OCHII DIN ETER

SATELITII ARTIFICIALI

Satelitii artificiali sunt obiecte create de om, care sunt lansate in spatiu si orbiteaza un corp ceresc. Obrita lor trebuie sa fie relativ stabila pe o perioada mai mare de timp pentru ca sensul de satelit sa se pastreze In marea lor majoritate, satelitii artificiali sunt nave robotice folosite pentru supraveghere, comunicatii si orbiteaza in jurul Pamantului.

Istoric

Primul satelit artificial al Pmntului a fost Sputnik, lansat n 1957 de ctre URSS. Astzi cea mai mare construcie aflat n spaiu este Staia Spaial Internaional, care este permanent locuit de 3 astronaui i orbiteaz Pmntul la o altitudine de circa 350 km.

Sputnik 2

Sputnik 2 a fost cea de-a doua nav spaial lansat pe orbita Pmntului. A fost trimis pe 3 noiembrie 1957 de ctre URSS n cadrul programului Sputnik (numele de sputnik nsemnnd satelit).
A avut la bord prima fiin vie, celua Laika. Din pcate, misiunea nu a prevzut i rentoarcerea n siguran a capsulei spaiale i a pasagerului, ceea ce a fcut ca Laika s fie prima victim a cursei pentru cucerirea spaiului cosmic.

Sputnik 3

Prima ncercare de lansare a satelitului Sputnik 3 din 3 februarie 1958 a euat, dar a doua ncercare din 15 mai a fost fcut cu succes i a dus n spaiu o mulime de aparate pentru cercetri geofizice. Magnetofonul folosit la bord s-a defectat, fcnd imposibil inregistrarea rezultatelor datelor despre centurile de radiaii Van Allen.

Sputnik 4

Korabl-Sputnik 4 sau Vostok-3KA Nr. 1, cunoscut ca si Sputnik 9 in Vest, a fost o aeronava Sovietica care a fost lan sata in 1961. A fost un zbor de test pentru Aeronava Vostok, carand mannechinul Ivan Ivanovich, un caine pe nume Chernushka, niste soricei si un porcusor de guinea Korabl-Sputnik 4 a fost lansat la 06:29:00 UTC pe 9 March 1961. A fost pus cu succes intr-o orbita joasa a Pamantului. Aeronava era facuta sa execute o singura orbita completa, asa ca a fost deorbitata la scurt timp dupa lansare, si reintrand la prima sa trecere pe deasupra Unionii Sovietice. A ateriza la 08:09:54 UTC, si a fsot recuperata cu succes. In timpul descensiunii, mannechinul a fost catapultat din aeronava in testul de catapultare a scaunului, si aterizand separat cu ajutorul propriei lui parasute.

Sputnik 5

Sputnik 5 a fost lansat pe orbit pe 19 august 1960 avnd la bord cinii Belka i Strelka, 40 oareci, 2 obolani i numeroase plante. Capsula spaial s-a ntors pe pmnt a doua zi, toate animalele fiind recuperate vii i sntoase.

R-7 Semyorka

Toi sateliii Sputnik au fost plasai pe orbit cu ajutorul rachetelor de tip R-7, care fuseser proiectate iniial pentru transportarea la int a focoaselor nucleare. Lansarea surprinztoare a satelitului Sputnik 1, coraborat cu eecul primelor dou tentative americane n domeniul lansrii de satelii artificiali, a ocat SUA. Americanii s-au mobilizat i au nceput un program vast n domeniul spaial: lansarea sateliilor Explorer I, SCORE i Courier 1B. Lansarea satelitului Sputnik i-a fcut pe americani s creeze NASA i s mreasc cheltuielile guvernamentale n domeniile cercetrii tiinifice i nvmntului.

Statia Spatiala Internationala

Statia Spatial International este o staie spaial experimental aflat n spatiu. Ea poate servi ca spaiu locuibil pentru un echipaj, post de comand pentru operaii pe orbit n jurul Pmntului i ca port de ntlnire i acostare pentru mici nave spaiale. Scopul pentru care este construit este studiul efectelor microgravitaiei i a mentinerii vietii n spatiu i ca platform de observaie astronomic i a Pmntului. Fiind plasat pe orbit la o altitudine ce variaz ntre 319,6 km i 346,9 km, este o structur artificial din spaiu care poate fi vzut cu ochiul liber de pe Pmnt. Statia Spatial International este un proiect la care particip cinci mari agenii spaiale: NASA (Statele Unite ale Americii), RKA (Rusia), JAXA (Japonia), CSA (Canada) i ESA (o asociaie de mai multe tri europene)

Tipuri de sateliti artificiali

Sateliti de comunicatii
Majoritatea

primilor sateliti includeau un oarecare echipament de comunicatie NASA a lansat primii sateliti de telefonie si televiziune, AT&Ts Telastar 1, in 1962.Departamentul de Aparare al SUA a lansat Syncom 3 in 1964. Acesta a fost primul satelit care a avut o orbita geostationara. Din 1957 au fost lansati peste 300 sateliti de comunicatii. Cei din prezent ofera servicii de comunicare audio-video si de transmitere a datelor

Satelitii de navigare
Satelitii de navigare ajuta la pozitionarea navelor si chiar a automobilelor echipate cu receptori radio speciali. Un asemenea satelit emite continuu semnale radio catre Pamant, care contin informatii pe care un receptor radio de la sol le converteste in informatii despre pozitia satelitului. Receptorul analizeaza mai departe semnalul pentru a afla directia si viteza satelitului.

Sateliti meteorologici

Satelitii meteorologici poarta camere video si alte instrumente indreptate catre atmosfera terestra. Acestia pot furniza avertismente in legatura cu instabilitatea vremii si contribuie foarte mult la prognoza meteorologica. NASA a lansat primul satelit TIROS 1, in 1960, care transmitea aproximativ 23000 de fotografii ale Terrei si ale atmosferei. Administrartia Nationala a Oceanelor si Atmosferei (NOAA) opereaza cu trei sateliti care colecteaza date pentru prognoza vremii pe termen lung. Acesti trei sateliti nu au o orbita geostationara; mai degraba, orbitele ii duc pe deasupra polilor la o altitudine relativ redusa.

Sateliti militari
Multi dintre satelitii militari sunt similari celor comerciali, dar ei transmit date codificate pe care numai un receptor special le poate descifra. Satelitii de urmarire fotografiaza la fel ca si ceilalti sateliti dar camerele acestora au o rezolutie mai mare. Armata SUA opereaza cu o varietate de sisteme de sateliti. Sistemul de Aparare prin Sateliti de Comunicatie este alcatuit din cinci aeronave in orbita geostationara care transmit date audio si video intre locatiile militare.

Satelitii stiintifici
Satelitii care orbiteaza in jurul Pamantului pot furniza date privind harta Terrei, marimea si forma sa si pot studia dinamica oceanelor si a atmosferei. Savantii utilizeaza de asemenea satelitii pentru a cerceta Soarele, Luna, alte planete, comete, stele si galaxii. Telescopul spatial Hubble este un observator general lansat in 1990. Unii sateliti stiintifici orbiteaza in jurul altor corpuri ceresti decat Pamantul. Celulele de energie solara montate pe panouri mari, atasate satelitului furnizeaza energie pentru receptie si transmitere.

Telescopul spaial Hubble

Telescopul spaial Hubble (prescurtat HST, de la numele lui n englez Hubble Space Telescope) este un telescop plasat pe orbit n jurul Pmntului, numit aa dup astronomul american Edwin Hubble. Este poziionat n afara atmosferei terestre, ceea ce i confer avantaje semnificative fa de telescoapele de pe Pmnt, imaginile nefiind perturbate de ctre turbulenele atmosferice, iar telescopul putnd capta informaii i n spectrul ultraviolet, ale crui lungimi de und sunt n mod normal puternic atenuate de ctre stratul de ozon al Pmntului. De la lansarea lui n 1990 a devenit unul dintre cele mai importante instrumente din istoria astronomiei.

Ideea telescopului spatial a fost emisa in anul 1946, atunci cand astronomul Lyman Spitzer a facut referiri la avantajele astronomice ale unui telescop aflat pe orbita, in afara atmosferei terestre, militand pentru construirea acestui telescop spatial. Dupa 10 ani Academia Nationala de Stiinte a Statelor Unite ale Americii recomanda dezvoltarea unui telescop spatial si astfel in 1965 Spitzer a fost numit coordonatorul unui grup ce avea ca sarcina sa contureze programul si obiectivele viitorului telescop spatial. Urmatoare etapa a fost desigur, gasirea fondurilor necesare unui asa proiect grandios. In urma publicarii de catre Academia Nationala de Stiinte a SUA a unui raport dedicat telescopului sptial, Senatul american a decis sa aprobe deblocarea a o parte din fondurile ce au fost cerute Congresului. Costurile mari au necesitat si reducerea dimensiunii proiectului, prin renuntarea la lentila de 3 m si micsorarea diametrului acesteia la 2,4 m. Odata cu inceperea colaborarii cu Agentia Spatiala Europeana, care a furnizat materialele nesesare primei generatii de instrumente pentru telescop precum si oamenii care sa lucreze la acest proiect, efortul financiar al SUA s-a redus usor insa Congresul a aprobat o prima finantare pentru anul 1978 cu suma de 36 000 000 USD, iar astronomii europeni, in compensatie aveau dreptul sa foloseasca telescopul in procent de 15 % din timpul total de lucru. Lucrarile au inceput. Prin 1980 s-a hotarat ca numele telescopului sa poarta pe cel al lui Edwin Hubble, cel care a emis teoria expansiunii Universului si s-a estimat pana si anul in care acest telescop ar fi putut fi lansat pe orbita: 1983. Dar greul abia acum incepe. Cea mai importanta componenta a telescopului era oglinda Aceasta trebuia construita si slefuita cu o precizie de aproximativ o zecime din lungimea de unda a luminii vizibile.

Cum telescopul spatial urma sa fie folosit si la observatii in infrarosu cat si in ultraviolet, pretentiile de precizie au cerut ca oglinda lui sa trebuiasca a fi slefuit cu o precizie de 1/20 din lungimea de unda specifica luminii vizibile ce insemna aproximativ 30 nanometri. Compania Perkin-Elmer si-a asumat sarcina pentru a proiecta si construi ansamblul optic al telescopului, dar ghinion.. Dupa lansarea telescopului, imaginile primite de la acest telescop demonstrau existenta unei probleme serioase la acest sistem optic. A fost suficienta o greseala de doar 2,3 microni. Consecinta: o aberatie de sfericitate mare, ceea ce facea ca lumina reflectata de marginea oglinzii sa focalizeze intr-un alt punct decat acela in care focaliza lumina reflectata de centrul oglinzii. Oglinzile de rezerva comandate companiilor Kodak si Itek care au folosit metode traditionale de slefuite pentru Hubble, erau imposibil de inlocuit pe orbita, iar readucerea telescopului pe Pamant ar fi fost o operatiune prea costisitoare. S-a luat decizia in proiectarea unor noi componente optice care sa fie adaugate sistemului optic existent si astfel sa compenseze problema abaterilor cu pricina. I n acest mod, Hubble s-a ales cu o pereche de ocheleri nou nouti si astfel timp de 20 de ani de cand afla intre Pamant si stele continua sa ne aduca prin efortul continuu al astronomilor, imagini incredibile ale Universului.

 Hubble este singurul telescop spaial conceput pentru a fi ntreinut n spaiu de ctre astronaui.
curent la observaii. Totui, dup giroscoape, dintreacelornumai trei suntpentru a mri La bordul telescopului sunt ase care folosite n mod alte defectri ale giroscoape i Telescopul spatial HUBBLE face parte din programul NASAObservatorul Compton GREAT OBSERVATORIES (Mari Observatoare Spatiale),alaturi de
bun calitate. Pn n prezent au fost executate cinci misiuni de ntreinere.

AcumdeHubbled rezultate excelente, Hubble realiznddensenzori pentru reglajul fin. Acest folosete doar dou giroscoape alturi mod lucru continuare imagini de foarte

durata de via a telescopului, s-a luat, n august 2005, decizia de a opri unul dintre cele trei giroscoape care funcionau de obicei.

EUROPEANA(ESA) unei colaborari intre NASA si AGENTIA SPATIALA Hubble este rezultatul Hubble a ajutat la rezolvarea unor vechis le explice. Printre primele amisiuni efectuate a probleme din astronomie, i furnizat date care au necesitat elaborarea de noi teorii care
fost cea de msurare a distanelor pn la stelele variabile numite "cefeide" cu mai mare precizie dect fusese msurat nainte, dnd o mai mare precizie aproximrii constantei Hubble, msura vitezei de extindere a universului, care la rndul ei este legat de vrsta sa.

pentru raze gamma,Observatorul Chandra pentru raze X si Telescopul spatial Spitzer(1).

n timp ce Hubble a ajutat la precizarea estimrilor vrstei universului, a generat ndoieli privind teoriile despre viitorul acestuia. din ,,Proiectul cosmologic Supernova au folosit telescopul Astronomii din echipa de cercetare ,,High-z Supernova i
pentru a observa supernove i au gsit dovezi c extinderea universului nu este frnat de influena gravitaiei, ci ar putea chiar s se accelereze. Aceast accelerare a fost msurat ulterior cu mai mare precizie de alte telescoape de la sol i din spaiu care au confirmat descoperirea lui Hubble, dar cauza acestei accelerri este nc puin neleas.

 Programelesunt strns legate. Astfel, unul dinmasele gurilor negre centrale i proprietile Hubble au stabilit c, mai mult, galaxiilor rezultatele programelor Hubble n domeniul
gurilor negre din galaxii este demonstrarea unei profunde legturi ntre galaxii i gurile negre din centrul lor.

Un rezultat unic al Field, care auHubble l constituie imaginile Hubble domeniul lungimilor telescopului Deep Field i Hubble Ultra Deep utilizat sensibilitatea lui Hubble n
de und vizibile pentru a crea imagini ale unor poriuni mici de cer cu obiectele cele mai ndeprtate fotografiate vreodat. Imaginile arat galaxii aflate la miliarde de ani lumin deprtare, i au generat o mulime de lucrri tiinifice, furniznd o nou fereastr ctre Universul din perioada sa iniial.

OPERATIUNI IN SPATIU
Deoarece satelitii trebuie sa reziste lansarii si trebuie sa opereze in mediul aspru al spatiului, ei necesiata o tehnologie unica si durabila.Ei trebuie sa-si transporte sursa de putere deoarece nu o pot primi de pe Pamant .Satelitii trebuie sa ramana pozitionati pe aceeasi directie sau orientare pentru a-si indeplini misiunea. Temperatura lor trebuie sa fie constanta intre patrea in care bate Soarele si cea in care este frig.Ei trebuie sa reziste la radiatii sau coliziunii cu micrometeorii. Majoritatea satelitilor au montate computere care ajuta la efectuarea operatiilor si la indeplinirea misiunii.

Puterea unui satelit

Cea mai folosita sursa este o combinatie a fotocelulelor cu reincarcarea bateriilor. Panourile cu fotocelulele trebuie sa fie foarte mari pentru a produce puterea de care are nevoie satelitul.De exemplu, panourile telescopului spatial Hubble este de aproximativ 290 m2 si furnizeaza cam 5 500 watt, in timp ce un alt satelit, Global Positioning System(GPS) cu o suprafata de 4,6m2 furnizeaza 700 watt. Panourile arata ca niste aripi care se deprind de pe satelit in momentul in care ajunge pe orbita finala.Bateriile ofera putere inainte de a se descide panourile sau atunci cand razele solare nu ajung la ele. Un satelit isi produce puterea necesara pe toata durata misiunii, care poate fi extinsa la 10 ani sau chiar mai mult.

Orientarea unui satelit

Orientarea unui satelit este directia pe care o are fiecare componenta. Acesta isi mentine panourile solare tot timpul spre Soare.In plus, antenele satelitului si senzorii sunt mereu orientati spre Pamant sau spre alte obiecte. De exemplu, satelitii meteorologici sau de comunicatii au antenele si camerele orientate spre Pamant, in timp ce telescoapele spatiale sunt directionate spre obiectele astronomice pe care oamenii de stiinta vor sa le studieze. Una din metodele folosite pentru orientare este folosirea unor mici motoare cu reactie, a unor roti care rotesc satrelitul si a unor magneti ce interactioneaza campul magnetic al Pamantului ce ajuta la orientarea corecta a satelitului Roata satelitului joaca rolul unui giroscop. Miscarea de rotatie a acesteia face satelitul sa stea pe o singura directie, iar miscarea rotii il va face sa se intoarca. Roata precum si magnetii sunt mai inceti, dar sunt excelenti pentru stabilitatea pe care o confera, precum si pentru ca necesita doar o sursa electrica de energie.

Difuzarea caldurii
De vreme ce orbiteaza in jurul Pamantului, satelitul intalneste zone cu caldura intensa si zone cu o temperatura scazuta, deoarece alterneaza momentele in care este cu fata spre Soare si cele in care se ascunde de acesta. Echipamentul electronic de pe satelit creaza de asemeni caldura care poate cauza o avarie. Pe Pamant radiatiile de caldura pot fi transportate. In schimb, in spatiu unde nu exista aer care sa treaca pe deasupra satelitului si sa transfere caldura prin convectie si cum nu exista un alt corp caruia acesta sa-i poata ceda caldura, el trebuie sa-si controleze caldura.

BIBLIOGRAFIE:
HTTP://WWW.REFERATELE.COM/REFERATE/FIZICA/ONLINE/SATELITII/SATELITII-ARTIFICIALIARTIFICIALI--TIPURITIPURI----SISI--COMPONENTECOMPONENTE--ALEALE-SATELITILORSATELITILOR--ARTIFICIALIARTIFICIALI--SATELITISATELITI--DEDE-COMUNICATIICOMUNICATII-- SATE.PHPSATE.PHP
HTTP://RO.WIKIPEDIA.ORG/WIKI/SATELIT_ARTIFICIALHTTP://RO.WIKIPEDIA.ORG/WIKI/SATELIT_ARTIF ICIAL HTTP://RO.WIKIPEDIA.ORG/WIKI/SPUTNIK HTTP://RO.WIKIPEDIA.ORG/WIKI/SPUTNIK HTTP://WWW.SPRESTELE.RO/INDEX.PHP?OPTION=COMHTTP://WWW.SPRESTELE.RO/INDEX.PHP?OPTION =COM_CONTENT&VIEW=ARTICLE&ID=72&ITEMID=73_CONTENT&VIEW=ARTICLE&ID=72&ITEMID=73 "TELESCOPE," MICROSOFT ENCARTA ONLINE ENCYCLOPEDIA 2000 HTTP://ENCARTA.MSN.COM 1997-2000 MICROSOFT CORPORATION. ALL RIGHTS RESERVED HUBBLE SPACE TELESCOPE (HST)," MICROSOFT ENCARTA ONLINE ENCYCLOPEDIA 2000 HTTP://ENCARTA.MSN.COM 1997-2000 MICROSOFT CORPORATION. ALL RIGHTS RESERVED. "MAUNA KEA OBSERVATORY," MICROSOFT ENCARTA ONLINE ENCYCLOPEDIA 2000 HTTP://ENCARTA.MSN.COM 1997-2000 MICROSOFT CORPORATION. ALL RIGHTS RESERVED "RADIO ASTRONOMY," MICROSOFT ENCARTA ONLINE ENCYCLOPEDIA 2000 HTTP://ENCARTA.MSN.COM 1997-2000 MICROSOFT CORPORATION. ALL RIGHTS RESERVED. HUBBLE, EDWIN POWELL," MICROSOFT ENCARTA ONLINE ENCYCLOPEDIA 2002

PROIECT REALIZAT DE:

DAVIDOIU EMILIA