greutate sau slbete. Trebuie excluse cauzele medicale

Tulburarea de Alimentaie n legtur cu Relaia printe-copil

Copilul nu manifest semnele adecvate din punct de vedere al dezvoltrii pentru reciprocitatea social (de exemplu implicarea vizual, zmbetul, gnguritul) n timpul mesei.

Copilul are un deficit de cretere semnificativ.

Deficitul de cretere i lipsa de relaionare nu se datoreaz exclusiv unei tulburri fizice sau unei tulburri pervazive de dezvoltare.

Tulburare de Alimentare asociat cu o Condiie Medical

- Tulburare de Alimentare asociat cu afeciuni ale tractului gastro-intestinal

Elemente caracteristice: problemele medicale contribuie la problemele de comportament alimentar, dar acestea sunt mai severe i persist uneori dup rezolvarea problemelor medicale

Anorexia Infantil

Copilul refuz s mnnce cantiti adecvate de alimente mcar o lun. Debutul refuzului mncrii apare nainte de vrsta de 3 ani. Copilul nu spune c i este foame i nu prezint interes pentru stimuli alimentari, dar este interesat de explorarea sau interaciunea cu printele. Copilul are un deficit de cretere marcant. Refuzul mncrii nu urmeaz unui eveniment traumatic. Refuzul mncrii nu se datoreaz unei condiii medicale.

Aversiunea la Alimente

Copilul refuz s mnnce anumite mncruri cu gust, textur sau miros specific. Debutul refuzului apare la introducerea unui nou tip de mncare (de exemplu, poate bea un anumit tip de lapte i refuz un altul, mnnc morcovi dar refuz mazre verde, bea lapte, dar refuz hran pentru copii). Copilul mnnc fr probleme atunci cnd i se ofer mncrurile preferate. Refuzul copilului cauzeaz deficite nutriionale specifice sau ntrzieri n dezvoltarea oral i motorie

Ruminaia
Implic

regurgitarea i remestecarea mncrii, mai ales la sugari sau la copii foarte mici. Apare dup o perioad de comportament alimentar normal i dureaz mcar o lun. Adesea - asociere cu ntrzierile n dezvoltare (tulburare pervaziv de dezvoltare sau retard mental).

Pica

consumul de substane non-nutritive timp de minim o lun. substanele mncate: geofagia (pmnt), coprofagia (fecale), tricofagia (pr). Ocazional, pica nu este ceva neobinuit sub 2 ani i nu trebuie diagnosticat ca atare dect dac comportamentul este problematic. apare mai degrab la copiii cu ntrzieri n dezvoltare i cu medii puin stimulante. ngrijorare major - riscul de otrvire, poate aprea ca simptom asociat al neadaptrii (tulburare pervaziv de dezvoltare sau schizofrenie) sau al unor tulburri neurologice.

OBEZITATEA INFANTILA

Factori cel mai adesea incriminai pentru obezitate:

Factori ambientali Factori genetici Factori biologici Factori psihologici Copii factori familiali (structura familiei, programul familiei, educaia).

INTERVENII N OBEZITATEA INFANTIL

ASPECTE PARTICULARE 1. Vrsta copilului 2. Rolul prinilor 3. Ali aduli din familie 4. Fraii cu greutate normal 5. Rolul grdiniei / colii

Vrsta copilului

A. De cnd ar trebui intervenit asupra obezitii infantile?

Opinia la nivel de sim comun 7-8 ani (atunci apare ngrijorarea) Majoritatea medicilor generaliti 5 ani Experii n obezitate infantil 3 ani (s-a dezvoltat un program pentru aceast vrst, dar prinii nu vin ntruct nu consider c exist o problem - Baby fat)

B. Cum difer intervenia n funcie de vrsta copilului?

Pe msur ce crete vrsta copilului crete propriul rol n intervenie i n managementul comportamentului alimentar i scade rolul prinilor Indiferent de vrsta copilului, acesta trebuie responsabilizat i implicat n managementul comportamentului alimentar

2. Rolul prinilor

Ajutarea i asistarea copilului n managmentul comportamentului alimentar i nu controlul absolut (n special cantitatea) Selecia (cumprare) alimentelor (calitatea) Sisteme de control si recompense (caz M.T.)

3. Ali aduli din familie

Problema bunicilor Importana consistenei metodelor i a consecvenei Puterea exemplului

4. Fraii cu greutate normal

Complic situaia - perioad de certuri i frustrri legate de diet Principala greeal prinii pun la diet doar copilul supraponderal, cellalt copil nu-i modific deloc dieta n afara situaiei n care ceilali copii sunt subponderali (probleme alimentare), o diet mai sntoas este binevenit i pentru copilul normoponderal

5. Rolul grdiniei / colii

Problema grdiniei masa standard, muli copii iau n greutate, dieta nu e cea mai adecvat coal
problema snack-urilor exemple de mncare nesntoas la colegii de clas perioad de nesupraveghere

Tratamente validate tiinific

Chirugia obezitii

n general contraindicat Doar n cazuri de obezitate morbid cnd viaa copilului este serios pus n pericol (11 ani cea mai fraged vrst)

Tratamentul medicamentos contraindicat

Doar medicaie de suport, nu medicaie specific

Tratament psihologic

Traffic Light Diet

Leonard H. Epstein Date longitudinale 5, 10 ani 10 ani - 34% au redus cu 20% sau mai mult procentul de supraponderalitate, i 30% nu sunt obezi

Caracteristici

Traffic light diet dieta semafor Alimentele mprite n cele 3 culori ale semaforului:
rosii oprete-te Alimente galbene gndete-te bine Alimente verzi d-i drumul
Alimente

Prepubertate i adolescen

1. Anorexia 2. Bulimia
3. Binge eating disorder (propus)

Anorexia
Prevalena - 0.5-1%

Bulimia
Prevalen 3%

Evaluarea propriei persoane in cea mai mare parte pe baza formei/ greutatii (si a abilitatii de a le controla) Mentinerea unei greutati Mancat compulsiv sub IMC=18.5 frecvent

Amenoree

Comportament de control extrem (restrictie alimentara, provocare voma, laxative)

Tulburari de comportament alimentar fara alta specificatie

Tulburarea de mancat compulsiv Mancatul nocturn Purging disorder? Episoade de mancat compulsiv obiective vs subiective

Categorie reziduala pentru simptomele care nu indeplinesc criteriile pt bulimie sau anorexie

Tulburare de comp. alim. fara alta specificatie 50-60%

Anorexia 10-15%

Bulimia 30% Tul

Simptome specifice
Evaluarea propriei persoane in cea mai mare parte pe baza formei/ greutatii si/sau A abilitatii de a controla alimentatia A se diferentia de nemultumirea fata de propriul corp (raspandita in populatie) Preocupare intensa fata de forma si greutate Cantarit frecvent vs. evitare Eforturi extreme si sustinute de a limita cantitatea de alimente Dificultati de a manca in public

Mecanismul de mentinere al anorexiei

Anxietate Obsesii

Supraevaluarea formei/greutatii

Sub-pondere

Restrictie alimentara (rigiditate)

Mecanismul de mentinere al bulimiei

Depresie Risc de suicid
Supraevaluarea formei/ greutatii Restrictie alimentara (rigiditate)

Comport. compens.

Mancat compulsiv

Dificultati in a o mentine

Criterii diagnostice (DSM-IV)

Aspecte care trebuie acoperite in evaluare

Starea curenta a problemei

Imaginea pacientei despre pb., ce ar dori sa schimbe Obiceiurile alimentare intr-o zi obisnuita (o zi buna si una proasta) Restrictia alimentara: incercari, reguli, reactii la incalcarea regulilor, amanarea meselor, limita de calorii Comportamente compensatorii: frecventa Episoade de mancat compulsiv: frecventa, stimuli declansatori

Ritualurile alimentare, rontait intre mese, scuipat mancarea Consumul de bauturi (alcoolice si non-alcoolice) Abilitatea de a manca in prezenta altora Ingrijorari legate de forma si greutate Importanta formei si a greutatii in auto-evaluare Obsesii fata de propriul corp comportamente de verificare (cantarit, uitat in oglinda) Evitarea observarii propriului corp A se simti gras/a Impactul asupra starii emotionale/ functionarii sociale/ activitatilor zilnice

Dezvoltarea tulburarii de comportament alimentar

Debutul, stimulii declansatori Primele luni Istoricul greutatii (inainte si in timpul tulburarii, in copilarie, cea mai mica/mare greutate) Tratament anterior rezultate? Complianta fata de tratamentele anterioare; factori care au favorizat/ impiedicat rezultatele

Istoric familial si personal

Influenta familiei in dezvoltarea tulburarii + in mentinerea simptomatologiei in prezent Membri ai familiei pe care se poate baza in tratament Istoric familial psihiatric (mai ales tulb. comp. alim., depresie si abuz de alcool)

Functionarea actuala

Rezultate scolare Prieteni Interese si aptitudini Tulb. psihice actuale Tulb. somatice

Atitudini fata de tulb. si tratament

Ce mentine tulburarea? Atitudini fata de tratament? Asteptari? (adolescenta vs familie!) Ingrijorari? Scopuri?

Simptome care necesita atentie medicala imediata

Nu mananca deloc in timpul zilei / nu bea deloc 2 sau mai multe episoade de provocat voma Exercitii exagerate la sub-pondere Scadere in greutate mai mult de 1 kg pe saptamana, mai multe saptamani IMC<17,5

Simptome somatice

Episoade de lesin Dezorientare, confuzie, uitare Batai neregulate ale inimii, dureri in piept Spasme Dificultati in urcarea scarilor Voma cu sange

Efectele restrictiei alimentare pronuntate

Dificultati de concentrare Gandire inflexibila Pierderea interesului pentru alte activitati Obsesii mai multe Stare emotionala depresiva, iritabilitate Izolare sociala Pierderea interesului sexual

Efectele restrictiei alimentare pronuntate

Slabirea muschilor cardiaci Scaderea tensiunii arteriale Aritmii Deteriorarea oaselor osteoporoza; fracturi Functionarea intestinelor este cu mult incetinita apare senzatia de satietate dupa foarte putina mancare

Efectele restrictiei alimentare pronuntate

Pierderea masei musculare

Caderea parului, sau aspect uscat; lanugo Piele uscata, uneori cu o nuanta portocalie Scaderea temperaturii corporale Somn neodihnitor, insomnii

Trasaturi de personalitate

Perfectionism Evaluare globala negativa Trasaturi de personalitate borderline

Evolutia tulburarilor

Anorexia incepe deseori in adolescenta timpurie prin restrictie alimentara inflexibilitate 50% din cazuri mancat compulsiv bulimie sau tulb comp alim FAS Bulimia debuteaza mai degraba in adolescenta tarzie sau varsta adulta tanara Mancatul compulsiv varsta mijlocie, 1/3 barbati; intermitent

Evolutia tulburarilor

Tendinta de migrare intre categoriile de diagnostic

Restrictie alimentara (anorexie)

Mancat compulsiv + comport. compensatorii (bulimie)

Mancat compulsiv

Perspectiva trans-diagnostica

Schimbarile diagnostice reflecta remisia unei tulburari si dezvoltarea alteia? Sau reflecta evolutia unei singure tulburari? Nu exista mecanisme specifice/diferite care mentin fiecare tulb. Tehnicile de interventie sunt similare

Intrebari?