Inceputurile integrarii in Europa Occ.

La 9 mai 1950 J Monet propune lui R Schuman ca productia de carbune si otel din Fr si G sa fie supravegheata de o autoritate supranationala.Declaratia aceatsa a fost agreata de inca 5 state(G, Italia,Statele Benelux) Ca instrument j declaratia nu produce afecte.Ea e motivul pt care in 1951,la Paris,reprezentantii celor 6 state care au agreat declaratia semneata tratatul privind constituirea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului.Aceasta a intrat in vigoare in 1952 pe o perioada de 50 de ani. In 1956 P. H. Spaak,politician belgian,propune reprezentantilor propune reprezentatilor celor 6 state membre CECO constituirea altor 2 organizatii dupa modelul primeia 1957 la Roma sunt semnate 2 tratate fiecare punand baza unei organizatii(Comunitatea ec Europeana si Comunitatea europeana a energiei atomice) Particularitatea celor 3 org e data de obiectivul lor: integrarea economica. Tratatele de la Paris si Roma au prevazut fiecare pt organizatia pe care au creato cate un set de institutii astfel: 1.Tratatul de la Paris-in domeniul decizional: Consiliul Special de Ministrii -in domeniu executiv: Inalta Autoritate -in dom controlului politic:Adunarea comuna -In dom juristidctional:Curtea de Justite 2.Tratatul de la Roma-CEE -d.d-Consiliul -d.e:Comisia -d.c.p:Adunarea -d.j:Curtea de Justitie 3.Tratatul de la Roma-CEEA-idem CEE In 1958 statele membre ale celor 3 comunitati decid sa unifice institutiile din acelasi domeniu astfel: CECO+CJCEE+CJCEEA=CJCE In 1960 se unifica institutiile specifice contr politic rezultand Adunarea Parlamentului(1962-Parl Eu) 1965 prin Tratatul de la Bruxelle sau unificat inst executive si decizionale astfel ca executivul se numeste Comisia Europeana iar legislativul Consiliul de ministrii care in 1993 sia schimbat denumirea in Consiliul UE iar in 2003 in Consiliu 1992 se semneaza Tratatul de la Maastricht prin care se modifica tratatele constitutive 2009 la Lisabona e semnat alt tratat care le modifica pe celelalte.Potr acestuia raman in vigoare 2 tratate:Tratatul privind UE si T privind functionarea UE Dezvoltarea constructiei comunitare 1.Dezvoltare calitativa-are in vdr perfectionarea institutiilor comunitatii eu;in ist comunitara sunt cunoscute 3 momente ce caracterizeaza aceasta perfectionare a.Crize si esecuri-prima mare criza a avut loc in 1960 cand Fr refuza sa participe la lucrarile Consiliului de ministrii blocand astfel adoptarea deciziilor;in ian 1961 sa finalizat criza prin semnarea compromisului de la Luxemburg(pt respectarea prevederilor tratatelor deciziile in cadrul consiliului de ministrii urmau sa fie adoptate cu majoritate calificata dar in cazuri exceptionale cand un stat invoca un interes national acea decizie urma sa fie adoptata cu unanimitate de voturi) O alta criza e legata de perioada imediat urmatoare respingerii Tratatului constitutional de catre Fr si Olanda Ca esecuri:Refuzul Fr de a admite M Britanie in comunitati.Un alt esec a fost in 1994 cand Norvegia refuza pt a 2 a oara sa semneze Tratatul de aderare la UE(Compromisul de la Oslo) b.Reflexii cu privire la depasirea crizelor si esecurilor c.Texte de dr pozitiv 2.Dezvoltare cantitativa-Extinderea UE In 1973 a avut loc prima extindere cand adera M Britanie,Irlanda si Danemarca

1980 Grecia devine cel deal 10 lea stat membru al comunitatilor In 1986 Spania si Portugalia devin membre 1995 Suedia,Finlanda su Austria adera la comunitati 2004-cea mai mare extindere-Estonia,Letonia,Lituania,Polonia,Cehia.Slovacia,Cipru,Ungaria,Malta 2006-R si Bulgaria Caracteristicile UE ca subiect de dr Interna 1.E o organizatie interna 2.E o asociatie economica integrata 3.Are un sistem insitutional propriu original Ordinea j a UE =ansamblul normelor j ce reglementeaza raporturile dintre UE si statele membre ,dintre UE si pers fizice sau j din statele membre de asemenea reglementeaza raporturile dintre UE si statele terte si UE si alte organizatii internationale Izvoarele dr UE 1.Primare -fac parte din tratatele constitutive(Tratatul de la Paris1951-1952,Tratatele de la Roma 1956-1957) si tratatele si actele modificatoare Tratate si acte modificatoare =toate acele instrumente j care in timp au modificat textul tratatelor de la Roma si Paris Tratatul de la Bruxelles 1965-tratatul prin care sau unificat institutiile decizionale si cele executive formand un singur Consiliu si o singura Comisie Actul unic european 1986-1987 Tratatul de la Maastricht 1992-1993-e tratatul prin care sa introdus o cetatenie eu,sa introdus moneda euro,sa creat UE,a fost institutionalizat Consiliul eu,a creat o politica externa si de securitate comuna,a propus cooperare in domeniul justitiei si afacerilor interne,a ridicat la rand de institutie Curtea de Conturi eu. Tratatul de la Nissa 2001-2003-primul tratat care reglementeaza participarea unor state candidate l UE in cadrul institutiilor UE Tratatul de la Lisabona 2007-2009-a modificat tratatul de la Maastricht cu privire la UE,a modificat tratatul instituind comunitatea europeana redenumindul tratatul privind functionarea UE si a conferit UE personalitate juridica 2.Secundare/Derivate-repr actele elaborate si adoptate de catre institutiile UE;in aceasta categorie intalnim regulamentul,directiva,decizia(au caracter oblig),recomandarea si avizul. Regulamentul -se comorta precum legea din dr intern,e obligatorie in toate elem sale -se aplica direct,are efect direct -se adreseaza tuturor statelor membre -intra in vigoare la 21 d zile de la data publicarii in Jurnalul Oficial al UE sau la alta data prevazuta in continutul sau Directiva - se aseamana cu legea cadru din dr intern -e obligatorie in ceea ce priveste scopul mijloacele fiind lasate la alegerea statelor -nu beneficiaza de aplicare directa nici de efect direct -se adreseaza tuturor statelor membre -intra in vigoare la data publicarii in J Of sau la alta data prevazuta in continutul sau Decizia -e obligatorie in toate elem sale -are efect direct -are aplicare directa -se adreseaza anumitor state membre -nu se publica in J Of ci se notifica destinatarilor

-daca decizia se adreseaza tuturor statelor membre aceasta se va publica in J Of al UE Recomandarea si avizul -au caracter orientativ -de regula sugereaza destinatarilor o forma de conduita prin care aceshtia sa respecte dr UE -nu au forta j obligatorie 3.Acorduri Internationale-normele care provin din angajamenele externe ale comunitatilor externe si ale UE a.Acordurile incheiate de comunitate sau uniune cu alte organizatii interna sau cu alte state terte b.Unele acte incheiate de organismele constituite prin tratatele interna Actele incheiate in mod unilateral de catre organismele constituite prin diferite acorduri interna A 3 a categorie din normele care provin din angajamentele externe-unele din tratatele incheiate de statele membre anterior constituirii comunitatilor 4.Complementare 5.Nescrise Sistemul institutional al U.E 1. Consiliul European 2. Consiliul U.E 3. Parlamentul European 4. Comisia Europeana 5. Curtea de Justitie (Tribunalul functiei publice) Principiile ce guverneaza activitatea institutiilor: - Principiul autonomiei de vointa - Principiul atribuirii de competente - Principiul echilibrului institutional Potrivit principiului autonomiei de vointa, institutiile uniunii au posibilitatea de a-si elabora propriile regulamente precum si posibilitatea de a organiza concursuri in vederea numirii de functionari. Institutiile au autonomie, nu au personalitate juridica insa actioneaza in numele U.E. Potrivit principiului atribuirii de competente, institutiile duc la indeplinire numai acele atributii care le sunt atribuite in mod expres prin tratate. Principiul echilibrului institutional numeste 2 componente: 1) separatia puterilor (a competentelor institutiilor); 2) colaborarea institutiilor. Consiliul European nu trebuie confundat cu Consiliul U.E. Consiliul European o institutie a unei organizatii internationale. Consiliul U.E. o organizatie internationala. Exista 3 criterii de diferentiere: 1) Criteriul componentei: - Consiliul U.E. este format din ministri de resort sau ministrii afacerilo externe din statele membre; - Consiliul European este compus din sefi de stat sau de Guvern. 2) Momentul aparitiei: - Consiliul U.E a fost prevazut inca din anul 1951 (Tratatul de la Paris), motiv pentru care se considera ca acesta a aparut pe cale conventionala; - Consiliul European a aparut pe cale neconventionala, adica nu a fost prevazut in nici un Tratat al Uniunii fiind rezolvarea intalnirilor periodice ale sefilor de stat sau de guvern din statele membre. 3) Atributiile celor 2 institutii: - Consiliul U.E este cel care adopta legislatia U.E; - Consiliul European prezinta directiile de dezvoltare ale U.E. Consiliul European Componenta: In cadrul acestei institutii regasim sefii de stat sau de guvern ai statelor member. De asemenea la intrunirea Consiliului participa si presedintele Comisiei Europene. Consiliul se intruneste de 2 ori pe semestru (la Bruxelles), dar si ori de cate ori e nevoie (in tara care asigura presedintia Consiliului European).

Consiliul Uniunii Europene: Este legislativul organizatiei. Este compus din ministrii afacerilor externe sau ministrii de resort din statele membre. Atunci cand sunt prezenti ministrii de externe Consiliul poarta denumirea de afaceri externe. Cand se intrunesc ministrii de resort suntem in prezenta consiliilor specializate. In ceea ce priveste functionarea Consiliului avem in vedere 3 aspecte: 1) exercitarea presedintiei; 2) reguli si metode de vot; 3) organele tehnice auxiliare. 1) Exercitarea presedintiei: Presedintia Consiliului Uniunii Europene este asigurata prin rotatie de catre fiecare stat membru pentru o perioada de 6 luni. In prezent presedintia este asigurata de Polonia. Presedintele in persoana Ministrului Afacerilor Externe e cel care stabileste ordinea de zi a intalnirilor Consiliului. Tot el este cel care conduce lucrarile Consiliului, realizeaza consensul in cadrul institutiei, stabileste calendarul presedintiei. 2) Metodele si regulile de vot: La nivelul U.E sunt recunoscute 3 metode: a) votul cu majoritate simpla (50+1 din totalul statelor membre); b) votul cu majoritate calificata (fiecare stat membru are un anumit nr. de voturi; repartizarea voturilor se face in functie de populatia fiecarui stat, astfel Franta, Marea Britanie, Germania si Italia cu fiecare 29 de voturi; Spania si Polonia 27 voturi; Romania 14 voturi; Malta 3 voturi; Majoritatea calificata se realizeaza atunci cand din totalul de 345 de voturi, 255 sunt exprimate in favoarea adoptarii unui act normativ. Cele 255 de voturi trebuie sa provina de la cel putin 14 state membre indiferent de nr. de voturi pe care le detine); c) votul cu unanimitate. 3) Organele tehnice auxiliare: Cel mai important organ tehnic auxiliar al Consiliului U.E este Comitetul Reprezentantilor Permanenti (COREPER). Comitetul este format din experti nationali. Este condus de ambasadori proveniti din fiecare stat membru. In cadrul COREPER se discuta probleme tehnice, se negociaza pe marginea textelor viitoarelor acte. Aspectele luate in discutie la nivelul COREPER vor fi introduse automat pe ordinea de zi a Consiliului la partea A. Atributiile Consiliului: Este legislativul U.E. in calitatea sa de legislativ coordoneaza politicile U.E pe de-o parte si politicile U.E la nivelul statelor membre pe de alta parte. Comisia europeana A aparut pe cale conventionala fiind prevazuta in Tratatele de la Paris si Roma (purta denumirea de inalta autoritate, respectiv comisie). In 1965 prin Tratatul de la Bruxelles executivele comunitatilor europene se unifica in cadrul unei singure institutii denumita Comisia Europeana. Comisia reprezinta interesele U.E spre deosebire de Consiliu care reprezinta interesele statelor membre. Comisia este formata din 27 de membri cate unul din fiecare stat membru. Desemnarea membrilor comisiei europene se face astfel: - Consiliul european numeste presedintele Comisiei; acesta isi alege membrii dintre propunerile statelor membre; - odata formata comisia, fiecare stat membru propus se prezinta in fata Comisiei de specialitate din cadrul Parlamentului european.

 dupa audieri intreaga Comisie se prezinta in fata Parlamentului european pentru a primi votul de incredere. Mandatul membrilor Comisiei europene e de 5 ani. Poate inceta in urmatoarele cazuri: - la implinirea termenului; - demisie; - demitere; - motiune de cenzura; - deces. Romania detine in actuala comisie portofoliul agriculturii, reprezentantul fiind Dacian Cilos. Comisia este organizata in directorate generale (similare Ministerelor). In prezent sunt 26 de directorate conduse de cate un comisar, presedintele neavand nici un directorat in subordine. In ceea ce priveste functionarea Comisiei europene aceasta este guvernata de principiul colegialitatii. Comisia este convocata de catre presedintele sau si isi detine sedintele cel putin odata pe saptamana, de regula miercurea. In fiecare an Comisia isi adopta programul de lucru si stabileste programul de lucru trimestrial. Hotararile comisiei sunt adoptate cu majoritatea membrilor sai. Comisia e asistata de o serie de servicii auxiliare. Presedintele este cel care conduce lucrarile comisiei. Actele adoptate in cadrul reuniunilor sunt traduse obligatoriu in engleza, franceza si germana. Atributiile Comisiei europene: 1) este executivul U.E; 2) promoveaza interesul general al U.E; 3) aplica sanctiuni impotriva statelor; 4) supravegheaza modul in care statele membre isi indeplinesc obligatiile asumate; 5) implementeaza bugetul U.E; 6) gestioneaza fondurile U.E. Parlamentul european A aparut pe cale conventionala, purtand initial denumiri diferite si anume, Adunarea comuna in cadrul Tratatului de la Paris si Adunarea in Tratatele de la Roma. In 1960 cele 3 institutii mentionate se modifica sub denumirea de Adunarea Parlamentara. In 1962 isi schimba denumirea in Parlamentul european. Fiecare stat membru detine un anumit nr. de locuri in functie de populatia pe care o are La nivelul U.E doar 3 reguli sunt instituie: 1) se voteaza in perioada cuprinsa intre joia si duminica saptamanii desemnata pentru alegere; 2) se voteaza o singura data; 3) urnele se deschid dupa finalizarea votului in toata U.E. Organizarea si functionarea parlamentului Acesta cuprinde: a) un birou; b) conferinta presedintilor; c) grupuri politice parlamentare si comisii.

Biroul este format din Presedintele Parlamentului, 14 vicepresedinti si 5 chestori. Presedintele este ales dintre eurodeputati pentru un mandat de 2 ani si jumatate. Conferinta presedintilor este formata din presedintele Parlamentului si presedintii grupurilor politice parlamentare(GPP). Grupurile politice parlamentare sunt formatiuni politice. Membrii parlamentului se pot organiza in astfel de grupuri pe baza afinitatilor politice. Un grup politic parlamentar este constituit din deputati alesi in cel putin 1/3 din statele membre. Nr. minim necesar de deputati pentru constituirea unui grup politic parlamentar e de 25. durata unei legislaturi este de 5 ani. Comisiile pot fi permanente, temporare(ex. comisia de ancheta), si mixte. Comisiile permanente sunt in nr de 20, cele temporare sunt constituite pe o perioada de maxim 12 luni. Comisiile mixte sunt formate din membrii ai Prlamentului European si membrii ai parlamentelor nationale din statele asociate. Functionarea Parlamentului: Se face distinctia intre sesiune ordinara si sesiune extraordinara. S esiunea ordinara incepe in prima zi de marti a lunii martie, exceptie facand anul in care au loc alegerile pentru ca sesiunea ca incepe in prima zi de marti a lunii urmatoare datei alegerilor. Sesiunea extraordinara este convocata de Presedintele Parlamentului ori de cate ori e necesar. Sesiunile ordinare se tin la Strasbourg iar cele extraordinare la Bruxelles. Atributiile Parlamentului European: reprezinta U.E in plan extern; participa in calitate colegiutor la adoptarea legislatiei U.E; este singura institutie care adopta bugetul U.E; numeste Mediatorul European(M.E. nu reprezinta o instituie ci o persoana); controleaza d.p.d.v politic Comisia europeana; introduce motiuni de cenzura putand demite astfel Comisia. Curtea de justitie a U.E Este formata din urmatoarele instante: 1) Curtea de justitie; 2) Tribunalul; 3) Tribunalul functiei publice a U.E. Curtea de justitie: Este compusa din 27 de judecatori, cate unul din fiecare stat membru. pentru a deveni judecator la Curtea de la Luxemburg persoanele desemnate trebuie ca in statul de unde provin sa indeplineasca conditii pentru cele mai inalte functii jurisdictionale. Mandatul judecatorilor este de 6 ani. Din 3 in 3 ani are loc o reinnoire partiala a judecatorilor pentru a se asigura stabilitatea activitatii Curtii. Presedintele curtii este ales pentru un mandat de 3 ani. Judecatorii sunt obligati ca pe perioada mandatului sa-si stabileasca resedinta in orasul unde isi are sediul Curtea. Pe perioada mandatului judecatorii beneficiaza de imunitate de jurisdictie, imunitate ce se extinde si dupa incetarea functiei pentru toate actele care le-au savarsit in exercitiul acesteia. La incetarea mandatului judecatorii au obligatia de onestitate si delicatete in privinta acceptarii unor functii sau avantaje. Regasim si avocati generali in nr de 8. Pot fi avocati numai absolventii de drept/stiinte juridice. Mandatul lor este de 6 ani. Statutul avocatilor generali este similar cu cel al judecatorilor.

Functia de avocat general ca si cea de judecator este incompatibila cu orice functie politica sau administrativa. Se regaseste si grefierul. Acesta este ales prin vot secret pentru o perioada de 6 ani. Grefierul este obligat sa depuna juramantul in fata Curtii in sensul ca isi va exercita atributiile cu toata impartialitatea si nu va divulga secretul dezbaterilor. Atributiile grefierului: a) primeste, transmite si conserva toate documentele; b) realizeaza notificari sau comunicari de acte; c) asista la sedintele de audiere ale Curtii; d) are in grija arhivele si se ocupa de toate publicatiile Curtii; e) indeplineste atributi de gestiune si contabilitate; f) asigura traducerea documentelor. Organizarea si functionarea Curtii de justitie: Curtea lucreaza in camere formate din 3-5 judecatori si in marea camera formata din 13 judecatori. Deliberarile Curtii au loc in asa numita camera de consiliu si se desfasoara numai in prezenta judecatorilor care au participat si la procedura orala. Curtea de justitie este o institutie care functioneaza permanent. Vacantele judiciare intrerup activitatea dar nu suspenda termenele. Rolul curtii de justitie este acela de a asigura respectarea drepturilor U.E, interpretarea si aplicarea tratatelor. Tribunalul Este compus din 27 de judecatori alesi pentru o perioada de 6 ani cu posibilitatea reinnoirii mandatului. Judecatorii sunt alesi dintre persoanele care ofera toate garantiile de independenta si care sunt juristi recunoscuti pe plan intern si international. Spre deosebire de Curte, la Tribunal nu exista avocati generali. Presedintele tribunalului este ales pentru o perioada de 3 ani cu posibilitatea reiinoirii madatului. Independenta tribunalului este data de existenta unei grefe distincte. Regula functionarii tribunalului o reprezinta actiunea in cadrul Camerelor compuse din 3 la 5 judecatori. Competenta Tribunalului: Audiaza si decide toate actiunile directe, iar impotriva hotararilor sale se poate introduce un recurs in fata Curtii de Justitie. Tribunalul functionarului public: A fost constituit in 2004 avand competenta de a solutiona cauzele legate de contenciosul U.E. Deciziile tribunalului functiei publice pot fi atacate in fata Curtii de Justitie. Tribunalul are in competenta 7 judecatori alesi pentru o perioada de 6 ani cu posibilitatea reinnoirii mandatului. In cadrul tribunalului functioneaza un comitet compus din 7 personalitati dintre fostii membrii ai Curtii de Justitie. Comitetul isi da avizul cu privire la candidatii la exercitarea functiei de judecator. Tribunalul lucreaza in Camere compuse din 5 sau 1 judecator. Functia publica la nivelul U.E. Statutul functionarului public al U.E este reglementat in regulamentul nr. 723 din anul 2004. potrivit statutului este functionar al U.E orice persoana care a fost numita in conditiile regulamentului intr-o functie permanenta intr-una dintre institutiile U.E. Numirea trebuie sa fie facuta printr-un act emis de autoritatea investita cu puterea de numire in acea institutie. Trasaturile functionarului public european: 1) este f.p persoana care ocupa o functie publica in cadrul institutiilor U.E; 2) consta in permanenta functiei, statutul prevazand ca numirea se face intr-o functie permanenta;

3) pentru dobandirea statutului de functionar public, persoana trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de statut; 4) actul de numire este emis de o autoritate competenta in materie; 5) statutul se aplica in egala masura personalului U.E precum si personalului numit in cadrul unor organisme ale U.E dar si celor care lucreaza in cadrul comitetului economic si social, comitetul regiunilor si mediatorul european. Notiunea de personal la nivelul U.E cuprinde 2 categorii: a) functionarii U.E functionarilor le sunt aplicabile prevederile statutului in timp ce altor agenti le sunt aplicabile fie normele fie internationale fie cele nationale , acestia fiind angajati prin diferite tipuri de contracte ; b) alti agenti aceasta categorie ma poarta denumirea de contractuali. Contractualii se impart in 2 categorii: - contractuali de drept al U.E si contractuali de drept privat local (functionari temporari). Contractualii de drept al U.E pot fi: a) temporari adica cu care ocupa un post ce se gaseste in schema de personal, insa prin natura sa functia este temporara. Tot temporari sunt cei care ocupa vremelnic un post ce are caracter permanent (cercetatatorii). b) auxiliari acele persoane angajate sa indeplineasca sarcini precare prin natura lor sau prin absenta titularului. Astfel de posturi ca regula nu sunt cuprinse in schemele de personal, exceptie facand cazurile de interimat. plata acestor persoane se face din credite globale deschise cu o asemenea destinatie la nivelul institutiei respective; c) consilierii speciali acele persoane care sunt angajate in institutiile U.E datorita cunostintelor pe care le au, renumelui, calificarii personale exceptionale recunoscute. Cariera funct eu Cariera fct pb eu reprezinta toate acele elemenete ce concretizeaza situatia j a funct pb din mom in care autoritatea investita cu putere de numire emite actul de numire pana in momentul in care un alt act j sau un fapt j pune capat caliatii de fct pb eu. Recrutarea fct pb se realizeaza prin concurs organizat de catre institutiile UE Recrutarea fct e guvernata de urmatoarele principii: 1.Recr trebuie sa asigure selectarea celor mai competente persoane adica al acelora care prin calitatilor lor,educatie si instructie pot asigura buna functionare a institutiilot 2.Recr persoanelor care corespund dpdv al integritatii dobandirii statutului de functionar 3.Recr trebuie sa se faca pe baze eografice suficiend de extinse astfel incat sa se asigure accesul la functiile eu a cat mai multor resortanti din statele membre UE 4.Pers recrutata trebuie sa intruneasca toate conditiile necesare pt dobandirea calitatii de fct eu Conditii cerute pt fct eu: 1.Conditii fixe a.cetatenia(pers respectiva trebuie sa fie cetatean al unui stat membru al UE) b.exercitarea deplina a dr civile c.obligatia prevazuta de lg nationala cu privire la serviciul militar d.pers trebuie sa ofere toate garantiile de moralitate e.pers trebuie sa fie apta fizic pt indeplinirea indatoririlot sale 2.Conditii specifice-sunt cerute de catre autoritatile de numire pt ocuparea anumitor functii Drepturile si obligatiile fct pb eu Principiile ce guverneaza exercitarea dr si oblig fct pb eu: 1.Necesitatea ca functionarul eu sa se achite de toate oblig sale si sasi adapteze conduita avand in vedere numai interesele Uniunii si preocupanduse pt realizarea unei independente absolute a fct fata de orice guvern,autoritate,organizatie sau persoana exeterioara a functiei sale Acest principiu se concretizeaza in mai multe interdictii:

-interdictia pt functionar de a accepta instructiuni de la orice alta entitate sau persoana din afara institutiei fara autorizarea primita dub partea angajatorului -interdictia de a accepta de la o sursa exterioara institutiei o distinctie onorifica,un dar,o functie,o favoare,o remuneratie cu exceptia celor facute inainte de numirea sa in functie -interdictia pt functionar de a se implica intro probl in care in mod direct sau indirect are interes pers -interdictia de a pastra sau a dobandi direct sau indirect un beneficiu important sau substantia care iar putea afecta independenta 2.Deriva din primu si reprezinta o dimensiune a acestuia si consta in necesitatea de a asigura independenta fata de statele membre ai caror nationali sunt functionari 3.Privilegiile si imunitatile sunt conferite functionarilor exclusiv in intereseul Uniunii 4.Functionarii activi se afla in orice mom la dispozitia institutiei lor 5.Fct sunt angazati in pregatirea regulamentelor carora li se supun Drepturile 1.Libertatea de opinie si expresie 2.Dr de asociere 3.Dr la greva 4.Dr la concediu anual de odihna platit cu o durata de min 24 d zile-max 30 zile 5.Dr de a candida la functii elective 6.Dr la cariera 7.Dr la pensie 8.Dr la perfectionare profesionala 9Dr de la fi remunerat pt activitatea prestata 10.Dr la ajutor si asistenta 11.Dr de ai fi comunicata orice decizie avand caracter individual care il priveste pe functionar