Conceptele de politic i putere (I)

Posted by Redactia on Jan 9, 2012 in Diverse, Relatii Internationale | 0 comments

Omul a trait in grupuri intotdeauna. De la aparitia speciei umane si pana in prezent, omul nu a trait niciodata izolat de semenii sai, el fiind prin natura sa, dupa cum bine spunea Aristotel, un animal politic. Toate tipurile de grupuri, in care oamenii s-au organizat de-a lungul timpului, incepand cu cel mai mic, familia, si pana la cel mai larg, statul sau societatea, au determinat anumite relatii intre membrii sai, in funtie de rolul pe care fiecare il avea in cadrul grupului. Politica se ocupa de comportamentul oamenilor in cadrul unor astfel de grupuri organizate permanente sau semi-permanente.12 In opinia lui E. H. Carr o societate poate exista numai daca in cadrul ei, o proportie insemnanta a memebrilor sai este dispusa sa colaboreze si are sentimente de bunavointa indreptate in folosul comunitatii. In orice societate oamenii sunt caracterizati de doua tipuri de sentimente: pe de o parte ei sunt egoisti, si doresc sa se afirme chiar profitand de ceilalti, iar pe de alta parte ei sunt sociabili si isi doresc sa coopereze cu ceilalti, sa aiba relatii de preietenie si chiar sa se subordoneze altora. Aceste doua sentimente diferite sunt pentru Carr foarte importante, deoarece ele depasesc greseala idealistilor de a vedea omul bun, care nu-si pune propriile interese si nevoi in fata, dar si pe cea a realistilor care considera ca altruismul este o iluzie, si ca in politica interesul primeaza intotdeauna. In fiecare societate trebuie sa existe anumite sanctiuni, cu toate ca apartenenta la o societate este voluntara, pentru a-i putea face pe oameni sa fie solidari, si sa poata convietui. Trasatura care distinge societatea politica, sau in sensul modern al cuvantului, statul, de celelalte tipuri de societati, este faptul ca membrii sai impartasesc anumite interese si obligatii. Chiar si in acest caz este nevoie de coercitie, care la nivelul statului, este exercitata de guvernanti, pentru a spori obedienta si loialitatea. La baza statului stau doua aspecte diferite ale naturii umane: pe de o parte este aceasta teama fata de coercitie si pe de alta parte este constiinta umana. Politica nu poate fi despartita de putere. Insa homo politicus care nu uramareste altceva decat puterea este la fel de ireal ca si mitul despre homo economicus care nu urmareste nimic altceva decat castigul. Actiunea politica trebuie sa se bazeze pe imbinarea moralei cu

puterea.13 De aceea in politica, poate fi fatal sa ignori puterea sau morala. Idealistii care cred ca democratia nu se bazeaza pe forta, si realistii care cred ca daca urmaresti puterea, moralitatea vine de la sine gresesc in egala masura. Teoria separarii dintre politica si morala este atractiva, doar pentru ca solutioneaza dificila sarcina de a gasi o justificare morala pentru folosirea fortei.14 Dupa parerea lui E. H. Carr in politica trebuie luate in considerare atat morala cat si puterea. Propunandu-si sa analizeze rolul pe care cele doua elemente il au in politica internationala el isi incepe demersul afirmand: Politica este, deci, intr-un anumit sens intotdeauna o politica a puterii.15 In limbajul comun folosim termenul de politica atunci cand ne referim la un conflict de putere. Daca acest conflict inceteaza problema devine una administrativa (si nu politica). Statele intre ele interprind o multime de actiuni, insa numai cele strict legate de conflicte de putere sunt denumite politice; celelalte sunt descrise ca non-politice sau tehnice. Puterea este deci un element esential al politicii. Politica internationala, ca orice politica, este o lupta pentru putere. Oricare ar fi scopurile politicii internationale, puterea este intotdeauna scopul imediat. Conducatorii statelor si popoarele pot urmari in final libertatea, securitatea, prosperitatea, sau insasi puterea. Ei pot sa-si defineasca scopurile in termeni de idealuri religioase, filosofice, economice sau sociale. Ei pot spera ca idealul lor sa se realizeze prin insasi forta lui interioara, prin interventia divina, sau prin dezvoltarea naturala a afacerilor umane. Ei pot de asemenea sa incerce realizarea idealului lor prin mijloace non-politice, cum ar fi cooperarea tehnologica cu alte natiuni sau organizatii internationale. Insa oricand vor incerca sa-si realizeze obiectivul prin mijloacele politicii internationale, ei fac acest lucru urmarind puterea. Cruciadele au vrut sa elibereze locurile sfinte de sub dominatia necredinciosilor; Woodrow Wilson a vrut sa faca lumea sigura pentru democratie; nazistii au vrut sa deschida Europa de Est colonizarii germane, sa domine Europa, si sa cucereasca lumea. Tinand cont de faptul ca toti acestia s-au folosit de putere pentru a-si atinge scopurile, ei au fost actori pe scena politicii internationale.16 Politica internationala este in mod necesar o politica a puterii avand in vedere faptul ca urmarirea puterii este esenta politicii internationale si a politicii in general. Atat politica interna cat si cea externa sunt o lupta continua pentru putere, ele se deosebesc doar prin conditiile diferite in care aceasta lupta pentru putere are loc: in sfera interna sau in sfera internationala. Morgenthau, la fel ca si Carr, considera ca nu toate actiunile interprinse de state sunt politice. Statele pot avea relatii economice, legale, umanitare, culturale etc., insa acestea nu sunt de natura politica. Nu toate natiunile sunt implicate in politica internationala in acelasi grad. Gradul lor de implicare in politica internationala poate varia de la neimplicarea deplina (Liechtenstein, Monaco) si implicarea minima (Venezuela, Elvetia) si pana la implicarea maxima (Statele Unite ale Americii).

12 Edwart, Hallett, Carr. The Twenty Years Crisis 1919-1939. (New York: Harper & Row Publisher, 1946), pagina 95, trad. n. 13 Edwart, Hallett, Carr. The Twenty Years Crisis 1919-1939. (New York: Harper & Row Publisher, 1946), pagina 97, trad. n. 14 Edwart, Hallett, Carr, opera citata, pagina 100, trad. n. 15 Edwart, Hallett, Carr, opera citata, pagina 102, trad. .n 16 Hans J., Morgenthau. Politics among Nations. The Struggle for Power and Peace. Sixth Edition. (New York: McGraw- Hill, Inc., 1985), pagina 31, trad. n .