CAPITOLUL VIII

CALCULUL DE DIMENSIONARE I VERIFICARE A GARNITURII DE FRECARE A AMBREIAJULUI

8.1 Determinarea momentului de calcul

In timpul functionarii ambreiajului, ca urmare a frecarilor normale din fazele de cuplare-decuplare, suprafetele de frecare ale discurilor conduse sunt supuse uzurii, arcurile de presiune se detensioneaza, iar forta de apasare se micsoreaza. Pentru ca ambreiajul sa fie capabil sa transmita momentul maxim al motorului si in cazul cand garniturile sunt uzate, la dimensionarea ambreiajului se adopta un moment mai mare decat momentul maxim al motorului, numit momentul necesar sau momentul de calcul al ambreiajului: Mc=.Mmax (8.1)

Alegerea valorii coeficientului de siguranta se face tinandu-se seama de tipul si destinatia automobilului, precum si de particularitatile ambreiajului. Pentru valori mari ale coeficientului de siguranta se reduce intensitatea patinarii ambreiajului deci si lucrul mecanic de patinare, creste durata de functionare a ambreiajului, se reduce timpul de ambreiere si se imbunatatesc performantele dinamice ale automobilului. Marirea exagerata a coeficientului de siguranta conduce la aparitia unor suprasarcini in transmisie, in special la franarea brusca a automobilului precum si marirea fortei necesare decuplarii. Reducerea valorii coeficientului de siguranta a ambreiajului conduce la o buna protectie a transmisiei la suprasarcini, dar la o uzura mai mare a discurilor, deoarece patinarea ambreiajului este mai intensa. Forta necesara decuplarii este mai redusa. Transmiterea integrala a momentului motor si dupa uzarea maxima normala a garniturilor de frecare iuseamna ca, in aceasta situatie limita, coeficientul de siguranta al ambreiajului sa fie mai mare sau cel mult egal cu 1:

Tinand cont de tipul automobilului si de recomandarile din literatura de specialitate, se va alege:

Asadar, se obtine pentru momentul necesar, urmatoarea valoare: Mc=.Mmax=1,7.474=805,8 Nm 8.2 Dimensionarea garniturilor de frecare

(8.2)

Vom avea in vedere oferta de garniture de frecare sinterizate produse de compania SINTEROM. Intrucat momentul transmis este mare, vom alege retete ce confera garniturilor un coeficient de frecare mai mare: Reteta M1: -coeficient de frecare =0,35-0,5 (mediu uscat) -prsiune specifica maxima: pas = 5 daNm -uzura maxima: 0,13 mm -intensitatea la uzura: 2,35. 10-6 cm3/daNm -contradisc: fonta/otel Reteta B32: -coeficient de frecare =0,35-0,5 (mediu uscat) -prsiune specifica maxima: pas = 2 daNm -uzura maxima: 0,16 mm -intensitatea la uzura: 2,9. 10-6 cm3/daNm -contradisc: otel Reteta B32 nu este avantajoasa datorita presiunii admisibile mici si faptului ca impune folosirea unui contradisc numai din otel; reteta M1 prezinta aceleasi calitati de frictiune, dar presiunea specifica mai mare si faptul ca permite folosirea otelului dar si fontei ca material pentru contradisc o recomanda ca fiind alegerea optima. Raportul de aspect al garniturilor de frecare c=(0,53-0,75). Aleg c=0,75 c= Raza exterioara a garniturii de frecare se calculeaza cu formula: Vom adopta : =0,35 p0=3 daNm Atunci Re va fi:
( ) (
( )( )

(8.3)

Adica: De=294,433mm
3

Di=220,825 mm Garniturile sunt piese standardizate si sunt realizate intr-o gama tipodimensionala limitata conform STAS 7793-83 (table 8.1). In aceste conditii se tine cont de Re si Ri predimensionate pentru alegerea dimensiunilor definitive. Conform STAS dimensiunile garniturilor de frictiune vor fi: De=300 mm Di=165 mm Grosimea garniturii g=3,5mm

De 150 160 180 200 225 250 280 300 305 310 325 350 165 175 185 195 Di 100 110 125 130 150 155 3,5 3,5; 4,0 g 2,53,5
Tab 8.1 Dimensiunile garniturilor de frecare pentru ambreiaje Aria supusa frictiunii va fi:
( ) ( )

(8.4)

8.3 Determinarea momentului de frecare al ambreiajului si a fortei de apasare asupra discurilor ambreiajului

Vom calcula forta de apasare a arcului: F= =9631,695 N Momentul ambreiajului rezulta din formula: Ma=i.F.. =783,779 Nm

(8.5)

(8.6)

Momentul ambreiajului rezultat este apropiat ca valoare cu momentul de calcul (Mc=805,8 Nm), astfel garniturile de frecare pot fi considerate corect dimesionate.

8.4 Verificarea garniturilor de frecare

a) Presiunea specifica dintre suprafetele de frecare ale ambreiajului se

defineste ca raportul dintre forta dezvoltata de arcul de presiune F si aria unei suprafete de frecare a ambreiajului A, adica: (8.7) Valoarea maxima a presiunii specifice este limitata de tensiunea admisibila la strivire a materialului garniturilor. In adoptarea valorii sale trebuie avut in vedere faptul ca valori spre limita tensiunii de strivire favorizeaza reducerea dimensiunilor ambreiajului (discurile conduse vor avea dezvoltari radiale mici), a momentului de inertie, dar durabilitatea ambreiajului se reduce sub limitele acceptate pentru constructia de automobile, in acelasi timp, valori prea mici ale presiunii specifice implica suprafete mari de frecare (discurile conduse vor avea dezvoltari radiale mari), cresterea dimensiunilor de gabarit, a maselor si momentelor de inertie ale ambreiajului. In plus creste uzura garniturilor, deoarece cresc vitezele tangentiale de alunecare dintre suprafetele de contact. Intervalul uzual pentru adoptarea presiunii specifice este 0.2<p0<0.5 Mpa in cazul graniturilor de frictiune din rasini sintetice impregnate cu fibre de kevlar sau sticla. Din considerente de uzura a suprafetelor de frecare, si de tipul si destinatia automobilului, care impune o durabilitate buna, se va adopta p0=0.3 MPa. b) Cresterea temperaturii pieselor ambreiajului. In procesul cuplarii-decuplarii ambreiajului o parte din lucrul mecanic al motorului se transforma, prin patinare, in caldura, ridicand temperatura pieselor metalice ale ambreiajului si a garniturilor de frecare. Crestera temperaturii de functionare mareste uzura garniturilor. Avand in vedere ca lucrul mecanic de patinare este mai mare la pornirea din loc a automobilului decat la schimbarea treptelor, in calcule vom considera aceasta situatie - cea mai dezavantajoasa. Considerand durata procesului de cuplare (tc<1s), schimbul de caldura cu exteriorul este redus, astfel se considera ca intreg lucrul mecanic de patinare se gaseste sub forma de caldura in discul de presiune si volant.

Verificarea la incalzire se face pentru discurile de presiune, aflate in contact direct cu planul de alunecare, utilizand relatia:
5

(8.7) unde: =0.5 este un coeficient care exprima partea din lucrul mecanic preluat de discul de presiune al ambreiajului; c=500 J/kgC reprezinta caldura specifica a pieselor din fonta si otel; mp=1.5 kg reprezinta masa pieselor ce se incalzesc (aproximativ 15% din masa ambreiajului). Lucrul mecanic pierdut prin patinare (L) la pornirea din loc a automobilului se poate determina utilizand urmatoarea relatie empirica de calcul, conform: (8.8) Asadar, cresterea de temperatura t are urmatoare valoare:

Cum t=2,5C < 15C, insemna ca ambreiajul are o comportare buna la incazire, valori ale lui t peste 15C fiind neacceptate pentru constructia de automobile.

CAPITOLUL IX
CALCULUL I PROIECTAREA PRINCIPALELOR COMPONENTE ALE AMBREIAJULUI

9.1 Calculul si proiectarea arcului diafragma

Caracteristica cestor tipuri de arcuri poate avea una dintre forrneled in figura 9.1 , unde diferenta dintre cele 3 curbe este data in primul rand de raportul H/h. Conditia care se pune arcului diafragma pentru a avea o caracteristica asemanatoare cu cea aproximata de curba 2 este:

Fig 9.2 - Dimensiunile arcului diafragma Fig 9.1 - Caracteristica arcului diafragma

In figura 9.3 sunt notate: diafragma cu taieturi dupa generatoare F1 , forta cu care arcul apasa pe discul de presiune; F2 , forta necesara pentru decuplarea ambreiajului, exercitata de rulmentul de presiune; b=De/2=150 mm, raza cercului dupa care arcul diafragma apasa pe discul de presiune; a0.7*b105 mm, raza pana la care este taiat arcul pe generatoare;
8

Fig 9.3 - Schema pentru determinarea caracteristicii arcului

 c0.75*b=112,5 mm, raza inelului de sprijin al arcului; e0.2*b30 mm, raza cercului prin care va trece arborele ambreiajului. Se considera inaltimea totala a arcului Hi=16 mm. Pe baza acestei inaltimi se calculeaza inaltimea partii continue a arcului: (9.1)

Daca se pune conditia de asemanare a carcateristicii arcului cu alura curbei 2 din figura 9.1 rezulta grosimea arcului h:

(9.2)

Forta de apasare a arcului diafragma se calculeaza cu relatia utilizata in lucrarea:

( )

( ) *(

) (

+ (9.4)

unde: E este modulul de elasticitate relativ: (9.5) E=21 104 MPa reprezinta modulul de elasticitate longitudinal pentru materialul folosit la fabricarea arcului; =0.25 este coeficientul lui Poisson;

Forta necesara la decuplare are urmatoarea expresie: (9.6) Avand cunoscute toate marimile, si dand valori pentru valoarea sagetii f, s-au obtinut valorile celor doua forte ce au fost centralizate in tabelul 9.1:
f F1 [N] F2 [N]

0 0 0 0,2 966,5547076 -439,343 0,4 1846,386824 -839,2667 0,6 2643,109791 -1201,414 9

0,8 1 1,2 1,4 1,6 1,8 2 2,2 2,4 2,6 2,8 3 3,2 3,4 3,6 3,8 4 4,2 4,4 4,6 4,8 5 5,2 5,4 5,6

3360,337049 4001,68204 4570,758205 5071,178985 5506,557822 5880,508158 6196,643432 6458,577087 6669,922564 6834,293303 6955,302748 7036,564338 7081,691515 7094,297721 7077,996396 7036,400982 6973,12492 6891,781652 6795,984619 6689,347261 6575,483021 6458,00534 6340,527659 6226,663419 6120,026062

-1527,426 -1818,946 -2077,617 -2305,081 -2502,981 -2672,958 -2816,656 -2935,717 -3031,783 -3106,497 -3161,501 -3198,438 -3218,951 -3224,681 -3217,271 -3198,364 -3169,602 -3132,628 -3089,084 -3040,612 -2988,856 -2935,457 -2882,058 -2830,302 -2781,83

f
5,8 6 6,2 6,4 6,6 6,8 7 7,2 7,4 7,6 7,8 8 8,2 8,4 8,6 8,8 9 9,2 9,4 9,6 9,8 10 10,2 10,4 10,6 10,8 11

F1 [N]
6024,229029 5942,885761 5879,609699 5838,014285 5821,71296 5834,319165 5879,446343 5960,707933 6081,717377 6246,088117 6457,433594 6719,367249 7035,502523 7409,452858 7844,831695 8345,252476 8914,328641 9555,673632 10272,90089 11069,62386 11949,45597 12916,01068 13972,90142 15123,74163 16372,14476 17721,72425 19176,09353

F2 [N]
-2738,286 -2701,312 -2672,55 -2653,643 -2646,233 -2651,963 -2672,476 -2709,413 -2764,417 -2839,131 -2935,197 -3054,258 -3197,956 -3367,933 -3565,833 -3793,297 -4051,968 -4343,488 -4669,5 -5031,647 -5431,571 -5870,914 -6351,319 -6874,428 -7441,884 -8055,329 -8716,406

Tab 9.1 Calculul fortelor arcului diafragma

10

Pe baza acestui tabel se traseaza caracteristica elastica a arcului diafragma utilizat la ambreiajul de proiectat, conform figurii 9.4: Caracteristica arcului diafragma

F1, F2, [N]

F1 F2

f, [mm]

Fig 9.5 - Caracteristica ambreiajului Alegandu-se punctul de functionare corespunzator sagetii de prestrangere f=3,4 mm, rezulta din tabel forta de apasare asupra discului conducator F1=7094,3 N, respectiv valoarea fortei de decuplare a ambreiajului F2=4051,97 N si safeata la care se obtine f29 mm. Sageata la decuplare este compusa din doua componente: safeata partii cu taieturi datorita unghiului de rasucire f2 si sageata datorata incovoierii lamelelor partii cu taieturi f2. (9.7) (9.8) (9.9) In continuare se calculeaza coeficientul cu urmatoarea relatie:
* * ( ( ) ) ( ( ) ( )+ ) ( )+

(9.10)

11

Lamelele sunt solicitate la incovoiere si forfecare de fora ce decupleaz (deformeaz ) arcul Q,care poate fi determinata prin echivalarea arcului diafragma cu un arc disc acionat de pirghii:

Fig 9.6 - Modelul constructiv al arcului diafragm Se observa ca punctul 2 reprezint incastrare , deci calculind suma de momente fata de 2 va rezulta fora de acionare Q. Fora F1 va fi fora maxima din zona de uzura de pe caracteristica arcului diafragma adic aproximativ 700 daN. (9.11) Eforturile la torsiune si forfecare vor avea expresiile: (9.12) (9.13) unde: li este lungimea unei lamele; z=18 reprezinta numarul de lamele. Tensiunea echivalenta se calculeaza cu teoria a 3-a de echivalenta: unde , c=1530 N/mm2, Cc=3. Va rezulta astfel o latime minima a bazei lamelei de aproximativ 10 mm. (9.13)

9.2 Calculul si proiectarea discului de presiune

12

Discul de presiune reprezinta dispozitivul de aplicare a fortei arcului pe suprafata de frecare, el fiind totodata si o masa metalica pentru preluarea caldurii rezultate in urma patinarii ambreiajului . Astfel, predimensionarea lui se va face din conditia preluarii caldurii din timpul patinarii fara incalziri periculoase. Asimilam discul de presiune cu un corp cilindric cu dimensiunile bazei de red=Re+5=155 mm rid=Ri-5=77,5 mm Inaltimea necesara discului de presiune va fi : hd= =9,814 mm (9.14)
( )

Calculul elementelor de fixare si ghidare ale discului de presiune: vom utiliza solutia de fixare cu arcuri lamelare fixate pe disc si carcasa prin nituri:

Fig 9.5 Grosimea lamelelor va fi s=1mm Raza de prindere a lamelelor va fi: red/2+10=162,5 mm Forta ce solicita lamelele si niturile este: F1= =9209,142 N

(9.15)

Dar cum momentul este preluat de 3 arcuri lamelare, forta ce solicita un singur arc va fi: f=F1/3=3069,714 N (9.16) Diametrul niturilor se va calcula cu formula: d= =9,56 mm unde =321 pentru OLC 10. Vom alege din STAS d =10mm

(9.17)

Caracteristica arcului diafragma a fost construita intenionat sa dezvolte o fora de presiune mai mare ,pentru a putea compensa efectul arcurilor lamelare.
13

Fig 9.6 Arc lamelar Dimensionarea se va face tinind cont de formula deformatiei acestui tip de arc : (9.17) unde: 1 este lungimea arcului; E modulul de elasticitate; F fora ce solicita arcul; b limea arcului; h grosimea arcului. Considerind o fora de 100N dezvoltata de cele trei arcuri suficienta la captul debreierii, b=15 mm, h=l mm, l= 30 mm, si tinind cont de faptul ca o lamela se comporta precum doua arcuri, unul in prelungirea celuilalalt , vom obine o prestringere a arcului (cu discul de presiune in poziia maxima de debreiere) de 3,4 mm. Considerind cursa discului de presiune la debreiere de 2mm, sgeata arcului in poziia cuplat a ambreiajului va fi de 5.4 mm. Dimensiunile finale ale lamelei de arc vor fi lungimea arcului l=60 mm; h=1mm; latimea arcului b=8 mm; lungimeal totala L=60 mm;

9.3 Calculul si proiectarea discului condus

14

Verificarea niturilor de fixare ale garniturilor de frecare: Niturile de fixare ale garniturilor de frecare sunt dispuse pe 2 cercuri de raze diferite. Astfel pentru verificarea niturilor se ia in calcul o raza medie rm. Niturile sunt confectionate din Aluminiu (fa=100120 daN/cm2) Raza medie se calculeaza cu formula:

rm=

=11,625 mm

(9.17)

Lungimea partii active a nitului este ln=0,5 cm Numarul niturilor de fixare este zg=16 Diametrul nitului de fixare este dng=0,7 cm Verificarea niturilor la forfecare: 28,8 daN/cm2 (9.18)

Verificarea niturilor la strivire: (9.18)

9.3.1 Elementul elastic suplimentar Vom considera ca fora care comprima arcul pina la opritor va fi fora determinata de momentul maxim dezvoltat de motor. Arcurile vor avea urmatoarele caracteristici: numrul arcurilor: na=6; diametrul sirmei ds=3 mm; diametrul exterior al arcului D=15 mm; numrul total de spire ns=6; raza de dispunere a arcurilor Re=40 mm ; jocul intre spire js=0,1 ds=0,3 mm; lungimea arcului in stare libera: L0=(ns+2) ds+(ns+l) js=32,7 mm; lungimea ferestrei lf se face mai mica cu 15...20% dect lungimea arcului in stare libera: lf=L0 (l-0,2) lf=26,2 mm; diametrul exterior al flansei butucului va fi 130mm, tietura in butuc va fi unde: - d=10 mm; ( ) - iar . 9.4 Calculul si proiectarea arborelui ambreiajului

15

Arborele ambreiajului este solicitat la torsiune de catre momentul de calcul al ambreiajului Ma. El are o portiune canelata pe care se deplaseaza butucul discului condus. Diametrul interior se determin cu relatia:

(9.19)

unde a este solicitarea admisibila la torsiune a=150200 MPa. Diametrul interior d al arborelui canelat se adopta din STAS dupa care se adopta si celelalte elemente ale canelurii. Se alege din STAS 1768-68 arbore canelat din seria usoara 6x28x34. Forta F care solicita canelurile se considera ca este aplicata la distanta rm fata de axul arborelui si se determina cu relatia din: (9.20) Inaltimea danturii este: (9.21) Verificarea la strivire se face pe baza relatiei: (9.22) Efortul unitar la forfecare se determina utilizand: (9.23) unde b=7 mm latimea canelurii.

9.5 Calculul si verifcarea elementelor de fixare si ghidare a partii conducatoare pe volant

Carcasa ambreiajului va fi montata cu ajutorul unor stifturi de centrare, in numar de 3, si a unor suruburi de fixare in numar de 6. Stifturile vor fi solicitate la forfecare, iar suruburile la intindere. Stifturile se vor dimensiona la forfecare; vom considera raza cercului purtator egala cu Rb=140 mm, iar materialul OL50: Mc=805800 Nmm, c=290 (OL50), Rb=140 mm, c=3 T= =959,285 N (9.23)
16

d=( unde

=4,23 mm

(9.24)

=67,67 N/mm2. Suruburile de fixare sunt solicitate la intindere de forta maxima de apasare a ambreiajului, considerand garniturile de frecare uzate astfel incat sa ne gasim pe maximul caracteristicii arcului diafragma. Rezulta astfel forta ce intinde suruburile F=9555 N; vom lua in considerare si un coeficient de siguranta =1,1; suruburile vor fi confectionate din OL 37; numarul suruburilor va fi de 6. Fc=F =10510,5 N a= =82,85 N/mm2

d3=( ) =2,60 mm Se observa ca 6 suruburi sunt suficiente pentru a prelua sarcina.

CAPITOLUL X
CALCULUL I PROIECTAREA SISTEMULUI DE ACIONARE AL AMBREIAJULUI

17

10.1 Calculul mansonului de debreiere

Mansonul de debreiere (figura 10.1) va fi de tip manson de debreiere cu cilindru hidraulic integrat. Rulmentul mansonului de debreiere este un rulment ce trebuie sa fie capabil de o forta axiala egala cu forta necesara actionarii arcului diafragma, Q=3224 N. Intrucat rulmentii axiali sunt limitati de turatia maxima vom folosi un rulment radial axial cu bile pe un singur rand.

Fig 10.1 Manson de debreiere 10.1.1 Calculul rulmentului radial axial

Pentru rulmentii axiali care suporta sarcini pur axiale, sarcina conventionala Q si coeficientul capacitatii de lucru se calculeaza cu urmatoarele formule: Q=(R+m.A) .Kb.Kt.Kh (10.1) C=Q.(n.h)0,3 (10.2) unde: A = 3300 N este sarcina axiala; R este sarcina radiala si o putem considera 0; Kb =1,2 este un coeficient de siguranata a carui valoare este determinata de caracterul sarcinii si de conditiile de lucru; Kt =1,05 este coeficientul de temperatura; Kh =0,05 depinde de inelul rotitor; n =4800 rot/min este turatia rulmentului; h =1000 ore reprezinta numarul de ore de functionare. Rezulta astfel C=20997; consultand catalogul si tinand cont de diametrul arborelui ambreiajului, de diametrul dispunerii capetelor parghiilor de actionare ale arcului diafragma vom alege rulmentul 36208.
18

10.2 Calculul mecanismului de actionare

Ambreiajul proiectat va avea actionare hidraulica, schema fiind prezentata in figura 10.2.

Fig 10.2 Alcatuire sistem de actionare

unde: 1- placa de presiune; 2 - carcasa interioara a ambreiajului; 3 - arcul diafragma; 4 - inelul de debreiere ; 5 - rulmentul radia axial; 6 - partea mobila ce joaca rol de piston a manonului de debreiere; 7 - partea fixa a manonului de debreiere ; 8 - arborele ambreiajului; 9 - corpul pompei; 10 - rezervorul de ulei hidraulic; 11 - tija si pistonul pompei; 12 - pedala de acionare; 13 - garnituri de etansare; Sp - cursa pistonului pompei; Sa - cursa pedalei de acionare; Sm - cursa manonului de debreiere ; Fa - fora de acionare a pedalei; Fp - fora corespunztoare pistonului pompei; Q - fora de acionare a arcului; dp diametrul pistonului pompei; dci, dce - diametrul interior respectiv exterior al cilindrului receptor; Ap - suprafaa activa a pistonului pompei; Ac - suprafaa
19

activa a cilindrului receptor; La - lungimea pedalei de acionare ; Lp - lungimea de la articulaia pedalei pina la imbinarea cu tija pompei. Pentru demararea calculului va trebui sa determinam urmtorii: Sm, Fa, La, Lp ,Sa. Pentru determinarea lui Sm vom folosi urmatoarea formula: q=q1+q2 =19,8+1,1=20,9 mm unde:
( ) ( )

(10.3)

Va rezulta cursa mansonului Sm=20 mm Forta de apasare a pedalei de actionare Fase recomanda a fi de circa 200 N, iar cursa pedalei Sa de 200 mm; lungimea pedalei de actionare La va fi 300 mm, iar dimensiunea Lp va avea valoarea 50 mm. Fp= =1200 N (10.4) Sp= Pentru a determina diametrele constructive ale pompei si cilindrului receptor putem scrie: adica: (10.5)

unde: Alegem constructiv dci deoarece suntem limitati de diametrul arborelui si grosimea corpului fix al mansonului de debreiere : dci=38 mm si dp=25 mm. Va rezulta astfel dce=52 mm.
( )

20