Introducere

n trecut, majoritatea aplicaiilor utilizate n cadrul instalaiilor electrice ale cldirilor convenionale aveau sarcini liniare (precum motoare de tensiune continu sau de tensiune alternativ, receptoare rezistive, lmpi cu incandescen etc.) care nu determinau, sau determinau foarte puine interferene ntre diferitele tipuri de echipamente. n prezent multe dintre receptoarele n funciune sunt neliniare (invertoare pentru acionarea motoarelor de tensiune alternativ, lmpi cu descrcare n gaze, lmpi economice etc.). Aceste genereaz perturbaii cu band ngust (determinate de comutaii i de frecvena la peste 9 kHz), care se transmit n toat reeaua electric. n mod obinuit, sursele de alimentare n comutaie genereaz acest tip de perturbaii conduse (funcionnd n domeniul de frecvene de la 10 kHz la 100 kHz). n acelai timp, se observ o cretere a utilizrii sistemelor numerice, precum echipamente IT pentru sisteme de management tehnic i pentru sisteme de automatizare pentru procesele industriale, aplicaii multimedia sau utilizri n domeniul afacerilor. n primul rnd, sistemele de alimentare cu energie electric au devenit mai puternice, ceea ce poate determina perturbaii electromagnetic (EMI); n al doilea rnd, echipamentele numerice s-au rspndit, devenind mai sensibile, realiznd o frecven ridicat de transfer a datelor i fiind utilizate din ce n ce mai mult pentru sigurana privind activitile. Aceast evoluie necesit o calitate ridicat a instalaiilor electrice din toate cldirile, la care incompatibilitatea conduce la costuri ridicate sau la o reducere inacceptabil a standardelor de securitate. Principial, toate componentele electrice conductoare ale cldirilor sau ale ntreprinderilor au un rol privind perturbaiile electromagnetice, att ca surs (emitor de perturbaii) sau ca victim (receptor de perturbaii). n apropierea conductoarelor electrice instalate exist conducte metalice, barele de rezisten din beton, faadele metalice i lucrrile constructive din oel, care pot s reprezinte elemente relevante din punctul de vedere al CEM i la fel transmit perturbaii de nalt frecven. De multe ori o instalaie poate fi simultan surs i receptor. Sisteme tipice sunt: liniile de alimentare cu energie electric; echipamente de msurare i comand - control; echipamente de alarmare; instalaii ale calculatoarelor, inclusiv reeaua de alimentare. Creterea importanei problemelor de CEM a fost realizat de ctre Comunitatea European. n conformitate cu directiva CEM a EU 89/336/EEC (amendat prin directivele 91/263/EEC, 92/68/EEC i 93/97/EEC) orice instalaie electric din cldiri trebuie, de asemenea, s fie conform standardelor internaionale CEM privind susceptibilitatea i emisia. Persoana sau persoanele responsabile de proiectare, inginerie i construcie (asamblare i construcie) devin productori" n sensul directivei i i asum totala responsabilitate pentru conformitatea instalaiilor, cu aplicarea tuturor prevederilor directivei, atunci cnd intr n funciune. Pentru implementarea n cldiri a instalaiilor electrice, fiabile i cu costuri adecvate, din punct de vedere CEM, este absolut necesar s se realizeze o analiz CEM i s se elaboreze un plan CEM, nc din fazele cele mai timpurii ale proiectului. Pentru toate instalaiile electrice trebuie s se cear s fie supervizate i s fie implementate de ctre personal specializat CEM. Scopul acestui material este s ofere o privire de ansamblu i aspecte de baz pentru nelegerea principiilor fizice majore ale problemelor de interferen electromagnetic i s indice principiile limitrii efectelor perturbatoare. n final, msurile cerute pentru a atingerea conformitii instalaiilor pot fi mai simplu nelese.

1. Cmpul ca surs fundamental a perturbaiilor electromagnetice Compatibilitatea electromagnetic (CEM) descrie aptitudinea unui sistem electric sau electronic, main, aplicaie etc., s funcioneze satisfctor ntr-un mediu perturbat electromagnetic, fr a produce el nsui perturbaii electromagnetice intolerabile pentru alte componente ale sistemului. Sursa fundamental a oricrei perturbaii electromagnetice (EMI) are la baz cmpuri i cureni electrici din electrodinamic. La joas frecven, cmpurile electric i magnetic acioneaz independent; la frecvene ridicate prezint interes numai propagarea cmpului electromagnetic. Toate cmpurile, de joas, medie sau nalt frecven sunt determinate de sarcini i cureni electrici. La frecvene joase, cmpurile electric i magnetic au o distan de propagare relativ redus, reducerea intensitii de la surs este cel puin invers proporional cu distana, fiind concentrate n apropierea liniilor conductoare prin care circul curent electric sau sunt sub tensiune. Deoarece cmpul electric este proporional cu tensiunea din instalaiile electrice, acesta poate determina perturbaii electromagnetice suficient de importante, la distane mari, numai n apropierea instalaiilor de nalt tensiune. n orice caz, n cele mai multe instalaii, cmpul electric nu are un rol important. Totui la distane reduse, precum n cazul cablurilor care sunt pozate mpreun n canale de cabluri, cmpul electric trebuie s fie luat n consideraie ca surs a unor posibile perturbaii. Cmpul magnetic este proporional cu intensitatea cmpului electric. n multe sisteme de energie electric, curentul electric poate atinge valori ridicate, astfel nct cmpul magnetic poate deveni important i efectul perturbailor de nalt frecven este semnificativ. Acest lucru este posibil, n particular, n instalaiile de tip TN-C. Datorit combinrii conductorului neutru (N) cu conductorul de protecie (PE) n conductorul PEN i conexiunile acestuia cu alte pri conductoare ale cldirii, curentul electric poate crete rapid n orice zon a cldirii, iar cmpul magnetic rezultat poate determina efecte ale perturbaiilor aproape peste tot. Deoarece o parte din curentul electric din conductorul neutru se propag spre pri metalice exterioare, curentul sum n circuitele TN-C este neechilibrat, iar cmpul magnetic rezultat n circuitele TN-C crete n funcie de aceast diferen. Capitolele principale ale CEM sunt urmtoarele: Interferena la Joas Frecven = IJF, Impulsuri Electromagnetice = IEM (dac la origine este descrcarea atmosferic vorbim despre Impulsuri Electromagnetice de Trsnet =IEMT, iar daca este cauzat de fenomene nucleare domeniul este denumit Impulsuri Electromagnetice Nucleare = IEMN), Defeciune Electrostatic = DES i Interferen de Frecven Radio = IFE. 2. Perturbaii electromagnetice tipice Originea perturbaiilor electromagnetice prezint o mare varietate. Spectrul de frecvene al acestora se ntinde pentru curent continuu pn la aproximativ 40 GHz. Spectrul de frecvene al perturbaiilor poate fi observat n Fig. 2. n continuare este prezentat un sumar concis al perturbaiilor caracteristice. Principalele caracteristici ale impulsurilor perturbatoare pot fi urmrite n Tabelul 1.

2.1. Interferena la Joas Frecven (IJF) Acest grup conine perturbaiile cu frecven de pn la 9 kHz. Ele se pot rspndi prin conducie i radiaie. Exemplele caracteristice ale perturbaiilor transmise prin reea sunt armonicile, variaiile de tensiune, asimetriile tensiunii, variaiile de putere la surs i n circuitele de semnal i componentele de curent continuu din reeaua putere de curent alternativ. Cmpurile electric i magnetic al liniilor aeriene de transport, transformatoarele sau echipamentele de comutaie pot cauza perturbaii pentru diferite elemente ale sistemului de tehnologia informaiei.

2.2. Impulsuri Electromagnetice (IEM) Acest grup este alctuit din procesele electromagnetice tranzitorii cu o durat mai mic de cteva milisecunde. Timpul de cretere al acestor impulsuri este rapid, ele pot atinge ordinul kV sau kA n cteva s. Sursele caracteristice pentru acest tip de perturbaii sunt motoarele electrice, valvele magnetice, releele, comutatoarele. Impulsuri Electromagnetice de Trsnet (IEMT) i Impulsuri Electromagnetice Nucleare (IEMN),aparin acestui grup. IEMF sunt generate de lovitura trsnetului. IEMT induc supratensiuni n buclele conductoare. Sistemele electronice sunt n pericol n cmpuri electromagnetice i linii de alimentare de supratensiune la distana de pn la 1,5 km fa de punctul n care s-a produs trsnetul. IEMN sunt cauzate de exploziile nucleare. 2.3. Descrcri electrostatice(DES) Fenomenul de ncrcare electrostatic apare n diferite ramuri ale industriei. n afar de cteva probleme tehnologic (materialele ncrcate se atrag sau se resping reciproc), descrcrile electrostatice pot produce serioase dificulti cum ar fi: ocuri, accidente sau aprinderea unei atmosfere inflamabile i de asemenea multe probleme tehnologice (avarierea componentelor microelectronice). ncrcarea i descrcarea corpului uman devine extrem de important. Lumea moderna depinde n totalitate de electronic, n special de calculatoare i telecomunicaii. Descrcrile electrostatice pot cauza defeciuni ale dispozitivelor microelectronice. Sunt trei tipuri diferite de DES: - Erori funcionale instantanee - Defecte instantanee ale echipamentelor - Defecte latente ale componentelor.
3

Rezultatele dezvoltrii miniaturizrii n electronic sunt: dimensiuni mici, vitez mare i putere redus. Toate acestea trebuie comparate cu parametrii scnteilor electrostatice care se pot obine de la corpul uman dup trecerea peste o suprafa izolat. Potenialul poate atinge 10-15 kV, valoarea de vrf a curentului 10-100 A, oricum, scnteia dureaz doar 10-8s. 2.4. Interferen de Frecven Radio (IFE) Acest domeniu include perturbaiile de radiofrecven. Ele se pot propaga prin conducie sau radiaie. Sursele caracteristice al acestor perturbaii sunt transmisiunile de radio i televiziune, generatoarele de nalt frecven, echipamentul de navigaie. Condiiile de funcionare admise, neperturbante, ale sistemelor de telecomunicaii mobile (centre mobile, staii de referin sau telefoane mobile), sunt studiate alte sisteme civile de control i comunicaii (bnci, spitale, trafic aerian municipal, sisteme de control digitale industriale, sisteme de alarm mpotriva incendiilor). 3. Cmpurile electrice si magnetice de joasa frecventa. 3.1. Probleme legate de cmpul electromagnetic. Efectele asupra factorilor de mediu ale cmpurilor electromagnetice din vecintatea instalaiilor de nalta tensiune pot di analizate sistematiznd dup cum urmeaz: - solicitarea de cmp electric - solicitarea de cmp magnetic - efecte ale descrcrii corona, perturbaii radioelectrice - zgomotul acustic corona Fiecare dintre aceste aspecte disturbante trebuie discutate ca elemente ale politicii de management: - afectarea factorilor de mediu - posibilitatea de reducere a cmpului electromagnetic - eventuale metode de reducere a efectelor cmpurilor E, H, si a altor aspecte. 3.2. Zgomotul acustic al instalaiilor de nalta tensiune. Liniile electrice aeriene i manifesta prezenta n spaiul nconjurtor si in domeniul frecventelor audio(zgomotul acustic). Zgomotul acustic al LEA este datorat apariiei descrcrii corona pe conductoare si in spaiul din jurul conductoarelor active. El depinde de domeniul de frecventa, de tensiunea nominala a liniei, de distanta fata de faza laterala a liniei. Descrcarea corona nu produce o vibraie sinusoidala a particulelor de aer, ci produce un numr mare de frecvente care se combina intr-un mod aleator si ea determina spectrul de frecventa al nivelului de zgomot acustic. Acest spectru conine doua componente: - un ton pur care este dat de 100 Hz si multiplii si, pentru o linie aflata sub tensiunea de 50Hz- hum - o banda lunga, care da zgomotul special menionat mai sus. Frecventa se ntinde de la sute de Hz la domeniul ultrasunetelor. Tonul pur, numit si hum, este auzit in special pe timp de ploaie. Zgomotul de banda larga este produs de strimerii descrcrii corona de polaritate pozitiva si, de aceea, aceasta conine o gama larga de frecvente ntruct sensibilitatea urechii umane variaz cu frecventa si cu amplitudinea tonului pur, ntreg domeniul de frecventa a fost mprit in patru zone: A, B, C si D, recunoscute internaional. S-a convenit ca nivelul de zgomot care caracterizeaz o linie electrice sa fie msurat pe scara A.
4

In tabelele 2.1. si 2.2. se dau valorile admisibile ale nivelului de zgomot al instalaiilor de nalta tensiune la limita zonelor funcionale din mediul urban si in interiorul zonelor funcionale din mediul urban care trebuie comparate cu limitele conform prevederilor STAS 10009-88. Tabelul 2.1. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcionale din mediul urban, conform prevederilor STAS 10009-88. Nr crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9 Nivelul de zgomot echivalent Lech [dB] 45 75 90x 65 65x 90 70 70 90

Spaiul considerat Parcuri, zone de recreere si odihna, zone de tratament balneo-climatic Incinte de scoli, cree, grdinie, spatii de joaca pentru copii. Stadioane, cinematografe in aer liber. Piee, spatii comerciale, restaurante in aer liber. Incinta industriala Parcaje auto Parcaje auto cu staii service subterane Zone feroviarexx Aeroporturi xxx

x Timpul care se ia in consideraie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel real corespunztor duratei de serviciu. x x Limita zonei feroviare se considera la o distanta de 25 m de axa liniei ferate celei mai apropiate de punctul de msurare. x x x Valorile au fost stabilite innd seama de prevederile STAS 10183/3-75. In funcie de aceste valori se fixeaz valorile admisibile de zgomot acustic in interiorul diferitelor spatii , vezi tabelul 2.2. Tabelul 2.2. Nr. crt 1. 2. 3. 4. 5 Spaiul considerat Parcuri Zone de recreere si odihna, zone de tratament medical si balneo-climatic Incinte de scoli, cree, grdinie, spatii de joaca pentru copii. Piee, spatii comerciale, restaurante in aer liber Parcaje auto Nivelul de zgomot echivalent, Lech [db] 60 45 85 70 90

Din motivele enumerate mai sus in unele tari, in conformitate cu standardele europene ISO ,s-au adoptat valorile maxime in dBA, pe timpul nopii, vezi Tabelul 2.3.

Tabelul 2.3. Valorile maxime de zgomot, in dBA recomandate in diferite tari, pe timpul nopii. Domeniul Zona rezideniala Rurala Zona de spitale Zona de destindere Zona rezideniala suburbana; circulaie rutiera redusa Zona rezideniala urbana Zona rezideniala urbana cu cteva ateliere sau centre de afaceri, sau cu drumuri cu circulaie mare Orae Activitati comerciale, mici industrii, birouri Zona predominant industriala (industrii grele) Zona industriala ISO RI 996 Australia Fran a Germania

publicatiile ISO din

Marea Britanie

Olanda

Elveia

20-35

30

30

35

35

30

35

20-40

35

35

35

40

35

45

30-45

40

40

40

45

40

35-50

45

45

45

45

45

40-55

50

50

50

50

45-60

55 55

55

50 70

55

55

In funcie de intensitatea zgomotului, zona de percepere si durata lui, efectele nocive variaz de la fenomene neglijabile la iritarea nervoasa si poate ajunge pana la pierderea temporara, sau pe termen lung a auzului. 3.3. Managementul aspectelor legate de cmpurile electrice si magnetice de joasa frecventa. In ultimul sfert de secol a fost contientizat aspectul ca solicitrile in cmp electric si magnetic generate de alimentarea si utilizarea electricitii poate avea unele efecte adverse omului. Dovezile tiinifice sunt slabe neconcludente si neconcordante si rezultatele incertitudinilor astfel aprute fac sa apar un numr considerabil de dificultati pentru persoane si societati implicate intr-un fel oarecare in afacerea electricitii. Organizaii tiinifice si tehnice internaionale cum ar fi IEEE,CIGRE au constituit Grupuri de lucru cum ar fi 36.01 si 36.06 ale CIGRE ului in componenta crora au fost inclui biologi, epidemiologi, fiziologi, si experi in sntatea muncii care au avut o poziie tiinifica in permanenta revizuire si au fcut publice diverse comentarii asupra subiectului (2.2.,.2.4.,2.8). Aceste lucrri au fost realizate in cooperare cu W 36.06 al CIGRE ,Efectul corona si cmpurile , si reprezint un numr de considerente generale pentru societile de

transport si distribuie implicate in managementul comandamentelor legate de cmpurile electromagnetice. Nu se poate spune ca s-a ajuns la un numr general de prescripii de urmat in primul RAND pentru ca de la o societate la alta, ca si de la o tara la alta, condiiile variaz destul de mult; ele reprezint mai degrab o discuie tiinifica aprofundata asupra unor factori care trebuie luai in considerare in politicile de management in ceea ce privete cmpurile electrice si magnetice. Problemele si posibilitile de reducere a cmpurile pornesc de la aceste aspecte. Existenta unui numr de standarde de expunere la E si H se bazeaz in mod obligatoriu pe stabilirea si cunoaterea efectelor fiziologice. Nivelele de cmpuri implicate in aceste studii epidemiologice privind cmpurile E si H, sunt cu mai multe ordine de mrime mai coborte dect cele specifice in aceste standarde. Intr-o enumerare rapida exista cmpul electric de timp frumos de ordinul a 100-150 V/m si sub norii de furtuna de 20 KV /m. In zona liniilor electrice aeriene inducia magnetica se nscrie intre 1-12T dup sarcina liniei si o,o5-2 T pentru cablurile subterane; 30-40 T reprezint inducia cmpului magnetic terestru. Cmpurile existente in vecintatea instalaiilor de tensiune continua par a nu crea nici un fel de efecte exceptnd curenii ionici care apar si ale cror efecte sunt Putin cunoscute. In prezenta tensiunilor alternative lucrurile se modifica fundamental. Apare problema curenilor indui in corpul uman. Cmpurile magnetice rezideniale sunt in SUA si Canada de ordinul a 0,1 T. Problemele au cptat un caracter cu totul excepional dup publicarea in 1974 si 1979 in Buletin of the Atomic Scientist, in SUA a studiului lui Lonire Payton Young privind creterea numrului de cancere la copii in corelaie cu vecintatea unui numr de instalaii legate de energia electrica. Au aprut intre timp studii deosebit de serioase ,pe sute de subieci cu expuneri publice de 0,10-15 T si profesionale de 1-2T. Problema este de o seriozitate excepionala. Daca aa cum s-a semnalat in primele materiale la expuneri de 0,2 T apare crescut de 2 ori riscul de cancer la copii, ce se ntmpla pentru cei care lucreaz ore ntregi la valori de 10 ori mai mari? Problema prezint dificultati majore: este vorba de a detecta un risc redus ,de a contracta oboala rara in cazul unor nivele de expunere slabe si in absenta unei populaii de referina in afara expunerii. Au fost publicate rezultatele unor studii de foarte mare autoritate in SUA, Suedia si Japonia, si niciunul nu a arata o asociere statica semnificativa . In analiza a 600 cazuri de leucemie infoblastica la copii, inducia cmpului msurata imediat dup detectare bolii a fost Putin mai mare dar nu static semnificativ. De aici s-ar putea spune ca exista puine indicii care sa permit a se susine aciunea cancerigena a cmpurilor magnetice. Au fost publicate si rezultatele unor studii excepional de aprofundate pe animale, obolani femele sau ambele sexe in cmpuri de nivele pana la 2000T, 20 ore/zi, 2 ani. Nu sa nregistrat nici o diferena semnificativa. Rezultatele publicate in ceea ce privete efectele la nivel celular sunt de asemenea difuze si de slaba intensitate. In ceea ce privete aciunea la nivelul membranei celulare, deci in zona de interaciune cu mediul nu apare nimic sub cteva zeci de T. Nu s-a nregistrat de asemenea nimic in ceea ce privete materialul genetic din nucleu. Exista si nite semnale de ntrebare. Se pare, din publicaiile de pana acum ca se nregistreaz o scdere a secreiei nocturne de melantonina, hormon al glandei pineale din creier, responsabil cu controlul ritmurilor circadiene. De asemenea se pare ca se nregistreaz o potenare a aciunii unor produse cancerigene cunoscute si recunoscute in prezenta cmpurilor E si H.
7

In prezenta cmpurilor electrice si magnetice produse de instalaiile electroenergetice, in corpul uman apare o circulaie de cureni indui, vezi fig.2.1.. Intr-un cmp electric vertical E, curenii din corpul uman apar datorita sarcinilor create la nivelul pielii vezi fig.21.a.) Cnd este vorba de inducia magnetica, fig.2.1.b.) pentru un cmp orizontal sistemul de cureni este de tip Foucault, cu liniile de cmp in plan vertical, iar intr-un cmp orizontal liniile de cmp sunt intr-un plan orizontal. Singura reglementare unanim acceptata este cea produsa de IRPA si care spune ca limita admisa fr absolut nici unui pericol este de 10 mA/m pentru densitatea de curent indusa.

Fig.2.1. Schematizarea sarcinilor si liniilor de cmp.

In tabelul 2.4. alturat se sistematizeaz dup densitatea de curent indus efectele acesteia in corpul omenesc. Tabelul 2.4. Efectele densitii curentului indus in corpul omenesc. Densitatea de curent m2/m2 < 0,1 1-10 10-100 100-1000 > 1000 Efectul Absenta efectelor Efecte biologice Efecte sesizabile: vizuale, posibile efecte asupra sistemului nervos, favorizarea fracturilor Schimbri ale excitabilitii sistemului nervos central, posibile riscuri de sntate. Extrasistole, posibile fibrilaii ventriculare.

In acord cu Organizaia mondiala a Sanatatii (OMS) folosind date agreate ca certe, pentru o densitate de curent superioara lui 10 mA/m apar efecte de stimulare a celulei nervoase si cardiace. Aplicate cu un factor de sigurana convenabil 10 se retine valoarea de 10 mA/m2 pentru expuneri care ar putea afecta populaii in mod particular fragile (femei nsrcinate, batrani, s.a.). Totui in Comunitatea europeana [2.5.] nivelul de baza de nedepit pentru public este 2mA/m2.Cunoasterea densitii curentului indus este o problema extrem de dificila si necontrolabila ,a se vedea tabelul 2.5. de mai jos, sunt date nite valori de expunere.

Tabelul 2.5. Valori limita ale expunerii publice Pentru cmpuri electrice si magnetice de 50Hz. Curent indus 2 mA/m2 2mA/m2 Valori de cmp 5 kV/m 100T

Cmp electric Cmp magnetic

Dei valorile de mai sus sunt coninute intr-un document oficial al UE, foarte multe cercetri le contesta. Prima obiectie este valoarea de 100 T a induciei care este de 100 de ori mai mare dect expunerile domestice de 0,1-0,2 T in zone unde a aprut prima oara problema leucemiei infantile. Este prezentat de asemenea o problema cu un foarte mare grad de incertitudine legate de valoarea de corelaia cmp - curent indus. Numeroase cercetri teoretice si chiar experimentale au abordat acest subiect. Complicaia rezolvrii este legata de variaiile intensitatiilor in diverse esuturi si poriuni de corp, vase, snge, muchi, nervi etc. S-au pus la punct programe de calcul extrem de laborioase in care corpul a fost impartit in volume mici de 2-3 cm si chiar mai mici in care conductivitatea este variabila dup poziia elementului finit (programe germane si japoneze). Cercettorii francezi au abordat calea experimentala complicata si destul de scumpa: construirea unui manechin la scara naturala. Programe mult mai simplificate nlocuiau corpul uman cu volume simetrice, sfera sau elipsoid si conductivitatile pe grupe mari de esuturi.

Pentru un echivalent sferic formula este:

j

(2.1)

iar pentru elipsoid este:

j (r , )

Br sin 2 2 cos 2 2 1

(2.2.)

densitate medie de curent in elipsoid se obine cu:

j med 3 2 f 1.286 Ba 16

(2.3.)

unde: a - semiaxa mica si raportul semiaxelor Conductivitatea medie a corpului uman folosita in aceste calcule: in comparaie cu a sngelui = 0,7S/m = 0,214 S/m

Cu aceste volume simplificative s-au obinut relaiile:

j E kfE

(2.4.)

si
j B fBr

(2.5.)

In care valori E si B ale cmpului electric si induciei magnetice si r raza eficace a volumelor din cmp. Pentru o reducere a erorilor de aproximare s-a introdus noiunea de factor de forma: K=5.10 -9 As/Vm. 3.4. Strategia EVITARII PRUDENTE Cu aceste elemente, dei conin un numr mare de aproximaii, se poate ncerca introducerea unor limite de cmp creznd in criteriile limita IRPA, UE, si OMS. Dup cum reiese cu evidenta din elementele anterioare, corelaia intre valorile limita ale curenilor indui aprobate de UE si valorile cmp electric si inducie magnetica este marcata de un numr foarte mare de aproximaii si incertitudini. Din aceste motive oricare decizie in managementul cmpurilor electrice si magnetice in fixarea unor limite de E si B trebuie luata o foarte mare chibzuina si prudenta. Din aceste motive un element de baza al acestei politici de management se regsete in domeniul informrii si educrii. Furnizarea unor corecte si inteligibile informaii in privina cmpurilor electrice si magnetice de joasa frecventa si a posibilelor efecte este
10

eseniala pentru o corecta evaluare a consecinelor de ctre companii, public, salariai, organizaii guvernamentale, autoritati locale, lumea medicala, autoritati de reglementare si media. Se subliniaz ca este important ca societatea de electricitate sa furnizeze toate informaiile in ciuda eventualelor observaii critice posibil a apare. Problema se ridica att cu ocazia unor eventuale noi lucrri ce se contureaz a apare, dar aciunea trebuie sa aiba un caracter continuu. Raportul de mediu al CN Transelectrica S.A. trebuie sa se aplece mai mult asupra subiectelor si in tot cazul sa aiba o difuzare mult mai larga. Aceeai aciune de difuzare trebuie sa cuprind si brourile pe care le-a creat OMS (2.6, 2.7.,2.8.,2.10). In politica de management a cmpurilor E si B a unor mari companii de electricitate si-a fcut loc conceptul de EVITARE PRUDENTA(prudent avoidance). Aceasta politica poate fi un rspuns la problema cmpurilor E si B att timp cat poziia tiinifica in ceea ce privete riscul expunerii este att de nesigura. Prin EVITARE se nelege in diverse trepte in a tine populaia in afara cmpurilor prin mai multe mijloace cum ar fi: - realegere de trasee; - regndirea soluiilor de sistem electric si de aplicare a electricitii. Prin PRUDENTA organismele internaionale (CIGRE) neleg acele activitati de evitare implicnd numai costuri moderate. Atunci cnd se ia in considerare un sistem de protecie mpotriva unor riscuri la adresa sanatatii exista diferite posibilitati de abordare. Un prim procedeu se aplica atunci cnd exista un prag dincolo de care apare unele efecte adverse, prag care trebuie controlat dar mai jos de aceasta nu exista semnificative efecte daunatoare. Acest principiu a format baza pentru cele mai multe ghiduri si standarde care au fost dezvoltate privind expunerea umana la radiaii neionizante. In cmpuri de joasa frecventa stimularea celulelor nervoase si musculare de ctre curenii indui reprezint principialul efect acut luat in considerare. Un ghid bazat pe acest mod de abordare poate sa ia sau sa nu ia in considerare consecinele sociale si economice ale restriciilor implicate in standardul a crei ndeplinire se urmrete. O alta abordare cuprinde aprecierea cantitativa eventual si optimizarea riscurilor acceptate si a eventualelor beneficii. Ceea ce este specific procesului este ca riscul are un caracter statistic, implicnd existenta unui anume risc la toate nivelele de expunere. Aceasta noua abordare permite sa se determine un nivel acceptabil de risc. Protecia sistemelor contra radiaiilor ionizante este de acest tip si optimizarea consta in reducerea dozei "cat de jos"cat este rezonabil de realizat (ALARA as low as reasonably achievable), aceasta in lumina costurilor implicate. Luarea in considerare a unor pericole nesigure ridica o dificultate particulara: in relaia intre expunere si efectele ei se poate lucra numai cu o legtura cauzala si nu cantitativa. In general pot fi concepute metode pentru reducerea expunerii. Dar principiul ALARA anterior menionat nu este aplicabil la pericole incerte aa cum sunt cele atribuite cmpurilor E si B slabe ,pentru care in comparaia discutata se poate defini numai riscul dar nu si beneficiile. Pentru unele situaii particulare cum ar fi in contexte speciale, noi scoli, locuine se pot lua in considerare soluii de reducere a cmpurilor in aceste arii particulare necostisitoare sau de costuri reduse. Este nsa absolut necesar sa se sublinieze ca motivele unor astfel de soluii sunt mai degrab sociale si politice dect tiinifice. Este o balana intre a da un mesaj necorespunztor ( ca ar exista unele efecte periculoase) si o impresie favorabila de preocupare asupra subiectului. Incertitudinea rspunsului tiinific a dus la apariia conceptului ,menionat al EVITARII PRUDENTE.

11

Strategia de evitare prudenta a fost utilizata de un numr de companii din SUA si ele raporteaz un numr de avantaje in relaiile cu organismele oficiale si cu populaia. Suedia a utilizat mai degrab o strategie diferita si anume o strategie a precauie a avertismentelor exprima in politica oficiala promovata de Swedish Radiation Protection Institute (SRPI). Este interesant nsa sa se sublinieze ca aceasta declaraie nu a fost utilizata pentru dezvoltarea unor noi reglementari sau luarea unor decizii generice. A fost utilizata aceasta politica pentru a rspunde de ctre SRPI la unele situaii particulare. Si Australia utilizeaz acelai concept al precauiei de la caz la caz, masurile luate depinznd de circumastantele particulare. (2.9.). Managementul problemelor cmpurilor electrice si magnetice de ctre Societile de electricitate este de o complexitate excepionala si este de notat ca rezolvarea lor are mai multe conotaii sociale si politice dect tiinifice.

4. Proceduri de msurare a cmpului electric si magnetic

4.1. Proceduri de msurare a cmpului magnetic 4.1.1. Procedura de baza Sub liniile de nalta tensiune cmpul electric trebuie sa fie msurat la o nlime de 1 m deasupra solului. In cazul in care este utilizata (din motive obiective) o alta nlime de msurare, aceasta trebuie specificata explicit. Decizia de a efectua msurtorile la o alta inaltime dect cea de 1 m poate fi obiectiva, determinata fiind de nevoia de a reduce incertitudinile de msurare: se cunoate faptul ca sondele (la potenial flotant) utilizate pentru msurarea cmpurilor electrice de joasa frecventa sunt influenate de suportul izolant (in general sub forma de trepied) pe care sunt plasate. Constructorii de aparatura de msurare a cmpului electric, care furnizeaz mpreuna cu sonda si trepiedul respectiv, recomanda ca acesta sa fie extins la o anumita inaltime, tocmai in ideea de a ndeprta suficient sonda de corpul suportului si a se obine incertitudinea de msurare specifica in fisa tehnica a aparatului. Deoarece neuniformitatea cmpului electric sub o linie de nalta tensiune este neglijabila, un singur punct de msurare este suficient pentru evaluarea nivelului de expunere a corpului uman in locul considerat. Sonda trebuie sa fie astfel orientat incat sa fie nregistrata componenta verticala a cmpului electric, deoarece aceasta componenta este folosita pentru a caracteriza efectele de inducie in obiecte apropiate de suprafaa pamantului. Distanta intre sonda de cmp electric si operator trebuie sa fie, conform standardelor, de cel puin 1,5 m. Este de subliniat faptul ca acesta distanta minima este necesara pentru a evita perturbarea cmpului electric de ctre operator. Distanta dintre sonda si operator trebuie sa fie de cel Putin 1,5 mm pentru ca incertitudinile de msurare sa fie mai mici de 5% sau de 3 m pentru ca acestea sa scad sub 1%. Este evident faptul ca pentru a asigura aceste distante si a elimina influenta operatorului asupra valorilor msurate este necesara utilizarea unei conexiuni prin fibra optica intre sonda de cmp electric si aparatul pe care se face citirea valorilor (si, eventual, memorarea acestora). In general, aa cum s-a menionat mai sus, staiile aeriene de nalta tensiune reprezint locuri de cmp electric l mai mare interes. Nivelul cmpului electric este mult mai redus in cazul liniilor de distribuie, al echipamentelor de medie tensiune ca si in vecintatea staiilor electrice. Legturile in cablu de regula nu sunt surse de cmp electric.

12

4.1.2. Procedura de gsire a nivelului maxim de expunere in zona de interes Cmpul electric variaz cu inaltimea de suspensie a conductoarelor si de aceea valoarea maxima a acestuia poate fi gsita fcnd o explorare a conductorului in profil longitudinal , pe un traseu paralel cu el si la intervale (cu pai) suficient de mici pentru a surprinde valoarea maxima. In punctul in care s-a gsit valoarea maxima a profilului longitudinal(de regula, la jumtatea deschiderii , acolo unde sgeata conductoarelor este maxima) se face si explorarea profilului structurii, pe o direcie perpendiculara pe axa longitudinala a acesteia. Aceasta ultima explorare conduce la identificarea punctului de cmp maxim. 4.1.3. Precauii pe durata msurtorilor a) Orientarea cmpului Aa cum se tie, cmpul electric este normal la suprafeele conductoare. Dat fiind faptul ca solul este conductor, componenta orizontala a cmpului poate fi neglijata in apropierea suprafeei acestuia. De aceea este suficienta o msurare pe o singura axa (pe verticala). b) Punctele de msurare In scopul efecturii de msurtori in zone de cmp electric neperturbat (cmp uniform) zona explorata va fi lipsita, pe cat posibil, de obiecte deplasabile (cum ar fi vehicule, oameni sau echipamente portabile). Trebuie menionat ca influenta vegetaiei (copaci, iarba,,, nalta) asupra valorilor msurate ale cmpului electric poate fi semnificativa . In general, apar intensificri de cmp la partea superioara a vegetaiei izolate (in plcuri) si atenuri ale cmpului in apropierea parilor laterale ale acesteia. Nivelul de perturbare a cmpului depinde de coninutul de apa al vegetaiei respective. Fata de obiectele nepermanente (deplasabile), punctele de msurare vor fi dispuse la distante de cel puin trei ori mai mari dect inaltimea acelor obiecte. 4.2. Proceduri de msurare a cmpului magnetic 4.2.1. Procedura de baza a) Determinarea uniformitii cmpului Cmpul este numit uniform, in cazul in care nivelul sau nu variaz pe verticala. Daca neuniformitatea astfel calculata este de cel mult 30% cmpul magnetic este considerat , de asemenea, uniform. Nu este ntotdeauna necesar sa se recurg la identificarea prin msurtori a caracterului neuniform al cmpului electric: in general, cmpurile neuniforme se ntlnesc in apropierea unor instalaii cum ar fi : staiile electrice, cablurile subterane, echipamente de medie tensiune. Aadar, este necesar sa se determine nivelul mediu de expunere, care este media spaiala a cmpului de-a lungul ntregului corp uman. . Metoda de determinare este diferita pentru cmp uniform, respectiv neuniform. b) Procedura pentru cmp magnetic neuniform Nivelul cmpului magnetic in punctul de invers(gsit in urma unei explorri prealabile ca fiind punctul de nivel maxim al cmpului) trebuie msurat la cele trei inaltimi

13

(0,5 m, 1,0 m si 1,5 m), deasupra solului, sau in cldiri, deasupra podelei ncperii. Nivelul de expunere mediu va fi media aritmetica a celor trei niveluri msurate. c) Procedura pentru cmp magnetic uniform Nivelul cmpului magnetic in punctul de interes trebuie msurat la inaltimea de 1 m deasupra solului sau, in cldiri, deasupra podelei ncperii. Nivelul de expunere mediu egal cu valoarea msurata. 4.2.2. Procedura pentru gsirea nivelului de expunere maxim n zona de interes a) Pentru liniile aeriene Cmpul electric variaz cu inaltimea de suspensie a conductoarelor si de aceea valoarea maxima a acestuia poate fi gsita fcnd o explorare a conductorului in profil longitudinal , pe un traseu paralel cu el si la intervale (cu pai) suficient de mici pentru a surprinde valoarea maxima. In punctul in care s-a gsit valoarea maxima a profilului longitudinal(de regula, la jumtatea deschiderii , acolo unde sgeata conductoarelor este maxima) se face si explorarea profilului structurii, pe o direcie perpendiculara pe axa longitudinala a acesteia. Aceasta ultima explorare conduce la identificarea punctului de cmp maxim. b) Pentru liniile subterane In cazul liniilor subterane , msurtorile se efectueaz la o inaltime de 1 m deasupra solului, de-a lungul unei drepte perpendiculare pe axa longitudinala a liniei, la intervale considerare adecvate pentru a nregistra maxima a cmpului in zona de interes. Pe poziia in care s-a gsit nivelul maxim al cmpului, se aplica procedura de msurare pentru cmpul neuniform. Cmpul magnetic este aproximativ constant de-a lungul cablurilor subterane, cu excepia unor zone cu caracteristici speciale, cum ar fi manoane de jonciune sau de derivaie, sau in cazul modificrii adncimii de pozare. Astfel de zone pot fi identificate prin efectuarea de msurtori de-a lungul traseului cablului , la aceeai inaltime de 1m. Daca se identifica o astfel de zona de interes , vor fi repetate msurtorile, urmnd procedura pentru profilul transversal. In cazul in care se cunoate poziia punctului de nivel de cmp maxim, msurtorile vor fi efectuate in acel punct. c) Pentru echipamentul aferent liniilor subterane de distribuie In categoria acestor echipamente sunt incluse: posturi de transformare aeriene, alimentate din linii subterane, cabluri vertical, ntreruptoare si separatoare care deservesc liniile in cablu). Cmpul magnetic trebuie msurat la nlimea de 1m fata de suprafaa solului, in jurul echipamentului considerat, la o distanta orizontala de 0,3 m fata de suprafaa echipamentului, la intervale considerate adecvate pentru a gsi punctul de nivel maxim al cmpului magnetic. Local , pot fi gsite niveluri mai mari ale cmpului magnetic, la distante si mai mici fata de suprafaa echipamentului considerat. Aceste valori nu vor fi considerate ca fiind reprezentative pentru situaii de expunere normala a publicului. d) Pentru staiile electrice. In cazul staiilor electrice se aplica aceeai procedura ca si pentru echipamentele care deservesc liniile in cablu.
14

In cele mai multe cazuri, cmpul de nivel maxim poate aprea sub linia aeriana sau deasupra cablurilor conectate la barele staiei electrice. Evident, msurarea cmpului magnetic se va face in exteriorul staiei respective, acolo unde poate avea acces publicul. Daca suprafaa de deasupra unei staii subterane este ocupata, cmpul magnetic va fi msurat la inaltimea de 0,3 m deasupra podelei, in puncte alese si la intervale considerate adecvate pentru a permite nregistrarea nivelului maxim al cmpului in zona de interes. 4.2.3. Precauii ce trebuie avute in vedere pe durata msurtorilor. a) Referitoare la zona in care se efectueaz msurtorile. Fata de obiectele nepermanente (deplasabile) ce materiale feromagnetice, punctele de msurare vor fi dispuse la distante de cel puin trei ori mai mari dect inaltimea acelor obiecte, in scopul efecturii msurtorilor in zone de cmp neperturbat (uniform). b) Efecte ale prezentei altor surse Sursele de cmp magnetic aflate in apropierea punctelor de msurare, altele dect cele ale sistemelor care trebuie evaluate, trebuie ndeprtate sau deconectate, pentru a minimiza efectul lor asupra valorilor msurate. Daca este imposibil sa se recurg la astfel de manevre , atunci vor fi consemnate urmtoarele date despre ele; tipul sursei, poziia lor in raport cu punctele de msurare etc.

5. Cerine viznd msurarea cmpurilor electrice de joas frecven

Sursa cea mai rspndit de cmp electric de joas frecven o constituie liniile electrice aeriene. Pentru cmpurile electrice de frecven industrial sunt stabilite valori limit printr-o serie de publicaii cu caracter obligatoriu sau de recomandare. Aa cum s-a precizat mai sus, valorile respective nu sunt afectate de tolerane fiind considerate a fi praguri maximale a cror depire nu trebuie admis. n afara unor cazuri ce pot fi considerate a fi excepii, cmpurile radiate de instalaiile industriale, de cercetare, medicale, echipamentele electrocasnice, fluctueaz n timp n funcie de procesul tehnologic specific. De exemplu, n cazul liniilor electrice, cmpul electric de frecvena industrial radiat de acestea este strict legat de tensiunea de funcionare a liniei i eventual de nesimetriile tensiunilor de faz, n cazul liniilor polifazate. Variaiile tensiunii la care funcioneaz linia sunt cuprinse ns ntr-un domeniu restrns de valori i, ca urmare i variaiile nivelului cmpului electric. Vectorul cmp electric produs de o linie trifazat este un vector rotitor care descrie n spaiu o elips, cmpul fiind polarizat eliptic. n apropierea solului elipsa degenereaz ntr-o dreapt perpendicular pe sol, polarizarea cmpului devenind liniar. Sub conductoarele liniei trifazate, la o nlime cuprins ntre 0 i 2 m, componenta vertical a cmpului electric este preponderent i variaz foarte puin cu nlimea. Valoarea componentei verticale variaz de-a lungul profilului lateral (transversal) al liniei. Raportul dintre componenta orizontal i cea vertical are valoare redus sub conductoare, dar devine semnificativ odat cu deplasarea lateral fa de acestea, n planul perpendicular pe linie. Instrumentele uzuale de msurare a cmpului electric sunt cele denumite la potenial flotant, acestea fiind uor de utilizat deoarece sunt portabile i nu au nevoie de un potenial de referin. n general, aceste instrumente sunt compuse din dou pri: sonda de cmp i aparatul indicator, conectate ntre ele prin cablu cu fibr optic i alimentate, ambele, cu baterii. Aceast concepie face posibil limitarea influenei prezenei operatorului asupra msurtorilor efectuate. Sonda poate permite msurarea intensitii cmpului de-a lungul unei singure axe de coordonate sau triaxial (izotrop). Dac sonda este echipat cu sistem de
15

electrozi care poate face posibil msurarea cmpului de-a lungul celor trei axe ale sistemului ortogonal de coordonate, aparatul indicator va putea afia valoarea efectiv a cmpului calculnd rezultanta celor trei valori nregistrate pe axe, astfel:
2 2 2 ER E x E y E z

n care: ER este valoarea efectiv a vectorului eliptic, n punctul de msurare, iar Ex, Ey , Ez sunt valorile efective ale celor trei componente ortogonale. Valoarea rezultant a cmpului este astfel independent de orientarea sondei n spaiu. Aparatul poate, de regul, s afieze valorile componentelor n uniti absolute sau n procente. a) Calibrarea aparatului de msurare Pentru a asigura acurateea msurtorilor instrumentul de msurare trebuie calibrat n conformitate cu standardul CEI 61786, sau IEEE 644-1994, calibrarea fiind trasabil la etaloanele naionale sau internaionale. Aparatul trebuie s aib certificatul de calibrare (de verificare). b) Imunitatea la perturbaii Instrumentul trebuie s ndeplineasc cerinele de imunitate electromagnetic n medii industriale conform CEI 61000-6-2 sau, mai bine, cerinele privind imunitatea n centrale i staii electrice, conform CEI 61000-6-5. c) Procedura de msurare a cmpului electric n apropierea liniilor - Msurarea unui cmp neperturbat: Limitele expunerii corpului uman la cmp electric sunt date, n general, n valorile efective ale unui cmp neperturbat, adic ntr-un punct n care nu exist obiecte deplasabile sau persoane. Msurtorile vor fi mai uor efectuate folosind o sond triaxial care furnizeaz direct valoarea rezultant a cmpului. O sond uniaxial va putea totui s ofere o aceeai acuratee, dar trebuie msurate componentele pe fiecare ax a triedrului i apoi, prin aplicarea relaiei (1.52) s se calculeze rezultanta. Cu o sond uniaxial rotirea sa n toate direciile face posibil evaluarea rezultantei dac polarizarea cmpului este, n principal, liniar, mai exact spus, n apropierea solului. Totui, chiar dac valoarea componentei orizontale reprezint, de exemplu, 20 % din valoarea celei verticale aa cum se ntmpl n apropierea solului rezultanta cmpului msurat cu o sond uniaxial va fi afectat de o eroare de numai 2 %. Msurtorile vor fi efectuate aproape de sol. Uzual, este aleas nlimea de 1 m ca fiind reprezentativ pentru expunerea pieptului uman. nlimea la care sunt efectuate msurtorile trebuie s fie explicit dat n raportul msurtorilor. Punctul n care se efectueaz msurtoarea trebuie s fie lipsit de orice obiect deplasabil, de copaci, iarb nalt, garduri sau alte neregulariti. Operatorul trebuie s se plaseze la distan fa de sond (recomandabil, la cel puin 2,5 m), pentru a se limita efectele prezenei sale asupra msurtorilor. Pentru msurtori n planul elipsei este adecvat ca linia dreapt dintre operator i sond s fie paralel cu conductoarele liniei i perpendicular pe planul elipsei. Dac operatorul se gsete n planul elipsei, atunci el se va plasa n direcie opus fa de sursa de cmp. Este preferabil ca locul de efectuare a msurtorilor s fie plat i lipsit de obiecte capabile s creeze distorsiuni ale cmpului. Obiectele nedeplasabile trebuie s fie specificate n raport, precizndu-se dimensiunile i poziia lor. Msurtorile vor fi efectuate la diverse distane fa de obiect. Dac punctul de msurare se afl n apropierea unui obiect deplasabil, cum ar fi un vehicul, distana dintre sond i acesta trebuie s fie de cel puin trei ori mai

16

mare dect nlimea vehiculului, iar dac se gsete n apropierea unui obiect fix, aceast distan nu va fi mai mic de 1 m. c1) Profilul lateral Determinarea profilului lateral reprezint calea simpl pentru a descrie cmpul electric n vecintatea unei linii date i de a permite evaluarea conformitii cu limitele de expunere. - Cazul n care linia este simetric i terenul plat: Profilul lateral trebuie determinat de la axa longitudinal a liniei pn la o anumit distan fa de conductorul exterior (de obicei 30 m este suficient). Pentru efectuarea msurtorilor sonda trebuie s fie dispus pe un suport izolant i plasat la distan fa de piciorul acestuia pentru a se reduce influena suportului asupra msurtorilor. Msurtori corecte vor fi obinute dac sonda se plaseaz la captul unui bra orizontal izolant, cu o lungime mai mare de 1,5 m. Msurtorile se fac la distane egale (de ex. 1 m) de la axa liniei ctre conductoarele exterioare. Aa cum s-a precizat, trebuie acordat atenie asigurrii poziiei corecte a operatorului i instrumentului de afiare fa de sond, acetia dispunndu-se paralel cu conductoarele. - Cazul n care linia este asimetric i terenul denivelat: Dac linia nu este simetric, relativ la geometria i dispunerea fazelor (faze nearanjate simetric) solul nu este plat, exist mai multe circuite etc., profilul lateral va fi determinat pornindu-se de la o distan lateral (de regul, 30 m fa de conductorul exterior) ctre linie. Pe planul (schia) liniei vor fi precizate nlimile conductoarelor i obiectele nvecinate. De asemenea, va fi precizat natura i nlimea vegetaiei de sub linie. Pentru a fi siguri de corectitudinea rezultatelor obinute n toate punctele utile, de interes, este de preferat ca profilul lateral s fie determinat n timp real. Trebuie s fie notat ora la care a fost fcut msurtoarea, n scopul corelrii valorilor cu parametrii nregistrai de ctre operatorul reelei. Curba care va fi trasat reprezint profilul geografic al terenului peste care se suprapune intensitatea msurat a cmpului electric. c2) Profilul longitudinal: Determinarea profilului longitudinal poate fi util n special pentru punerea n eviden a modului de variaie a cmpului ntre valorile din apropierea stlpului i cele din punctele n care distana la sol a conductoarelor este minim. Astfel, pot fi gsite seciunile transversale n care sunt localizate valorile maxime. c3) Condiiile de msurare: Trebuie notate caracteristicile liniei de nalt tensiune, n scopul comparrii rezultatelor msurtorilor cu cele calculate. Vor fi, de asemenea, notate i condiiile n care au fost efectuate msurtorile. Tabelele 1 i 2 din anex prezint parametrii care determin sau influeneaz condiiile de msurare. c4) Parametrii care afecteaz corectitudinea msurtorilor: Printre parametrii care influeneaz acurateea msurtorilor trebuie precizai urmtorii: - Precizia i stabilitatea instrumentului de msurare: Pentru a mbunti acurateea msurtorilor trebuie aplicat factorul de corecie stabilit pe baza certificatului de calibrare, care asigur i faptul c nu se schimb, n timp, comportarea instrumentului. - Efectele de proximitate: Msurarea cmpului electric de frecven industrial trebuie efectuat astfel nct s fie reduse la un nivel acceptabil influenele provocate de prezena operatorului i a obiectelor
17

situate n vecintatea sondei. Pentru o nlime de dispunere a sondei fa de sol de 1 m, o distan de 2,5 m de poziionare a operatorului face ca erorile suplimentare determinate de acesta s fie necesar a fi luate n considerare, n timp ce o distan de 4 m face ca aceste erori s fie neglijabile. - Influena trepiedului pe care este plasat sonda: Cmpul electric este perturbat de prezena trepiedului pe care se instaleaz sonda. Pentru a depi aceast problem este necesar ca sonda s fie deplasat fa de axa vertical a trepiedului, utiliznd un suport orizontal cu o lungime de cel puin 50 cm. - Umiditatea: Msurtorile sunt influenate de umiditate n cazul n care aceasta este: - mai mare de 60 % (cu trepied normal) - mai mare de 70 % (cu trepied prevzut cu distanier lateral/ tij de degajare). Aceste limite au fost stabilite prin ncercri ale diverselor sonde de cmp, n camer climatic. Dac aceste limite sunt depite, msurtorile nu pot fi considerate valabile. Relativ la experimentele citate n: acestea au fost efectuate de ctre EdF R&D n laboratoarele Les Renardires, ntr-o camer climatic n care s-a creat un cmp uniform ntre dou plci crora li s-a aplicat o tensiune medie, n vederea producerii unui cmp uniform de 10 kV/m. Temperatura n camera climatic a fost meninut n limitele 18C21C, iar umiditatea a fost variat n limite largi. S-au ncercat 3 tipuri de sonde, dou dintre ele triaxiale iar una uniaxial, toate de tip la potenial flotant. Au fost folosite dou tipuri de trepiede: unul normal i altul prevzut cu tij de degajare. ncercrile au fost efectuate cu i fr utilizarea de vaselin siliconic pe trepied. Rezultatele obinute au artat, n cazul utilizrii trepiedului fr tij de degajare, pentru unul dintre cazuri o cretere a indicaiei aparatului de la 10 kV/m la cca. 60 kV/m, pentru o cretere a umiditii relative de la 60 % la peste 95 % (pentru o umiditate de 90 %, n acelai caz, creterea era de numai 500 % (50 kV/m). n cel mai bun caz, creterea a fost, pentru aceleai limite de variaie a umiditii de numai 300 %. Experimentele au mai scos n eviden i faptul c pentru umiditi care nu depesc 60 %, diferitele variante de dispunere a sondei sau de tratare a trepiedului nu au prezentat influene semnificative asupra valorilor msurate. n cazul utilizrii trepiedului cu tij de degajare s-au constatat variaii mult mai mici (creteri cu maximum 40 % ale valorilor msurate, pentru umiditi mari, de peste 90 %). Din aceast cauz, dac umiditatea relativ depete 70 % se impune utilizarea trepiedului cu tij de degajare. Rezultatele prezentate au fost cele obinute fr tratarea cu vaselin siliconic a trepiedului, caz n care s-au obinut rezultate mai bune. Influene, dar reduse, ale utilizrii acestei vaseline au fost constatate numai n cazul valorilor mici ale umiditii relative. Este evident faptul c nu sunt adecvate, pentru msurtorile de acest tip, condiiile de ploaie. - Temperatura: Variaiile mari ale temperaturii pot influena, de asemenea, rezultatele msurtorilor. Drept consecin, trebuie ca nainte de nceperea msurtorilor s se permit stabilizarea temperaturii (sonda s ajung la temperatura mediului ambiant). Timpul necesar pentru ndeplinirea acestei cerine depinde de condiiile de pstrare ale aparatului. Dac pstrarea se face ntr-o atmosfer mai rece dect cea exterioar, este posibil s apar condens pe sond i pe trepied. Trebuie avut grij, de asemenea, ca diferena dintre temperatura ambiant i cea la care a fost fcut calibrarea aparatului s nu fie mare. Productorul sistemului de msurare trebuie s indice domeniul de temperaturi i umiditi pentru care este garantat incertitudinea de msurare a acestuia. - Armonicile tensiunii de frecven industrial: Se consider, n general, c influena armonicilor tensiunii de funcionare a liniei este nesemnificativ, datorit coninutului redus n armonici a acesteia. Aparatele moderne permit msurarea intensitilor de cmp la diverse frecvene, utiliznd filtre adecvate.
18

- Cmpurile magnetice perturbatoare: Cmpurile magnetice produse de liniile de nalt tensiune pot influena indicaiile aparatului de msurare a cmpului electric. Imunitatea la cmp magnetic trebuie s fie cel puin n acord cu cerinele standardelor de compatibilitate electromagnetic pentru medii industriale, adic s respecte limita de 30 A/m la frecven industrial. Vor fi necesare precauii speciale atunci cnd intensitatea cmpului magnetic depete aceast limit. - Neuniformitatea cmpului electric: Odat ce calibrarea sondei a fost fcut n cmp uniform, erorile cresc dac n punctul de msurare cmpul este neuniform, aa cum se ntmpl n cazul n care obiecte feromagnetice sau conductoare se afl n apropiere. Abaterea relativ dintre cmpul msurat i cel real, din centrul sondei, poate fi considerat neglijabil dac distana fa de obiectul perturbator este de cel puin 5 ori mai mare dect diagonala sondei. d) Incertitudinea de msurare Incertitudinea total de msurare a cmpului electric, cunoscut ca incertitudine extins nu trebuie s depeasc 10 %. Incertitudinea de msurare trebuie s fie evaluat n conformitate cu Ghidul ISO de evaluare a incertitudinii de msurare. Mrimile care pot influena rezultatele msurtorilor, aa cum au fost prezentate la paragraful anterior, c), trebuie s fie identificate i, pe ct posibil, fcute s fie neglijabile. Dac ponderea unei influene anume este constant i poate fi cuantificat (eroare sistematic) trebuie aplicat rezultatului msurtorii un factor de corecie asociat acestei incertitudini; altfel, factorul relativ de corecie asociat unei componente a incertitudinii poate fi considerat unitar. Datele din buletinul de calibrare, ncercrile efectuate i informaiile furnizate de fabricantul aparatului, indicaiile din standardul tehnic i experiena operatorului pot fi folosite pentru a estima componentele incertitudinii. Odat ce au fost evaluate toate componentele, exprimate ca incertitudini relative standard, incertitudinea combinat este obinut ca rdcin ptrat a sumei ptratelor acestora, considernd c mrimile de influen nu sunt corelate ntre ele. n final, incertitudinea extins (total) este obinut prin multiplicarea cu un factor acoperitor, egal cu 2, a incertitudinii combinate (globale), aceasta corespunznd unui nivel de ncredere de 95 %, n cazul n care se presupune o distribuie de tip normal a incertitudinilor. Dac recomandrile de la paragraful anterior sunt respectate, se poate estima c incertitudinea total a msurtorii nu depete 10 %. Incertitudini mai mici de 10 % se pot obine prin cuantificarea i controlul parametrilor de influen ai msurtorilor. Procedura de msurare a cmpului magnetic d1) Msurarea induciei magnetice n apropierea liniilor Cmpul magnetic sub liniile electrice trebuie s fie msurat ca valoare rezultant, n apropierea solului. Obinuit, o nlime de 1 m este considerat ca fiind reprezentativ pentru expunerea pieptului uman. Totui, pot fi specificate i alte nlimi de ctre standardele sau reglementrile naionale. nlimea efectiv la care s-au fcut msurtorile trebuie precizat explicit n raportul privind msurtorile. Sondele uniaxiale nu sunt recomandate, deoarece valoarea cmpului se poate modifica ntre dou msurtori individuale. Ora la care sunt fcute msurtorile trebuie notat, n scopul corelrii valorilor msurate cu curenii nregistrai de ctre operatorul reelei. - Msurarea unui cmp neperturbat: Perturbrile cmpului nu au aceeai importan precum n cazul cmpului electric. Obiectele deplasabile care conin materiale magnetice trebuie s fie ndeprtate naintea efecturii msurtorilor.
19

Profilele laterale i longitudinale ale liniei pot fi determinate utiliznd aceleai proceduri ca i cele aplicabile msurtorilor de cmp electric. d2) Profilul lateral Determinarea profilului lateral reprezint calea simpl pentru a descrie cmpul magnetic n vecintatea unei linii date i de a permite evaluarea conformitii cu limitele de expunere. - Cazul n care linia este simetric i terenul plat: Profilul lateral trebuie determinat de la axa longitudinal a liniei pn la o anumit distan fa de conductorul exterior (de obicei, 30 m reprezint o distan suficient). Msurtorile trebuie efectuate la o distan specificat fa de sol. Msurtorile se fac la distane egale (de ex. 1 m) de la axa liniei ctre conductoarele exterioare. - Cazul n care linia este asimetric i terenul denivelat: Dac linia nu este simetric, relativ la geometria i dispunerea fazelor (faze nearanjate simetric) solul nu este plat, exist mai multe circuite etc., profilul lateral va fi determinat pornindu-se de la o distan lateral (de regul, 30 m fa de conductorul exterior) ctre linie. Pe planul (schia) liniei vor fi precizate nlimile conductoarelor i obiectele nvecinate. Pentru a fi siguri de obinerea rezultatelor din toate punctele utile, de interes, este de preferat ca profilul lateral s fie determinat n timp real. Trebuie s fie notat ora la care a fost fcut msurtoarea, n scopul corelrii valorilor cu parametrii nregistrai de ctre operatorul reelei. Curba care va fi trasat reprezint profilul geografic al terenului peste care se suprapune intensitatea (inducia) msurat a cmpului magnetic. d3) Profilul longitudinal Determinarea profilului longitudinal poate fi util n special pentru punerea n eviden a modului de variaie a cmpului ntre valorile din apropierea stlpului i cele din punctele n care distana la sol a conductoarelor este minim. Astfel, pot fi gsite seciunile transversale n care sunt localizate valorile maxime. d4) Condiiile de msurare Informaiile care trebuie nregistrate sunt date n tabelele 1 i 2 din anex. O atenie deosebit trebuie acordat variaiei curentului n linie, dac durata necesar pentru efectuarea msurtorilor este mare. d5) Parametrii care afecteaz acurateea msurtorilor Unii dintre parametrii care influeneaz msurtorile de cmp electric nu au semnificaie n cazul msurrii cmpului magnetic, cum ar fi proximitatea operatorului fa de sond sau influena trepiedului pe care este instalat aceasta. Totui, influena anumitor mrimi nu poate fi neglijat: de exemplu, ecranarea sondei este esenial pentru protejarea mpotriva curenilor indui de prezena cmpului electric variabil. Cei mai importani parametri, n msur s influeneze msurtorile, sunt prezentai n continuare: - Precizia i stabilitatea instrumentului de msurare: Pentru a mbunti acurateea msurtorilor trebuie aplicat factorul de corecie stabilit pe baza certificatului de calibrare, care asigur i faptul c nu se schimb n timp comportarea instrumentului. - Cmpurile electrice i magnetice ambiante: Cmpul electric generat de aceeai linie de nalt tensiune nu trebuie s afecteze indicaiile aparatului. Imunitatea la cmpurile electrice de frecven industrial trebuie s fie verificat prin ncercarea sondei ntr-un sistem de plci paralele. n particular, n cazul msurrii unor cmpuri magnetice de nivel redus, n mediul urban, fondul datorat prezenei
20

altor surse nvecinate, care funcioneaz, de asemenea, la frecven industrial, poate afecta rezultatele msurtorilor. - Neuniformitatea cmpului magnetic Dac msurtorile sunt efectuate ntr-un cmp cu grad mare de neuniformitate, de exemplu, n apropierea unor obiecte feromagnetice deplasabile, eroarea poate crete datorit dimensiunilor finite ale sondei. Dac sonda este ndeprtat fa de obiect la cel puin 1 m, eroarea poate fi considerat neglijabil. Indicaii privind modul de estimare a limitei erorii atunci cnd se folosete o sond uniaxial n cmp puternic neuniform. Interferene, neortogonalitatea i poziia relativ a bobinelor sondei Neortogonalitatea celor trei bobine situate pe cele 3 axe i interferenele dintre ele pot conduce la o incorect evaluare a valorii cmpului. Totui, aceast posibil surs de eroare este, n mod normal, semnificativ numai pentru msurtori de laborator i nu pentru evaluarea expunerii umane. Un alt parametru care poate afecta corectitudinea msurtorii este acela c, dei axele celor 3 bobine sunt perpendiculare una pe cealalt, ele nu se intersecteaz n acelai punct, adic centrele celor 3 bobine nu sunt plasate pe o sfer. Aceast caracteristic poate conduce la erori importante atunci cnd cmpul este puternic neuniform, de exemplu, n cazul n care msurtoarea se efectueaz n imediata vecintate a sursei. Aceast influen este nesemnificativ n cazul msurrii cmpului magnetic al unei linii electrice aeriene. d6) Incertitudinile de msurare Incertitudinea total de msurare a cmpului magnetic (incertitudinea extins) nu trebuie s depeasc 10 %. Factorii de corecie i incertitudinile standard de msurare asociate mrimilor care pot influena rezultatul msurtorilor trebuie s fie evaluate. Incertitudinea extins este apoi calculat ca rdcin ptrat a sumei ptratelor incertitudinilor relative standard componente i multiplicat cu 2, n ipoteza c mrimile de influen nu sunt corelate ntre ele. Incertitudini mai mici de 10 % se pot obine prin cuantificarea i controlul parametrilor de influen ai msurtorilor.

21

Bibliografie:
1. Brian Maddock, A. Coti, D.Cristescu, F. Deshamps, F. Hirsch, P.Pirotte - Managemnt the EMF issue, CIGRE WG 36,06.1996; 2. Current status of research on power frequency electric and magnetic field and cancer, CIGRE , Electra no 135, apr.1991; 3. Current status of research in power frequency electric and magnetic field and reproduction, CIGRE WG 36,06. Electra no.153, apr. 1994; 4. Electric and magnetic fields and cancer: an update, CIGRE WG36.06, Electra no 161, august 1995; 5. Conseile de communantes europeens. Recomandacion du conseile de 12 Juillet 1999 relative a la limitation de l`exposition du public a champs electromagnetiques (de 0 Hz a 300 Hz) Journal offciel de C.E; L 199:59; 6. Environmental health criteria : magnetic field OMS, Geneva 1997: 7. Nonionying radiation protection , Ed 2, Editura Suess and Benuell- Monson, OMS; 8. Electric power transmission and the environment field, noise and interference, CIGRE WG 36.01, Paris 1993; 9. R.Conti, A.Parrino, D.Cristescu, F.Deshamps, J.Sartland, F.Hirsch, L.Jermendi, P.Pirotte, D.Renew,F.Sato, S.Visacra, P.Wong, B.Maddera-EMF issue management, CIGRE, WG 36.06, 1994. 10. Xxx Declaratia CIGRE Power frequency EMF and health, noiembrie 2000. 11. IEC 61000-4-4/2004 Electromagnetic compatibility (EMC) Part 4-4: Testing and measurement techniques Electrical fast transient/burst immunity test. Basic EMC Publication. 12. IEC 61000-6-1/1997 Electromagnetic compatibility (EMC) Part 6: Generic standards Section 1: Immunity for residential, commercial and light-industrial environment. 13. IEC TS 61000-6-5/2001 Electromagnetic compatibility (EMC) Part 65: Generic standards Immunity for power station and substation environments measurement. * * * Guide on EMC in power plants and substations, brochure CIGRE 124, 1997. 14. Ileana Morega Bran Fenomene electrice cu impact asupra mediului, lito. UPB, 1998. 15. CIGRE TF C4.2.05 Characterisation of ELF magnetic field, may 2005. 16. CIGRE WG 01 SC 36 Electric and magnetic fields produced by transmission systems, Brochure no.21, 1980. 17. CIGRE TF C4.2.03 Protocol for measurement of electric and magnetic fields near overhead power lines draft, rev.2, sept. 1, 2004. 18. IEC 833/1987 Measurement of power frequency electric fields. 19. ANSI/IEEE Standard 644-1994 IEEE Standard Procedures for Measurement of Power Frequency Electric and Magnetic Fields from AC Power Lines. 20. IEC 61786/1998 Measurement of low frequency magnetic and electric fields with regard to exposure of human beings. Special requirements for instrument and guidance for measurements. 21. ISO Guide to the expression of uncertainty in measurements (1993).

22