Problema de managementul resurselor umane Forta de munca insuficienta in minerit Introducere

Mineritul este o ramur a industriei si reprezinta totalitatea procedeelor de extracie a minereurilor situate n subteran (sub un strat de pmnt) sau la suprafa. Tara noastra are zacaminte de minereuri ce pot fi extrase si prelucrate asadar nu este necesar importul si deloc rentabil. Pentru a se realiza extractia de zacaminte avem nevoie de forta de munca in domeniu deoarece nu pot fi mecanizate toate operatiile de extractie. Conditiile din minerit sint precare pentru ca nu au fost efectuate investitii in utilaje, echipamentele sint vechi de citeva zeci de ani si exista si problemele legate de personal, cauzate de dezinteresul tinerilor pentru aceasta meserie. Conform strategiei de restructurare a Companiei Nationale a Huilei Petrosani, pina in 2010, in Valea Jiului vor mai ramine in jur de 9.000 de mineri, fata de 12.000 in prezent si 50.000 in trecut. Sa fi miner la ora actuala nu mai reprezinta un titlu de glorie nici macar din punct de vedere al salariilor. Un muncitor pleaca acasa, la sfarsitul lunii, cu maximum 1500 de lei, bani pentru care lucreaza din greu. Mineritul in Romania se desfasoara in conditii greu de imaginat cu riscuri foarte mari iar meseria de miner este pe cale de disparitie Nici un copil nu viseaza sa fie miner cand va fi mare.

Cauze:
Achiziii insuficiente Dup accidentul de munc de la Lupeni, din 8 august, n care trei mineri au ajuns la spital intoxicai cu monoxid de carbon, a ieit din nou la iveal lipsa acut a materialelor i utilajelor cu care se confrunt industria extractiv din Valea Jiului. n acelai timp, n primul semestru al acestui an, Compania Naional a Huilei Petroani a cheltuit nu mai puin de 220 de miliarde lei vechi pentru produsele necesare n subteran, dup cum spun oficialii, cea mai mare sum, de peste 65 de miliarde lei, fiind alocat pentru plas de srm i panouri. De asemenea, fonduri importante au fost cheltuite pentru stlpi hidraulici necesari la susinerile din subteran, grinzi de susinere i piese de schimb, vase de extracie. Totui, fie

suma pentru achiziii a fost insuficient, fie banii au luat direcii greite i nu s-a cumprat ceea ce ar fi fost necesar cu adevrat, pentru c minerii spun n continuare c materialele puse la dispoziie sunt insuficiente. De exemplu, cei trei ortaci care au suferit ultimul accident de munc din mina de la Lupeni, la nceputul lunii august, se aflau ntr-o zon interzis. Ei au ajuns la spital, din cauza emanaiilor de gaze toxice, dup ce au ptruns ntr-o zon interzis. Ei erau acolo pentru a recupera un cap de ntoarcere pentru un transportor. Ortacii deschideau un nou front de lucru i aveau nevoie de subansamble. nc o dat se adeverete lipsa materialelor i a pieselor de schimb, atrage atenia preedintele Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului, Zoltan Lacato.

Liderul minerilor din Valea Jiului spune c aprovizionarea cu materiale i materii prime este cel puin defectuoas. Este o mare lips de piese. Trebuie s recuperm tot ceea ce se poate recupera, pentru a avea activitate n subteran. Nu sunt fonduri pentru aprovizionare, nu sunt fonduri pentru materiale. Sunt necesare alocaii bugetare, separat de Bugetul de Venituri i Cheltuieli al Companiei Naionale a Huilei. Sunt necesare investiii n piese de schimb, n scule performante, fiabile, pentru transportoarele din subteran, care sunt nvechite, sau mcar piese noi pentru cele existente s avem, declar Zoltan Lacato. El mai adaug c exist transportoare de la sfritul anilor 60 - 70, care nc sunt folosite n subteran. n acelai timp, Lacato spune c de un an de zile se chinuie s atrag atenia asupra lipsurilor cu care se confrunt mineritul din Valea Jiului. Dar, n timp ce minerii spun c nu au nici mcar cuie suficiente, Ministerul Economiei i Comerului tot promite utilaje performante. Chiar la Petroani, ministrul de resort, Codru Sere a declarat c se vor face investiii n minerit, chiar i la Exploatarea Mininier Lupeni, locul ultimului accident de munc produs n Vale: Exist de la rectificarea bugetar o sum de 80 de miliarde de lei vechi ca i investiii de capital pe transferuri n bugetul Ministerului Economiei i Comerului, destinai investiiilor Companiei Naionale a Huilei. n plus, exist n momentul de fa la nivelul ministerului identificate surse pentru suplimentarea acestei sume cu nc 70 de miliarde de lei vechi pentru a ajunge la 150 de miliarde de lei. Ne dorim s achiziionm un complex mecanizat care s fie instalat la Lupeni. Pn atunci, ortacii recupereaz materiale i i pun viaa n pericol...

Efecte:
For de munc mbtrnit Dar problemele mineritului nu se opresc aici. Sindicalitii reclam c fora de munc din mineritul Vii Jiului este mbtrnit. n paralel cu restructurrile de personal nu s-au mai fcut i angajri. Compania Naional a Huilei Petroani mai are la ora actual sub 12.000 de angajai, dup ce, n urma programelor repetate de restructurare a forei de munc, au fost disponibilizai mii de ortaci. Ultima dat, angajri de personal au fost fcute n anul 2000 i foarte puine: 300 de tineri pentru toate exploatrile din cadrul Companiei Naionale a Huilei Petroani. De altfel, chiar ministrul Economiei i Comerului, Codru Sere este de prere c la CNH nu trebuie fcute angajri, cel puin n acest moment, i declar c :

Media de vrst, de 38 de ani, la nivelul Companiei Naionale a Huilei Petroani, nu este una ridicat. Orice astfel de discuie poate fi luat n considerare doar dup momentul n care restructurarea sectorului minier, respectiv restructurarea CNH, ia sfrit. Ministrul este contrazis chiar de liderii Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului. Un miner nu se face ntro zi sau n dou - trei. Un bun profesionist se formeaz ntr-o perioad de trei - cinci ani. i trebuie s aib de la cine s nvee meserie. De la cine nva, pentru c n cinci ani cei mai muli dintre minerii de acum vor iei la pensie?, spune Lacato, care spune c nu exist nici o lege n Romnia care s interzic angajrile n perioada n care se fac restructurri de personal.

Bilantul accidentelor din subteran Potrivit statisticilor, frecventa accidentelor de munca in industria extractiva este de cateva ori mai mare decat media pe economie, desi numarul acestor incidente si cel al angajatilor din minerit a scazut constant in ultimii ani. Multi dintre mineri sunt accidentati in surpari de galerii, pentru ca lucrarile de sustinere sunt realizate in subteran fara respectarea regulilor de siguranta a muncii. Altii cad victime ale exploziilor provocate de acumularile de gaz metan. Pe de alta parte, unele dintre instalatii si utilaje de transport cedeaza, in urma folosirii indelungate. Tuturor acestora li se adauga factorul uman. Cea mai periculoasa zona a fost mereu Valea Jiului (unde au loc in jur de doua treimi din totalul accidentelor din industria extractiva), urmata de bazinul Olteniei. - 29 noiembrie 1980, o explozie de gaz grizu (amestec de gaz metan cu praf) a ucis 53 de persoane mineri si militari care lucrau la mina Livezeni, in Valea Jiului. - 26 iulie 1996, trei mineri si-au pierdut viata, intr-un accident produs la Mina Petrila din Valea Jiului. - Tot la Petrila, in acelasi an, la 13 septembrie, cinci mineri si-au pierdut viata, ca urmare a unei explozii precedate de o autoaprindere a prafului de carbune. Deflagratia a surprins sase mineri, dintre care cinci au murit pe loc. - 19 mai 1997, o scanteie la o instalatie electrica improvizata a provocat o aprindere de metan, intr-un abataj al mineri Dalja. Explozia a dus la moartea a sase mineri si ranirea altora sapte. Cateva luni mai tarziu, doi mineri erau raniti, tot la Dalja, tot ca urmare a unei aprinderi de metan. - Unul din cele mai grave accidente din minerit s-a produs pe 7 august 2001, la mina Vulcan (in Valea Jiului): 14 mineri au murit si unul a fost ranit dupa o explozie produsa in subteran. Explozia a fost provocata de un scurt-circuit al cablului de impuscare produs intr-un mediu cu acumulari mari de metan. - Tot la Vulcan, pe 15 mai 2002, s-a produs o explozie al carei bilant final indica zece morti si patru raniti. Cativa mineri au ramas blocati in subteran si au fost dati disparuti, cadavrele lor fiind scoase in decurs de cateva zile din mina. - 7 iunie 2002, un miner de la Exploatarea Rodna a murit, iar un altul a fost internat in spital cu politraumatisme, in urma unei explozii la Mina Faget, de unde se extrage minereu de plumb si zinc. - 16 iulie 2002, o explozie la mina Petrila s-a soldat cu un mort si cinci raniti. In momentul deflagratiei, in subteran se aflau opt mineri, care alimentau cu materiale un abataj inchis. - 5 martie 2003, un accident de munca s-a produs la mina Balan, din cauza acumularii de gaze, un miner pierzandu-si viata si altii doi fiind raniti. - 11 noiembrie 2004, un miner de la Mina Lonea murit, dupa ce o roca a cazut peste el. - 6 iulie 2005, doi mineri au murit in urma unui accident de munca produs la exploatarea miniera Petrila din Valea Jiului, corpurile lor fiind gasite sub mormane de carbune.

Mineri din Valea Jiului extrag carbune in Australia

DATA PUBLICARII: 16/11/2006

Sute de specialisti in activitatea miniera din Valea Jiului au ajuns sa extraga carbune din minele din Australia, dupa ce au acceptat oferta unei firme cu sediul in Sydney, care deruleaza operatii miniere in toata lumea. Firma australiana a angajat ingineri minieri si electromecanici, desenatori tehnici si geologi, dar si mineri specializati in activitati extractive, cerintele angajatorilor fiind legate de studii superioare, dar nu numai, minim cinci ani de experienta, virsta maxima de 50 de ani, precum si cunoasterea limbii engleze "la orice nivel sau macar dorinta si

capacitatea de a progresa rapid". "Am 44 de ani si stiu ca in viitorul apropiat voi fi silit vrind, nevrind, sa ma disponibilizez si sa ies la pensie. Ma simt inca in putere, dar pentru ca in Romania nu mai sint dorit, m-am decis sa plec la lucru in strainatate si mi-am depus un Curriculum Vitae la Compania TCG din Australia care efectueaza angajari de mineri pentru exploatari din Australia, Asia si Africa", a declarat Mihai Sauila, inginer minier din Valea Jiului. Un alt inginer minier din Valea Jiului spune ca a luat legatura cu reprezentantii firmei australiene, care i-au spus ca ar putea cistiga lunar 5.000 de dolari. "Nu stiu daca sint dolari australieni sau americani, dar pentru banii astia accept orice job", spune barbatul. Pe linga salariul extrem de atractiv, specialistii minieri din Valea Jiului beneficiaza de conditiile de lucru la standarde occidentale, oportunitatea de imbogatire a experientei si diversificarea carierei la nivel international, sau sansa promovarii rapide in cazul minelor nou deschise.

Solutii:
Problema normelor de securitate Accidentele produse n ultimii ani n minele din Romnia aduc n discuie problema normelor de securitate care ar trebui s ating standardele europene ns fondurile europene de care va beneficia Romnia la capitolul mine sunt mare parte destinate aa numitei restructurri, mai precis nchiderii minelor i ajutorului dat dup aceea, pentru ca minerii s-i gseasc alte locuri de munc i alte surse de venit. Programul Ministerului Economiei pentru restrucuturarea mineritului a prevzut nchiderea mai multor mine nerentabile pentru ca din 2007, minele rmase s lucreze fr subvenii, s fie rentabile, i s asigure condiii de munc n siguran. Banca Mondial a acordat n 2004 Romniei un mprumut de 120 de milioane de dolari, ns banii erau destinai nchiderii i conservrii minelor neproductive. Ali bani au fost destinai atenurii efectelor sociale ale nchiderii minelor. Cu alte cuvinte, pentru acordarea aa numitelor salarii compensatorii pentru minerii rmai fr slujbe dar i pentru a-i stimula pe unii dintre ei s nceap mici afaceri. Au fost nfiinate 10 centre de afaceri care ar putea sprijini nfiinarea a 300 de mici firme, care ar avea la dispoziie aproape 3000 de microcredite pentru aa numitele ntreprinderi familiale. n urma unor accidente similare cu cele din ultima vreme, Ministerul Economiei a dispus n ianuarie anul acesta controale la companiile miniere pe tema respectrii normelor de portecia muncii n subteran. n Uniunea European, principala grij este evitarea unor accidente de genul celui de la mina de aur din Baia Mare, din 2000.

n urma deversrii de cianuri n rul Tisa, mii de peti au murit i o comisie de anchet european a propus o directiv privind msurile care trebuie luate n astfel de cazuri, dar i pentru prevenirea lor. Ct privete securitatea muncii n mine, comisarul european pentru sntate are n subordine Agenia pentru sigurana muncii, cu sediul la Bilbao, n Spania, care asigur oficialilor de la Bruxelles i statelor membre ale Uniunii informaii din domeniu. E vorba n principal de cauzele unor accidente de munc din mine care au avut loc n statele membre i de msurile de prevenire stabilite n urma anchetelor fcute n aceste cazuri. Msurile de prevenire se refer n general la folosirea echipamentelor electrice n subteran, metode de ventilaie, msuri pentru reducerea riscului exploziilor n subteran sau intervenia echipelor de salvare n condiii periculoase. Se recomand de asemenea investiiile n modernizarea echipamentelor de lucru n subteran.