Universitatea "Spiru Haret" Bucuresti Facultatea de Drept si Administrate Publica Forma de invatamant: ZI, FR, ID Anul de studiu: I Semestrul I

TOTAL GRILE DISCIPLINA: DREPT PENAL PARTEA GENERALA

1. Principalele caracteristici ale dreptului penal roman sunt: A) dreptul penal roman este o ramura de drept distincta care face parte din sistemul dreptului romanesc alaturi de alte ramuri de drept; B) dreptul penal se bucura de autonomie deplina, in raport cu celelalte ramuri de drept; C) dreptul penal nu are o structura unitara, dispozitiile acestuia fiind independente unele fata de altele; D) normele juridice penale se aplica in scopul ocrotirii statului de drept, a ordinii de drept in Romania impotriva faptelor care prezinta pericol pentru societate; a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 2. In ce an a fost adoptat Codul penal in vigoare al Romaniei? a) 2004; b) 2005 c) 1969; d) 1990. 3. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca aceasta intervine in cursul judecatii? a) se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala; b) se va pronunta clasarea; c) se va pronunta achitarea; d) se va pronunta neinceperea urmaririi penale. 4. Cine realizeaza interpretarea oficiala autentica sau legala a legii penale? a) Preedintele tarii in momentul in care promulga o lege; b) legiuitorul, in momentul in care adopta o lege i da explicatii, in continutul acesteia, cu privire la anumiti termeni, expresii sau situatii juridice care impun o interpretare unitara; c) organele judiciare, in momentul in care realizeaza incadrarea juridica a faptei; d) instanta de judecata in momentul in care pronunta o hotarare judecatoreasca; 5. In literatura juridica straina dreptul penal mai este cunoscut sub denumirea: a) drept criminal; b) drept judiciar; c) drept infractional; d) drept penitenciar. 6. Dreptul penal, ca instrument al politicii generale, indeplineste urmatoarele functii sau sarcini: A) asigurarea mijloacelor de prevenire a criminalitatii, care se realizeaza, in primul rand, prin incriminarea faptelor periculoase, iar in al doilea rand, prin amenintarea cu sanctiunile prevazute de lege; B) realizarea unor stranse legaturi cu alte ramuri de drept, acest lucru intarindu-i autoritatea si oferindu-i posibilitatea realizarii cu eficienta a sarcinilor ce-i revin;

C) asigurarea dezvoltarii noilor valori si relatii sociale, prin protejarea acestora de catre dreptul penal; D) asigurarea unui cadru legal de realizare a functiei de aparare sociala, care presupune incriminarea in legea penala a faptelor periculoase pentru valorile sociale precum si a sanctiunilor pe care organele statului le pot lua in cazul incalcarii lor. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 7. Stiinta dreptului penal roman studiaza: A) normele si institutiile dreptului penal, in complexitatea si dinamismul lor; B) legaturile care exista intre stiintele juridice si intre normele de drept, ca parti ale sistemelor de drept; C) comportamentul cetatenilor unui stat, care nu sunt inclinati sa comita fapte penale ilicite; D) legile de evolutie ale fenomenului juridico-penal, cauzele care determina luarea, modificarea sau disparitia din dreptul pozitiv a normelor si institutiilor dreptului penal. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 8. Care sunt metodele de studiu utilizate de stiinta dreptului penal? A) metode generale si particulare; B) metode simple si complexe; C) metode logice si istorice; D) studiul de caz si experimentul. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 9. Care sunt cele mai cunoscute scoli si curente care s-au impus in stiinta dreptului penal? Scoala Ardeleana; Scoala pozitivista; Scoala apararii sociale Scoala clasica. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 10. Care sunt principiile de baza ale Scolii clasice? A) orientarea cercetarii spre natura si cauzele fenomenului infractional precum si spre persoana infractorului; B) legalitatea infractiunilor si pedepselor; C) umanizarea pedepselor si a regimului de executare a pedepselor privative de libertate; D) raspunderea penala personala si subiectiva intemeiata pe savarsirea infractiunii cu vinovatia legal stabilita a infractorului. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D;

d) B+C+D. 11. Care sunt principiile de baza ale Scolii pozitiviste? A) imaginea clasica a omului rezonabil este inlaturata, acesta devenind stapan pe actele sale si liber sa aleaga intre bine si rau; B) egalitatea in fata legii penale; C) cercetarea influentei factorilor ereditari si de mediu care au marcat evolutia infractorului pentru a intelege comportamentul acestuia; D) individualizarea pedepsei de catre justitie in functie de personalitatea infractorului si de cauzele concrete care au determinat comiterea infractiunii. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 12. Care sunt principiile de baza care guverneaza Scoala apararii sociale? A) protejarea societatii impotriva criminalitatii trebuie sa se realizeze prin masuri extrapenale, destinate sa neutralizeze delincventul (prin eliminare sau segregare ori prin aplicarea unor metode curative si educative); B) resocializarea va fi o consecinta a umanizarii legislatiei penale, fundamentata pe cunoasterea stiintifica a fenomenului infractional si a personalitatii delincventului; C) promoveaza o politica penala prioritar preventiva, care are drept obiect resocializarea infractorului; D) infractorul este subordonat legilor naturale si sociale si este determinat de aceste legi. A+B+C; A+B+D; A+C+D; B+C+D. 13. Care sunt principiile de baza care guverneaza curentul tendintei neoclasice actuale in stiinta dreptului penal? A) comportamentul infractional trebuie primeze in fata justitiei si nu actul incriminat; B) renuntarea la masurile alternative inchisorii; C) limitarea stricta a sferei de incidenta a liberarii conditionate; D) sporirea severitatii pedepselor si limitarea posibilitatilor de individualizare juridica. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 14. Care sunt intemeietorii stiintei dreptului penal roman? a) George Antoniu si Vintila Dongoroz; b) Ion Tanoviceanu si Nicoleta Iliescu; c) Vespasian Pelle si Rodica Mihaela Stanoiu; d) Ion Tanoviceanu si Vintila Dongoroz. 15. Cand a aparut primul Cod penal roman? a) 1862; b) 1877; c) 1865; d) 1837. 16. Care sunt principiile care guverneaza Codul penal roman de la 1865?

A) responsabilitatea morala a infractorului; B) introducerea masurilor de siguranta si a masurilor educative pentru delincventii minori, alaturi de pedepse; C) legalitatea infractiunii si a pedepsei; D) vinovatia, ca temei esential pentru pedeapsa. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 17. Codul penal roman de la 1937 mai era denumit: a) Codul penal Alexandru Ioan Cuza; b) Codul penal Mihai I; c) Codul penal Carol al II-lea; d) Codul penal brancovenesc. 18. Care sunt noutatile juridice pe care le aduce Codul penal roman de la 1937? A) umanizarea pedepsei; B) introducerea masurilor de siguranta si a masurilor educative pentru delincventii minori, alaturi de pedepse; C) introducerea de pedepse mai aspre; D) introducerea pedepsei cu moartea. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 19. Codul penal de la 1969 a fost influentat de: A) ideile i tezele colii clasice; B) ideile i tezele colii pozitiviste; C) ideile i tezele colii neoclasice contemporane; D) ideile i tezele colii apararii sociale; a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 20. Principiul legalitatii este guvernat de urmatoarele expresii latine: A) nullum crimen sine lege; B) nullum crimen sine persona; C) nullum poena sine lege; D) nullum judicium sine lege. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 21. In ce consta principiul umanismului legii penale? intreaga reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale ale omului; intreaga activitate in domeniul dreptului penal trebuie sa se desfasoare pe baza legii si in conformitate cu legea;

intreaga reglementare juridica penala trebuie sa asigure prevenirea savarsirii faptelor periculoase, atat prin conformare cat si prin constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte; intreaga reglementare penala functioneaza ca o garantie a libertatii pesoanei deoarece, fara savarsirea unei infractiuni nu se poate antrena raspunderea penala a unei persoane. 22. In ce consta principiul conform caruia infractiunea este unicul temei al al raspunderii penale? asigurarea prevenirii savarsirii faptelor periculoase, atat prin comportare cat si prin constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte; reprezinta o garantie a libertatii persoanei intrucat, fara savarsirea unei infactiuni, nu se poate antrena raspunderea penala a unei persoane; constituie o activitate de aparare a intereselor fundamentale ale omului; presupune stabilirea si aplicarea sanctiunilor de drept penal in functie de gravitatea faptei savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatile de indreptare a acestuia. 23. In ce consta principiul individualizarii sanctiunilor de drept penal? presupune luarea in considerare a intereselor fundamentale ale omului; reprezinta o garantie a libertatii persoanei intrucat, fara savarsirea unei infractiuni, nu se poate antrena raspunderea unei persoane; presupune stabilirea si aplicarea sanctiunilor de drept penal inf unctie de gravitatea faptei savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatile de indreptare a acestuia; asigura prevenirea faptelor periculoase atat prin comportare cat si prin constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte. 24. In ce consta principiul personalitatii raspunderii penale? reprezinta o garantie a libertatii persoanei, intucat fara savarsirea unei infractiuni nu se poate antrena raspunderea penala a unei persoane; presupune stabilirea si aplicarea sanctiunilor de drept penal in functie de gravitatea faptei savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatea de indreptare a acestuia; asigura prevenirea faptelor periculoase atat prin comportare, cat si prin constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte; contine regula potrivit careia atat obligatia ce decurge dintr-o norma penala de a avea o anumita conduita, cat si raspunderea ce decurge din nesocotirea acelei obligatii, revin persoanei ce nu si-a respectat obligatia, savarsind fapta interzisa, si nu alteia sau unui grup de persoane. 25. Care sunt izvoarele dreptului penal? A) toate normele juridice, indiferent de natura lor; B) legile speciale nepenale cu dispozitii penale; C) tratatele si conventiile international ratificate; D) legile penale complinitoare. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 26. Constitutia Romaniei este: a) o lege fundamental a; b) o lege penala; c) o lege civila; d) o lege ordinara. 27. Legile penale se clasifica in: A) legi penale generale si legi penale speciale;

B) legi penale cu durata nedeterminata si legi penale temporare; C) legi penale obligatorii si legi penale facultative; D) legi penale ordinare si legi penale exceptionale. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 28. Care este structura normei penale speciale? a) ipoteza, concluzia, sanctiuna; b) ipoteza, cuprinsul, dispozitia; c) ipoteza, dispozitia, sanctiuna; d) ipoteza, cuprinsul, sanctiuna. 29. Ce se intelege prin interpretarea legii penale? a) o operatiune logico-rationala ce se efectueaza cu ocazia aplicarii normei de drept si are drept scop aflarea vointei legiuitorului, exprimata in acea norma; b) o operatiune logica ce se refera la fapte tipice si trebuie aplicata unor fapte concrete care sunt variabile; c) o activitate stiintifica prin care se explica si se desluseste continutul normativ al legilor; d) o activitate desfasurata de organele penale prin care se apara legalitatea si se asigura egalitatea tuturor persoanelor in fata legii. 30. Ce se intelege prin retroactivitatea legii penale? a) aplicarea prevederilor legale infractiunilor savarsite cat timp legea penala respectiva se afla in vigoare; b) aplicarea prevederilor unei legi penale si unei fapte comise intre momentul edictarii si momentul intrarii in vigoare a legii respective; c) aplicarea prevederilor unei legi penale faptelor comise dupa iesirea din vigoare a legii respective; d) aplicarea prevederilor unei legi penale, a efectelor ei asupra unor fapte comise inainte de intrarea in vigoare a legii respective. 31. Care sunt situatiile prevazute de doctrina in care legea penala retroactiveaza? A) poate fi retroactiva legea penala de dezincriminare care prevede ca o anumita fapta sau anumite fapte nu mai constituie infractiuni; B) poate fi retroactiva legea interpretatica cu precizarea ca o atare lege realizeaza corp comun cu legea interpretata; C) legea penala ordinara daca a fost declarata constitutionala de Curtea Constitutionala a Romaniei; D) pot fi retroactive legile care prevad masuri de siguranta i educative; a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 32. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine in cursul urmaririi penale? a) nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii ei in vigoare, conform principiului activitatii legii penale; b) se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala sau se va clasa cauza; c) se va pronunta achitarea; d) pedeapsa este redusa la minimul special. 33. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa condamnarea definitiva?

a) pedeapsa nu se mai pune in aplicare sau, daca a inceput executarea, aceasta va inceta; b) nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii ei in vigoare, conform principiului activitatii legii penale; c) se rejudeca respectiva cauza, iar pedeapsa este redusa la minimul special; d) se rejudeca respectiva cauza si se pronunta achitarea. 34. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa executarea pedepsei principale si complementare? a) este inlaturata raspunderea penala; b) nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii ei in vigoare, conform principiului activitatii legii penale; c) inceteaza toate consecintele ce decurg din condamare, in aceasta situatie aparand o veritabila reabilitare; d) pedeapsa nu se mai pune in aplicare sau, daca a inceput executarea, aceasta va inceta; 35. Principiul ultraactivitatii legii penale, consacrat de art. 16 C.penal, se aplica numai pentru: a) legile penale de dezincriminare; b) legile penale extraordinare; c) legile penale temporare; d) legile penale speciale. 36. Atunci cand o fapta este incriminata atat de legea penala veche cat si de legea penala noua, se va aplica legea penala mai favorabila, care se poate determina dupa urmatoarele criterii: A) dupa conditiile de tragere le raspundere penala; B) dupa gravitatea faptei; C) dupa conditiile de incriminare si de pedepsire; D) dupa termenul de prescriptie. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 37. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A) legea penala romana se aplica in cazul infractiunilor savarsite de reprezentantii diplomatici ai statelor straine; B) legea penala romana nu se aplica infractiunilor savarsite la bordul aeronavelor straine aflate in limitele teritoriale romanesti; C) legea penala nu se aplica infractiunilor savarsite de personalul armatelor straine in timpul stationarii sau trecerii pe teritoriul statului roman; D) deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata pentru faptele care nu au legatura cu voturile si cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 38. Ce conditii se cer intrunite pentru aplicarea principiului personalitatii legii penale? A) faptuitorul sa fie cetatean roman sau o persoana fara cetatenie dar cu domiciliul in Romania; B) faptuitorul sa fie cetatean roman sau strain dar cu domiciliul sau resedinta in Romania; C) fapta sa fie comisa in totalitate in afara teritoriului tarii; D) fapta sa constituie infractiune in baza prevederilor legii romane. a) A+B+C;

b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 39. Ce conditii trebuie indeplinite in mod obligatoriu pentru aplicarea principiului realitatii legii penale? infractiunea sa fie savarsita pe teritoriul tarii noastre si sa fie indreptata impotriva securitatii nationale a statului roman, impotriva unui cetatean roman sau a unei persoane juridice romane; infractiunea sa fie savarsita in afara teritoriului tarii noastre si sa fie indreptata impotriva statului roman, impotriva vietii, integritatii corporale sau sanatatii unui cetatean roman; fapta savarsita sa fie prevazuta ca infractiune de legea penala romana, principiul dublei incriminari nefunctionand in acest caz; infractorul sa fie cetatean strain sau persoana fara cetatenie, domiciliata in strainatate. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 40. Ce conditii trebuie indeplinite pentru aplicarea principiului universalitatii legii penale? A) fapta sa fie prevazuta ca infractiune i de legea penala a tarii unde a fost savarsita; B) fapta sa fie savarsita in afara teritoriului tarii de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul tarii; C) infractiunea sa fie savarsita in afara teritotiului tarii de catre un cetatean roman; D) faptuitorul sa se afle in Romania. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 41. In cazul extradarii, statul solicitant poate fi: A) statul pe teritoriul caruia s-a savarsit infractiunea; B) statul impotriva intereselor caruia s-a savarsit infractiunea; C) statul al carui cetatean este infractorul; D) orice stat, cu conditia sa faca parte din Uniunea Europeana. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 42. Care sunt trasaturile raportului juridic penal? A) raporturile juridice penale reprezinta singura modalitate prin care se realizeaza normele cu caracter penal; B) raporturile juridice penale apar prin exprimarea imperativa a vointei statului si nu prin acord de vointa; raporturile juridice penale nu pot forma obiectul unor tranzactii deoarece se nasc independent de vointa destinatarilor legii penale; nasterea, modificarea si stingerea raporturilor juridice penale sunt impuse de lege. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D.

43. Care sunt subiectii raportului juridic penal? a) doar statul i persoanele fizice; b) statul si persoanele juridice, ca destinarari ai normei penale; c) statul, persoanele fizice si juridice, ca destinatari ai normei penale; d) doar persoanele fizice si juridice. 44. Intre ce parti se naste raportul juridic penal adiacent? a) intre stat si infractor; b) intre persoana vatamata si infractor; c) intre organele penale si infractor; d) intre judecator, partea vatamata si infractor. 45. Care dintre urmatoarele drepturi si obligatii intra in continutul raportului juridic penal? A) dreptul statului de a pretinde o anumita conduita din partea destinatarilor legii penale, in scopul de a apara valorile esentiale ale societatii; B) obligatia destinatarului normei penale de a-si conforma conduita cu exigentele cerute de norma penala; C) dreptul destinararului normei penale de a avea parte de un proces echitabil; D) dreptul statului de a-l trage la raspundere pe faptuitor si de a-l supune executarii sanctiunii corespunzatoare. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 46. Raportul juridic penal de conformare se naste: a) din momentul intrarii in vigoare a normei cu caracter penal; b) din momentul edictarii normei cu caracter penal; c) numai prin savarsirea infractiunii; d) in momentul in care norma cu caracter penal este incalcata. 47. Raportul juridic penal de conflict se naste: a) in momentul in care este edictata o noua norma cu caracter penal care o contrazice pe cea deja existenta; b) in momentul in care infractiunea este savarsita de un cetatean strain si se pune problema care norma penala va fi aplicata: cea a locului savarsirii infractiunii sau cea a statului al carui cetatean este infractorul; c) in momentul intrarii in vigoare a normei cu caracter penal; d) prin si numai prin savarsirea infractiunii. 48. In care din urmatoarele situatii se produce stingerea raportului juridic penal de conflict? A) prin cauze intervenite dupa pronuntarea unei hotarari judecatoresti penale definitive: decesul faptuitorului, prescriptia executarii pedepsei, gratierea, amnistia, etc.; B) prin pierderea calitatii cerute de lege de catre destinatarul normei penale, prin iesirea din vigoare a normei penale sau prin savarsirea faptei interzise; C) prin cauze intervenite anterior pronuntarii unei hotarari definitive: decesul faptuitorului, prescriptia raspunderii penale, constatarea lipsei plangerii prealabile, retragerea plangerii prealabile, impacarea partilor, dezincriminarea, intervenirea unei cause de nepedepsire; D) prin executarea pedepsei, care este principala modalitate de stingere a raportului juridic penal de conflict. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D;

d) B+C+D. 49. In care din urmatoarele situatii se poate produce stingerea raportului juridic penal de conformare? A) prin decesul faptuitorului, prescriptia executarii pedepsei, amnistie sau gratiere; B) prin savarsirea faptei interzise, care da natere raportului juridic de conflict; C) prin iesirea din vigoare a normei penale; D) prin pierderea calitatii cerute de lege de catre destinatarul normei penale. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 50. Exista doua tipuri de raporturi juridice penale: a) raporturi juridice penale de conformare si raporturi juridice penale de conflict; b) raporturi juridic penale interne si raporturi juridice penale externe; c) raporturi juridice penale conventionale si raporturi juridice penale neconventionale; d) raporturi juridice penale legale si raporturi juridice penale ilegale. 51. Totalitatea raporturilor juridice penale alcatuiesc: a) Codul penal al Romaniei; b) ordinea de drept penal efectiva; c) ordinea de drept formala; d) ordinea de drept normativa. 52. Constatarea raportului juridic penal revine: a) organelor de politie; b) parchetelor; c) instantelor de judecata; d) organelor de politie, parchetelor i instantelor de judecata. 53. Raportul juridic penal are urmatoarea structura: A) latura obiectiva si latura subiectiva a raportului juridic penal; B) subiectii raportului juridic penal; C) continutul raportului juridic penal; D) obiectul raportului juridic penal. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 54. In cadrul raportului juridic penal, statul este: a) subiect dominant; b) subiect adiacent; c) subiect secundar; d) subiect accesoriu. 55. Extradarea este un act: A) administrativ; B) bilateral; C) politic; D) juridic. a) A+B+C;

b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 56. Principiul activitatii legii penale presupune: a) legea penala se aplica unor fapte comise inainte de intrarea ei in vigoare; b) legea penala este activa de la intrarea ei in vigoare i pana la ieirea din vigoare; c) legea penala se aplica unor fapte i dupa ieirea ei din vigoare; d) legea penala este activa numai atunci cand se aplica. 57. Obiectul raportului juridic penal de de conflict este format din: A) regula de conduita recomandata destinatarilor normei penale; B) dispozitia de aplicare a pedepsei; C) stabilirea raspunderii penale; D) executarea pedepsei. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 58. Care este momentul intrarii in vigoare a unei legi penale? a) la data publicarii in Monitorul Oficial; b) la data promulgarii de catre Preedinte; c) la 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial; d) la data adoptarii de catre Parlament. 59. Care este momentul initial al unei legi penale? a) momentul initiativei legislative; b) momentul adoptarii de catre Parlament; c) momentul aplicarii legii; d) momentul intrarii in vigoare. 60. Constatarea raportului juridic penal de conflict revine: a) initiatorului normei juridice penale; b) Parlamentului; c) autoritatii care constata existanta infractiunii; d) instantelor de judecata. 61. Care sunt exceptiile de la regula extradarii, prevazute expres de lege? A) exceptii referitoare la persoana; B) exceptii referitoare la pedeapsa; C) exceptii referitoare la fapta; D) exceptii referitoare la nationalitate. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 62. Dupa pozitia pe care o are statul in realizarea extradarii, aceasta poate fi: a) extradarea temporara i extradare permanenta; b) extradare activa i extradare pasiva; c) extradare generala i extradare particulara; d) extradare simpla i extradare complexa.

63. Care sunt etapele stingerii raportului juridic penal de conflict? A) etapa definitivarii, prin intermediul raporturilor juridice procesuale ca moment final (aplicarea sanctiunilor penale); B) etapa executarii sanctiunilor penale, care dureaza pana la stingerea executarii printr-un mod prevazut de lege: prin executare, prin gratiere, prin amnistie, prin prescriptie; C) etapa de dupa executarea sanctiunilor penale; D) etapa inceperii executarii activitatii infractionale. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 64. Cine realizeaza interpretarea neoficiala sau doctrinala a legii penale? a) organele de cercetare penala; b) Guvernul Romaniei; c) instantele de judecata; d) oamenii de tiinta. 65. Interpretarea oficiala autentica a legii penale poate fi: a) anterioara i posterioara; b) contextuala i posterioara; c) consensuala i multilaterala; d) unilaterala i bilaterala. 66. Dupa metodele folosite, interpretarea legii penale poate fi: A) interpretare literala sau gramaticala; B) interpretare rationala sau logica; C) interpretare istorica; D) interpretare geografica. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 67. In cazul interpretarii rationale sau logice a legii penale se utilizeaza urmatoarele rationamente: A) a fortiori"; B) per a contrario"; C) nulum crimen sine lege" D) reductio ad absurdum"; a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 68. Ce intelegeti prin zona contigua a Romaniei? a) faia de mare care se intinde spre largul marii pana la distanta de 200 mile marine, masurata de la liniile de baza; b) spatiul aerian sau coloana de aer de deasupra teritoriului Romaniei; c) faia de mare adiacenta marii teritoriale care se intinde de-a lungul marii pana la distanta de 24 mile marine, masurata de la liniile de baza; d) faia de mare adiacentp tarmului pe o latime de 12 mile marine masurata de la liniile de baza.

69. Potrivit principiului teritorialitatii, o infractiune este considerata a fi savarsita pe teritoriul Romaniei i, ca atare, este aplicata legea penala romana, in urmatoarele situatii: A) cand o infractiune este savarsita in totalitate pe teritoriul tarii noastre; B) cand o infractiune este savarsita in intregime pe o nava romana aflata in afara apelor maritime interioare i a marii teritoriale ori pe o aeronava romana aflata in afara spatiului aerian al Romaniei; C) cand o infractiune este savarsita la bordul uneor nave straine aflate in trecere prin marea teritoriala ori pe timpul cat se afla in porturi, in apele maritime interioare i in marea teritoriala a Romaniei; D) cand pe teritoriul Romaniei sau pe o nava sau aeronava romana aflata in strainatate s-a efectuat numai un act de executare sau s-a produs rezultatul infractiunii. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 70. Care sunt principiile aplicarii legii penale in spatiu? A) principiul personalitatii legii penale; B) principiul ultraactivitatii legii penale; C) principiul realitatii legii penale; D) principiul universalitatii legii penale. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 71. Trasaturile esentiale ale infractiunii sunt: a) latura obiectiva i latura subiectiva; b) vinovatia, raspunderea penala i pedeapsa; c) pericolul social al faptei, vinovatia i prevederea faptei in legea penala; d) subiectii i obiectul infractiunii. 72. Faptele care constituie infractiuni i pedepsele ce se aplica infractorilor sunt prevazute: a) in legi penale i hotarari ale guvernului; b) in legi speciale, hotarari ale guvernului i decrete ale preedintelui Romaniei; c) numai in legi penale; d) in ordonante de urgenta ale guvernului i in legi, indiferent de natura lor. 73. Fapta care prezinta pericol social, pentru a constitui infractiune trebuie: sa fie o actiune sau o inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cp.; sa fie o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cp. i pentru sanctionarea carora este necesara aplicarea unei pedepse; sa fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cp. i pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse; sa fie o actiune sau o inactiune desfaurata de infractor cu intentie directa. 74. Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni savarsite: instanta de judecata atunci cand solutioneaza cauza penala; legiuitorul, atunci cand a incriminat-o in legea penala; administratia locului de detinere, atunci cand cel condamnat este liberat conditionat; organul de cercetare penala atunci cand executa urmarirea penala. 75. Vinovatia cuprinde:

numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de catre subiect a urmarilor socialmente periculoase; numai factorul volitiv care consta in vointa subiectului de a savari fapta i dorinta de a produce in realitate urmarile socialmente periculoase; doi factori, respectiv factorul volitiv i factorul intelectiv; trei factori, respectiv factorul volitiv, factorul intelectiv i factorul sanctionator. 76. Vinovatia exista atunci: cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau dinculpa; cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita numai cu intentie; cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu intentie directa i praeterintentie; cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita numai din culpa. 77. Exista intentie directa, ca forma a vinovatiei, atunci cand : faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-1 accepta, socotind fara temei, ca el nu se va produce; faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, dorete i urmarete producerea lui, prin savarsirea acelei fapte; faptuitorul prevede rezultatul faptei sale i dei nu-1 urmarete, accepta producerea lui; faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea sa-l prevada. 88. Exista intentie indirecta ca forma a vinovatiei, atunci cand: a) faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-1 accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce; b) faptuitorul prevede rezultatul faptei sale i dei nu-1 urmarete, accepta producerea lui; c) faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea sa-1 prevada; d) faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, dorete i urmarete producerea lui prin savarsirea acelei fapte. 79. Exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei, atunci cand: a) faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si dei nu-1 urmareste accepta producerea lui; b) faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale dei trebuia si putea sa-1 prevada; c) faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea lui si socoteste fara temei, ca acest rezultat nu se va produce; d) faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia si putea sa-l prevada. 80. Exista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei atunci cand: a) faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia si putea sa-1 prevada; b) faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si dei nu-1 urmareste accepta producerea lui; c) faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-l prevada; d) faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea lui si socoteste fara temei, ca acest rezultat nu se va produce 81. Praeterintentia ca forma a vinovatiei exista : a) in situatia in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale dei trebuia i putea sa-1 prevada; b) in situatia in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale i dei nu-1 urmareste, accepta producerea lui; c) in situatia in care faptuitorul doreste i urmareste ori accepta producerea unor urmari periculoase, insa in realitate se produc, din culpa, urmari mai grave (pe care fie ca le-a prevazut, dar a socotit fara temei ca nu se vor produce ori nu le-a prevazut, dei putea si trebuia sa le prevada); d) in situatia in care faptuitorul prevede rezultatul si, dei nu-l urmareste, accepta producerea lui. ' 82. Continutul legal sau abstract al infractiunii desemneaza: a) totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie o anumita infractiune;

b) totalitatea conditiilor cerute de lege privitoare la latura obiectiva i latura subiectiva a infractiunii; c) totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la obiectul, subiectul i latura obiectiva a infractiunii; d) totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la formele de vinovatie. 83. Continutul constitutiv al unei infractiuni este dat de: a) totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la latura obiectiva i latura subiectiva; b) totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la obiectul, subiectul i latura obiectiva; c) totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie infractiune; d) totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la imprejurarile comiterii unei infractiuni. 84. O infractiune are un continut agravat sau calificat atunci cand: a) cuprinde numai conditiile pentru existenta ei in forma tipica; b) pe langa conditiile necesare pentru existenta ei in configuratia tipica, cuprinde i alte circumstante de agravare; c) este savarsita de un infractor recidivist; d) este savarsita de un grup mai mare de persoane. 85. Obiectul juridic al unei infractiuni il constituie: a) bunul sustras sau distrus prin savarsirea faptei, b) relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savarsirea faptei; c) obiectivul urmarit de infractor prin savarsirea faptei; d) obiectul corp delict care apartine infractorului 86. Pentru a fi subiect activ al unei infractiuni, o persoana fizica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa aiba varsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vedere penal; b) sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penal; c) sa aiba varsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a decide libera si neconstransa asupra savarsirii infractiunii; d) sa savarseasca fapta cu vinovatie deplina. 87. Persoana juridica va fi subiect activ al infractiunii atunci cand : a) infractiunea a fost savarsita in realizarea obiectului ei de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice si cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala; b) infractiunea are legatura cu atributiile de serviciu ale societatii comerciale, autoritatii ori institutiei respective; c) se dovedeste in sarcina conducerii unei institutii ori societati ca a existat un interes patrimonial; d) persoana juridica nu poate raspunde penal in nico imprejurare. 88. Subiect pasiv general al unei infractiuni este: a) statul; b) persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infractiune; c) numai persoana juridica care a suferit un rau produs prin infractiune; d) persoana fizica sau juridica care au devenit victime ale infractiunii. 89. Latura obiectiva a unei infractiuni cuprinde: a) elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitate; b) elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate; c) actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si vinovatia; d) subiectii infractiunii si locul comiterii acesteia. 90. Prin verbum regens" se intelege : a) mobilul infractiunii;

b) scopul infractiunii; c) elementul material al laturii obiective a infractiunii; d) timpul infractiunii. 91. Urmarea imediata care se produce prin savarsirea unei infractiuni se materializeaza: a) fie intr-un rezultat, fie intr-o stare de pericol; b) numai intr-un rezultat palpabil; c) in consecintele subsecvente ale infractiunii; d) in realizarea unei anchete penale pentru pedepsirea infractorului. 92. Problema dovedirii raportului de cauzalitate in dreptul penal se pune in legatura cu : a) infractiunile formale; b) infractiunile formale de atitudine; c) infractiunile de rezultat; d) infractiunile grave 93. Mobilul unei infractiuni: a) desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la nasterea in mintea faptuitorului a ideii savarsirii unei infractiuni si care il determina sa o comita; b) desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin savarsirea infractiunii; c) desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si insoteste fapta infractionala si urmarile ei; d) desemneaza scopul urmarit de faptuitor. 94. Scopul savarsirii unei infractiuni: a) desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) ce conduce la naterea in mintea faptuitorului a ideii savarsirii unei anumite infractiuni; b) desemneaza finalitatea urmarita prin savarsirea faptei; c) desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si insoteste fapta infractionala si urmarile ei; d) desemenaza capacitatea fizica a faptuitorului pentru a putea comite infractiunea. 95. Perioada externa a savarsirii unei infractiuni intentionate cuprinde: a) faza actelor de pregatire, faza tentativei, faza actelor de executare si faza urmarilor; b) faza actelor de pregatire, faza actelor de executare si faza urmarilor; c) faza actelor de pregatire, faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat; d) faza actelor de pregatire si faza condamnarii pentru fapta comisa. 96. Codul penal roman, in legatura cu regimul actelor preparatorii a adoptat: a) teza incriminarii actelor preparatorii; b) teza neincriminarii actelor preparatorii; c) teza incriminarii doar a unor acte preparatorii; d) teza dezincriminarii partiale a actelor preparatorii. 97. Exista tentativa perfecta: a) atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce; b) atunci cand faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii obiective a infractiunii, insa pe parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu poate fi dus pana la capat; c) atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, totusi aceasta nu se consuma datorita modului defectuos in care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze;

d) atunci cand executarea faptei care constituie elementul material al infractiunii a fost oprita si impiedicata sa se desfasoare pana la capat. 98. Exista tentativa imperfecta: a) atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce; b) atunci cand faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii obiective a infractiunii, insa pe parcursul desfaurarii executarea este intrerupta si nu poate fi dusa pana la capat; c) atunci cand faptuitorul desi dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, totusi infractiunea nu se consuma, datorita modului defectuos in care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze; d) atunci cand faptuitorul nu executa elementul material al laturii obiective deoarece renunta sa mai comita infractiunea. 99. Exista tentativa improprie: a) atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret in raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in situatia cand obiectul material lipsea in mod accidental din locul unde faptuitorul credea ca se afla; b) atunci cand mijlocul folosit pentru savarsirea infractiunii, prin natura lui, nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor; c) atunci cand infractiunea proiectata nu se consuma datorita caracterului inapt de a produce rezultatul al mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita faptului ca obiectul material lipsea din locul unde acesta credea ca se afla; d) atunci cand actiunea fizica a fost executata in intregime, dar rezultatul caracteristic pentru infractiunea tip nu s-a produs. Exista tentativa relativ improprie: a) atunci cand prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savarsirea infractiunii este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret, in raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori in situatia cand obiectul material al infractiunii lipsea in mod accidental din locul unde acesta stia ca se afla; b) atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca acesta sa se consume, si totusi infractiunea nu se consuma datorita modului defectuos in care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze; c) atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata mijlocului folosit care prin natura lui nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor; d) atunci cand faptuitorul a ales instrumentele adecvate pentru comiterea infractiunii, dar aceasta nu s-a realizat datorita masurilor pe care si le-a luat victima. 101. Exista tentativa absolut improprie: a) atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret, in raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in situatia cand obiectul material lipsea in mod accidental din locul unde faptuitorul credea ca se afla; b) atunci cand mijlocul folosit prin natura lui nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor; c) atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce; d) atunci cand mijlocul folosit era apt pentru producerea rezultatului dorit dar faptuitorul nu l-a manuit in mod corespunzator. 102. Tentativa nu este posibila: a) la infractiunile savarsite cu intentie indirecta;

b) la infractiunile continuate; c) la infractiunile savarsite din culpa; d) la infractiunile savarsite cu intentie directa. 103. Tentativa nu este posibila: a) la infractiunile savarsite cu praeterintentie; b) la infractiunile continuate; c) la infractiunile savarsite cu intentie indirecta; d) la infractiunile mai putin grave. 104. Tentativa nu este posibila: a) la infractiunile continuate; b) la infractiunile omisive; c) la infractiunile savarsite cu intentie indirecta; d) la infractiunile comisive. 105. Tentativa nu este posibila: a) la infractiunile continuate; b) la infractiunile savarsite cu intentie indirecta; c) la infractiunile de executare prompta; d) la infractiunile savarsite cu intentie directa 106. Tentativa nu este posibila: a) in cazul infractiunii deviate; b) in cazul infractiunii de obicei; c) in cazul infractiunii continuate; d) la infractiunile comisive 107. Cum se pedepseste tentativa : a) la fel cu infractiunea consumata; b) cu o pedeapsa cuprinsa intre j umatatea minimului si j umatatea maximului prevazut de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul general al pedepsei; c) cu o pedeapsa cuprinsa intre 10 si 25 ani; d) cu o pedeapsa prevazuta cu amenda judiciara. 108. Sunt susceptibile de forma fapt epuizat a) infractiunile complexe; b) infractiunile deviate; c) infractiunile continue; d) infractiunile in faza tentativei. 109. Sunt susceptibile de forma fapt epuizat a) infractiunile deviate; b) infractiunile continuate; c) infractiunile complexe; d) infractiunile principale. 110. Tentativa nu se pedepseste: a) numai atunci cand faptuitorul s-a desistat de la savarsirea faptei pusa in executare, mai inainte ca organul de urmarire penala sa o descopere; b) atunci cand faptuitorul a impiedicat mai inainte de descoperirea faptei producerea rezultatului; c) atunci cand faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a impiedicat producerea rezultatului mai inainte de descoperirea faptei;

d) atunci cand faptuitorul se prezinta de bunavoie la organul judiciar si sesizeaza fapta pe care intentiona sa o comita. 111. Nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni: a) fapta prin care se aduce o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost indreptata; b) fapta savarsita care este in mod vadit lipsita de importanta; c) fapta savarsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost indreptata, este lipsita in mod vadit de importanta iar prin continutul ei concret este lipsita de pericol social; d) fapta care a fost savarsita fara intentie de catre faptuitor. 112. In cazul faptelor care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, procurorul sau instanta aplica o sanctiune cu caracter administrativ prevazuta in art. 91 C. pen. Care sunt sanctiunile cu caracter administrativ prevazute de legea penala in vigoare : a) observarea, mustrarea si amenda; b) mustrarea, mustrarea cu avertisment si amenda; c) munca in folosul comunitatii, mustrarea cu avertisment si amenda; d) avertismentul, mustrarea si munca in folosul comunitatii. 113. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune: a) infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea deviata; b) infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea continua; c) infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata; d) infractiunea simpla, infractiunea complexa si infractiunea continuata. 114. Infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal este: a) o infractiune continua; b) o infractiune continuata; c) o infractiune colectiva; d) o infractiune de obicei. 115. Data savarsirii unei infractiuni continue este: a) momentul cand se comite actiunea/inactiunea care dureaza suficient pentru a avea o semnificatie penala; b) momentul la care a incetat actiunea/inactiunea infractionala; c) momentul in care s-a produs rezultatul; d) momentul in care faptuitorul a fost retinut sau arestat. 116. Cand se epuizeaza o infractiune continua: a) in momentul producerii rezultatului; b) in momentul incetarii actiunii/inactiunii infractionale; c) coincide cu momentul consumarii infractiunii; d) in momentul in care cel putin doua parti vatamate il denunta pe faptuitor. 117. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul gratierii in cazul savarsirii unei infractiuni continue: a) momentul consumarii infractiunii; b) momentul epuizarii activitatii infractionale; c) momentul producerii rezultatului; d) momentul actelor preparatorii. 118. Care sunt formele unitatii legale de infractiune: a) infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata;

b) infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei; c) infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei; d) infractiunea simpla, infractiunea deviata si infractiunea de obicei. 119. Infractiunea este continuata: a) atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective, se prelungeste in timp, in chip natural, chiar dupa momentul consumarii; b) atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele; c) atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni; d) atunci cand cuprinde in continutul sau fie ca element constitutiv, fie ca element circumstantial o actiune sau o inactiune care constituie prin ea insai o fapta prevazuta de legea penala. 120. In cazul infractiunii continuate: a) exista concurs de infractiuni; b) exista unitate naturala de infractiune; c) exista unitate legala de infractiune; d) exista pluralitate de infractiuni. 121. Care este data la care se considera savarsita infractiunea continuata: a) aceea a comiterii primei actiuni sau inactiuni; b) aceea a efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii continuate; c) aceea a comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii continuate; d) aceea la care partea vatamata depune plangere penala. 122. In raport cu care moment al infractiunii continuate se calculeaza termenul de prescriptie a raspunderii penale : a) data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni; b) momentul consumarii infractiunii continuate; c) data la care s-a produs rezultatul; d) data comiterii primei actiuni sau inactiuni. 123. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul amnistiei in cazul savarsirii unei infractiuni continuate: a) momentul consumarii infractiunii; b) data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni; c) momentul producerii rezultatului; d) data descoperirii faptuitorului. 124. Care este momentul consumarii infractiunii progresive? a) momentul epuizarii rezultatului; b) momentul prin care se savarsesc actiunile prin care se realizeaza elementele materiale specifice laturii obiective; c) momentul incetarii ultimei actinuii sau inactiuni; d) momentul incetarii actiunii sau inactiunii oricare ar fi durata acesteia. 125. In cazul savarsirii unei infractiuni continuate, care este momentul care se ia in calcul pentru stabilirea starii de recidiva: a) momentul consumarii infractiunii; b) data savarsirii infractiunii;

c) data epuizarii infractiunii; d) data condamnarii infractorului. 126. O infractiune este complexa: a) numai atunci cand in continutul sau intra ca element constitutiv o actiune sau inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala; b) cand in continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o actiune sau inactiune care constituie ea insasi o fapta prevazuta de legea penala; c) cand elementul material al laturii obiective se repeta de mai multe ori in aceeai imprejurare; d) cand latura obiectiva a infractiunii se amplifica progresiv fara interventia faptuitorului. 127. Infractiunea unica complexa are : a) numai un obiect juridic principal; b) numai un obiect juridic secundar; c) un obiect juridic principal si un obiect juridic secundar; d) nu are biect juridic. 128. Denumirea de infractiune progresiva este data: a) acelei infractiuni a carei latura obiectiva dupa ce a atins momentul consumarii, . corespunzator unei anumite infractiuni, se amplifica fara interventia faptuitorului, fie prin agravarea urmarii produse, fie prin producerea de noi urmari vatamatoare corespunzatoare unei infractiuni mai grave; b) acelei infractiuni a carei latura obiectiva dupa ce a atins momentul consumarii se prelungeste in timp, pana la interventia unei forte care pune capat acelei activitati infractionale; c) acelei infractiuni care produce consecinte grave si foarte grave; d) acelei infractiuni care este savarsita de faptuitor progresiv, pornind de la acte infractionale mai simple la acte infractionale mai complexe. 129. Jocul de noroc, infractiune prevazuta de art. 330 alin.2 Cp., este: a) o infractiune continua; b) o infractiune continuata; c) o infractiune de obicei; d) o infractiune complexa. 130. Formele pluralitatii de infractiuni sunt: a) participatia penala, concursul de infractiuni si recidiva; b) concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara; c) concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturala; d) participatia penala, pluralitatea intermediara si pluralitatea naturala. 131. Exista concurs de infractiuni: a) numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica actiune, de aceeasi persoana; b) numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin actiuni sau inactiuni distincte de aceeai persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele; c) atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica manifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte, inainte ca autorul acestora sa fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele; d) atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite de mai multe persoane, intr-o anumita perioada de timp, printr-o actiune sau inactiune unica 132. Exista concurs real de infractiuni: a) atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeai persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni;

b) atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeai persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale unor infractiuni diferite; c) atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeai persoana inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele; d) atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite de un grup de persoane, o parte din acestea fiind deja condamnate pentru cel putin o infractiune comisiva. 133. Exista concurs ideal de infractiuni: a) atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeai persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele; b) atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeai persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs intruneste elementele constitutive a mai multor infractiuni; c) atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeai persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni; d) atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de mai multe persoane, fiecare din acestea luand hotarari proprii cu privire la actiunile sau inactiunile intreprinse. 134. Cum se va aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni atunci cand instanta a stabilit numai pedepse cu inchisoare: a) se aplica pedeapsa mai grea, la care se adauga un spor de pana la 5 ani inchisoare; b) se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator se poate adauga un spor de pana la 5 ani inchisoare; c) se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator se poate adauga un spor de pana la 7 ani inchisoare; d) se aplica pedeapsa rezultata din cumularea pedepselor pentru fiecare infractiune in parte. 135. Cum se aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni, atunci cand instanta a stabilit o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda: a) se aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga amenda in totul sau in parte; b) se aplica pedeapsa inchisorii care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator se poate adauga amenda in totul sau in parte; c) se aplica pedeapsa inchisorii la care se poate adauga amenda sporita pana la maximul general prevazut de lege; d) se aplica doar pedeapsa cu inchisoarea, amenda contopindu-se in aceasta. 136. Recidiva postcondamnatorie exista atunci cand infractiunea ce reprezinta al doilea termen al acesteia este savarsita: a) numai inainte de inceperea executarii pedepsei; b) numai in timpul executarii pedepsei; c) atat inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia cat si in stare de evadare; d) numai dupa executarea pedepsei. 137. Recidiva postcondamnatorie exista: a) atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an; b) atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa amenzii sau inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an;

c) atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de sase luni; d) atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune, cu intentie depaita, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de 2 ani. 138. In situatia in care o persoana a fost condamnata la pedeapsa inchisorii mai mare de sase luni pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, dar cu suspendarea conditionata a executarii, iar in termenul de incercare savarseste o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an: a) exista recidiva postcondamnatorie; b) nu exista stare de recidiva; c) exista recidiva postexecutorie; d) exista recidiva antecondamnatorie. 139. In cazul in care dupa condamnarea definitiva la detentiunea pe viata, inainte de incepereaexecutarii pedepsei, in timpul executarii ori in stare de evadare, cel condamnat savarseste din nouo infractiune cu intentie, pentru care legea prevede o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de un an sau detentiunea pe viata: a) exista recidiva postcondamnatorie; b) nu exista recidiva, deoarece a fost condamnat la pedeapsa maxima; c) legea nu prevede o asemenea situatie; d) exista recidiva postexecutorie 140. Pentru a exista primul termen al recidivei postcondamnatorii este necesar: a) sa existe o hotarare de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni intentionate la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata; b) sa existe o hotarare de condamnare definitiva pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata; c) sa existe o hotarare de condamnare definitiva pentru savarsirea unei infractiuni intentionate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an sau detentiunea pe viata; d) sa existe o hotarare de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni intentionate sau din culpa la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata. 141. Exista recidiva postexecutorie: a) cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an; b) cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 3 luni; c) cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni; d) cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie sau din culpa, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an. 142. Daca o persoana a fost condamnata definitiv pentru savarsirea unei infractiuni intentionate la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, dar nu a executat-o, deoarece a fost gratiata in intregime, savarseste o noua infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an, condamnarea a carei pedeapsa a fost gratiata: a) nu poate constitui primul termen al recidivei postexecutorii, deoarece legea cere conditia ca pedeapsa sa fi fost executata efectiv;

b) poate constitui primul termen al recidivei postexecutorii, deoarece gratierea reprezinta si ea un mod de stingere a executarii pedepsei; c) ar fi putut constitui primul termen al recidivei, daca gratierea nu ar fi fost totala, ci doar partiala urmand ca restul de pedeapsa negratiat sa fi fost executat; d) ar fi putut constitui primul termen al recidivei daca infractorul ar fi fost condamnat la pedeapsa inchisorii cu executare in penitenciar. 143. O persoana a fost condamnata definitiv la o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de sase luni pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, dar nu a executat-o, in privinta ei implinindu-se termenul de prescriptie a executarii. in ipoteza in care aceasta persoana savarseste o noua infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an, condamnarea in privinta careia s-a implinit termenul de prescriptie a pedepsei: a) nu mai poate constitui primul termen al recidivei postexecutorii, deoarece pedeapsa nu a fost executata; b) poate constitui primul termen al recidivei postexecutorii, deoarece prescriptia executarii pedepsei este si ea un mod de stingere a acesteia; c) legea nu prevede, iar doctrina este controversata; d) nu mai poate constitui primul termen al recidivei postexecutorii, deoarece amnistia sterge condamnarea respectiva. 144. Pentru existenta recidivei mari postcondamnatorii este necesar ca cel de al doilea termen sa-l reprezinte o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, rezultata din: a) savarsirea unei infractiuni din culpa sau intentionate; b) savarsirea numai cu intentie a unei infractiuni; c) savarsirea unei infractiuni fie cu intentie fie cu praeterintentie; d) savarsirea unei infractiuni din culpa. 145. Atunci cand un condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni intentionate la pedeapsainchisorii mai mare de sase luni dar cu executare la locul de munca, savarseste o noua infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an: a) exista o recidiva postexecutorie; b) nu exista stare de recidiva; c) exista o recidiva postcondamnatorie; d) exista recidiva doar daca nu a inceput executarea la locul de munca. 146. Pentru existenta primului termen al recidivei mari postexecutorii: a) este necesar ca, condamnarea la pedeapsa inchisorii mai mare de sase luni pentru savarsirea unei infractiuni intentionate sa se fi executat in intregime in penitenciar; b) este suficient ca, condamnarea la pedeapsa inchisorii mai mare de sase luni pentru savarsirea unei infractiuni intentionate sa se fi stins si in alt mod decat prin executarea efectiva a pedepsei inchisorii in penitenciar; c) legea nu prevede o asemenea situatie; d) este necesar ca pedeapsa dispusa de instanta de judecata sa nu fi fost executata deoarece condamnatul s-a sustras de la executare. 147. Daca in privinta primului termen al recidivei mari postexecutorii, constand in executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, s-a implinit termenul de reabilitare, aceasta condamnare: a) nu mai poate constitui primul termen al recidivei; b) poate constitui primul termen al recidivei postcondamnatorii; c) problema este controversata in literatura juridica de specialitate; d) legea nu distinge in mod cert.

148. In cazul micii recidive postcondamnatorie, primul termen este compus: a) din trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la un an, pentru savarsirea unor infractiuni intentionate; b) din trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la sase luni, pentru savarsirea unor infractiuni intentionate; c) din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa inchisorii de pana la sase luni, pentru savarsirea unor infractiuni intentionate, d) din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa inchisorii de pana la sase luni, pentru savarsirea oricarui gen de infractiuni. 149. In cazul cand un infractor a fost condamnat definitiv la o pedeapsa cu inchisoarea mai mica de sase luni, pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, iar inainte de a incepe executarea, comite o noua infractiune intentionata pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de un an, cum se va stabili si aplica pedeapsa ce urmeaza a o executa: a) conform regulilor privind recidiva postcondamnatorie; b) conform regulilor, privind recidiva postexecutorie; c) conform regulilor privind concursul de infractiuni; d) conform regulilor privind starea de recidiva. 150. Un infractor condamnat definitiv la pedeapsa inchisorii mai mare de sase luni pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, inainte de inceperea executarii pedepsei, savarseste din culpa o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an. La aplicarea pedepsei pentru savarsirea celei de a doua infractiuni instanta va tine seama de: a) regulile de la concursul de infractiuni; b) regulile de la recidiva postcondamnatorie; c) regulile de la recidiva postexecutorie; d) legea nu distinge in mod cert. 151. Contributia directa si nemijlocita la savarsirea faptei prevazuta de legea penala este specifica: a) instigatorului; b) coautorilor; c) complicelui; d) coautorului, instigatorului si complicelui. 152. Fapta persoanei care promite inainte de savarsirea infractiunii ca va tainui bunurile provenite din aceasta, dar dupa savarsirea ei, nu-si mai tine promisiunea, constituie: a) complicitate; b) nu are semnificatie penala; c) este lipsita de pericol social; d) coautorat. 153. Fapta persoanei care inainte de savarsirea infractiunii, promite faptuitorului ca il va favoriza constituie: a) infractiunea de favorizare a infractorului; b) nu are semnificatie penala; c) complicitate; d) instigare. 154. Savarsirea faptei prevazute de legea penala de catre mai multi participanti cu aceeasi forma de vinovatie este specifica: a) participatiei improprii; b) complicitatii delict distinct; c) participatiei proprii (propriu-zise);

d) concursului de infractiuni. 155. Savarsirea faptei prevazute de legea penala de catre mai multi participanti cu forme de vinovatie diferite este specifica: a) coautorilor; b) participatiei improprii; c) participatiei ocazionale; d) participatiei propriu-zise. 156. In cazul legitimei aparari prevazute de art. 44 alin. 2 C. pen. atacul trebuie sa fie: a) material, direct, imediat, injust si proportional; b) material, direct, imediat si injust; c) material, direct si injust; d) material, direct si proportional. 157. In cazul legitimei aparari atacul trebuie sa fie indreptat impotriva: a) celui care se apara sau altei persoane; b) celui care se apara sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun important; c) celui care se apara, altei persoane sau impotriva unui interes obstesc; d) celui care se apara, cu conditia sa fie atacat cu obiecte contondente. 158. In cazul legitimei aparari atacul: a) pune in pericol persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc; b) pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc; c) pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia ori interesul obstesc; d) pune in pericol viata sau integritatea corporala a persoanei. 159. Este de asemenea in legitima aparare si: a) acela care a savarsit fapta prevazuta de legea penala depasind limitele unei aparari proportionale; b) cela care a savarsit fapta prevazuta de legea penala si din cauza tulburarii sau temerii a depait limitele unei aparari proportionale, cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul; c) acela care din cauza provocarii a savarsit fapta prevazuta de legea penala cu depairea limitelor unei aparari proportionale; d) acela care a savarsit fapta intrucat a crezut ca atacul ii va pune viata in primejdie. 160. Legitima aparare este: a) o cauza care inlatura raspunderea penala; b) o cauza care inlatura executarea pedepsei; c) o cauza care inlatura in mod direct caracterul penal al faptei; d) o cauza care inlatura consecintele condamnarii. 161. Atunci cand dupa dezarmarea agresorului cel atacat continua riposta lovind victima cu cutitul si cauzandu-i moartea, acesta va beneficia de dispozitiile legale privitoare la : a) legitima aparare, in conditiile prevazute de art. 44 alin. 2 Cp.; b) legitima aparare, in conditiile prevazute de art. 44 alin. 3 Cp.; c) nu va beneficia de dispozitiile art. 44 Cpen., ci cel mult se va putea pune in discutie, aplicarea circumstantei legale atenuante a provocarii; d) legitima aparare, in conditiile prevazute de art. 44, alin. 1 Cp. 162. Starea de necesitate a) este o cauza care in mod direct inlatura caracterul penal al faptei; b) este o cauza care inlatura raspunderea penala; c) este o cauza care inlatura executarea pedepsei;

d) este o cauza care inlatura consecintele condamnarii. 163. Este in stare de necesitate: a) acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la pericol care nu poate fi inlaturat altfel, viata integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public; b) acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la un pericol iminent care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public; c) acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la un pericol care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa ori a altuia; d) acela care se afla in stare de legitima aparare si care dintr-o necesitate evidenta utilizeaza forta fata de agresor. 164. Pentru existenta starii de necesitate pericolul trebuie sa fie: a) iminent, inevitabil si sa ameninte una din valorile aratate in art. 45 alin.2 Cp.; b) iminent, imediat si injust; c) direct, imediat, injust si sa ameninte una din valorile aratate in art. 45 alin.2 Cp.; d) imediat, direct, material si injust. 165. Pentru a exista starea de necesitate, prin actiunea de salvare: a) trebuie sa nu se produca urmari mai grave; b) trebuie sa nu se produca urmari vadit mai grave decat acelea care s-ar fi produs, daca pericolul nu era inlaturat; c) nu are importanta valoarea urmarilor ce se produc prin savarsirea faptei prevazute de legea penala; d) trebuie sa existe indicii ca se vor produce urmari grave intr-un viitor apropiat. 166. Temeiul admiterii starii de necesitate ca o cauza care inlatura caracterul penal al faptei consta: a) in aceea ca fapta prevazuta de legea penala savarsita nu prezinta pericol social; b) in aceea ca fapta desi savarsita este asimilata cu neprevederea ei in legea penala; c) in aceea ca fapta nu este savarsita cu vinovatie; d) in aceea ca fapta comisa nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. 167. Fapta prevazuta de legea penala savarsita in stare de necesitate nu constituie infractiune deoarece: a) este o fapta socialmente utila; b) nu este savarsita cu vinovatie; c) se considera ca echivaleaza cu neprevederea ei in legea penala; d) starea de necesitate nu este infractiune de sine statatoare prevazuta de Codul penal. 168. Constrangerea morala este o cauza care inlatura: a) caracterul penal al faptei; b) raspunderea penala; c) executarea pedepsei; d) aplicarea unei sanctiuni penale. 169. Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savarsita din cauza: a) unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezista; b) unei constrangeri fizice fata de care faptuitorul nu a opus rezistenta; c) unei constrangeri fizice fata de care faptuitorul a ripostat; d) unei constrangeri fizice care l-a determeinat pe faptuitor sa comita infractiuni o perioada lunga de timp.

170. In cazul constrangerii morale, pericolul cu care se ameninta trebuie sa fie: a) iminent; b) grav; c) imediat; d) corespunzator. 171. Exista caz fortuit, atunci cand fapta prevazuta de legea penala savarsita de subiect este: a) datorata neprevederii de catre acesta a rezultatului socialmente periculos; b) consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta de acesta; c) consecinta unei comportari imprudente; d) consecinta unei comportari dominata de neglijenta si usurinta. 172. In situatia cazului fortuit, faptuitorul; a) nu prevede posibilitatea producerii rezultatului socialmente periculos ca urmare a actiunii sau inactiunii sale, deoarece considera ca acesta nu se va produce; b) este in imposibilitate de a prevede interventia unei imprejurari care suprapusa pe actiunea sau inactiunea sa, a produs rezultatul socialmente periculos; c) nu prevede posibilitatea producerii rezultatului socialmente periculos al actiunii sau inactiunii sale, desi trebuia si putea sa-1 prevada; d) prevede rezultatul socialmente periculos, dar ia toate masurile ca acesta sa nu se poata produce. 173. Iresponsabilitatea inlatura caracterul penal al faptei atunci cand in momentul savarsirii ei: a) faptuitorul este bolnav mintal sau toxicoman; b) faptuitorul este intoxicat cronic prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substante; c) faptuitorul este alienat mintal; d) faptuitorul este un minor care nu a implinit varsta de 14 ani. 174. In cazul iresponsabilitatii (cauza care inlatura caracterul penal al faptei) starea de incapacitate psihica trebuie sa fie datorata: a) consumului de alcool; b) unei boli nervoase; c) alienatiei mintale ori altei cauze; d) consumului de droguri. 175. Betia, pentru a fi cauza care inlatura caracterul penal al faptei savarsite in aceasta stare, trebuie sa fie: a) voluntara si completa; b) accidentala si completa; c) preordinata; d) involuntara si preordinata. 176. Starea de betie completa si accidentala este: a) o circumstanta atenuanta; b) o circumstanta agravanta; c) o cauza care inlatura caracterul penal al faptei; d) o cauza de inlaturare a raspunderii penale. 177. Starea de betie accidentala, incompleta, constituie: a) o cauza care inlatura infractiunea; b) o circumstanta agravanta; c) de regula, o circumstanta atenuanta; d) o cauza care inlatura caracterul penal al faptei.

178. Care sunt categoriile de minori care nu raspund niciodata penal pentru savarsirea unei fapte prevazute de legea penala: a) minorii care nu au implinit varsta de 14 ani; b) minorii care nu au implinit varsta de 15 ani; c) minorii care nu au implinit varsta de l8 ani; d) minorii care nu au implinit varsta de 16 ani. 179. Minorii ce au depasit varsta de 14 ani, dar nu au implinit 16 ani, care savarsesc fapte prevazute de legea penala: a) intotdeauna raspund penal; b) nu raspund penal; c) raspund penal numai daca au savarsit faptele cu discernamant; d) raspund penal daca au savarsit mai multe fapte repetate. 180. Eroarea de fapt exista atunci cand : a) faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut ca acea fapta constituie o infractiune; b) faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a prevazut ca se vor produce anumite consecinte grave; c) faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei; d) faptuitorul a considerat ca fapta pe care o comite nu este infractiune intrucat pericolul social este minor. 181. In conformitate cu prevederile art.17 alin.1, din Codul Penal, infractiunea este: A) fapta care prezinta pericol social; B) fapta care este savarsita cu vinovatie; C) fapta care este prevazuta de legea penala; D) fapta care este pedepsita cu inchisoare. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 182. Care este intelesul juridic al notiunii de fapte"? A) un simplu gand sau orice alt proces psihic neexteriorizat care nu sunt percepute de simturile umane; B) un act, o actiune sau inactiune care, prin natura lor sau prin urmarile produse, este susceptibila de a fi perceputa simturile omului; C) acea modificare pe care actul, actiunea sau inactiunea au produs-o sau puteau s-o produca, in lumea exterioara; D) acel rezultat al unei actiuni sau inactiuni a omului sau de o energie pusa in miscare de el. a) A+B+C; ' ' b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 183. Pericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor in functie de mai multi factori, intre care: A) valoarea sociala careia i se aduce atingere; B) gradul de pregatire intelectuala a faptuitorului; C) dinamica faptelor oferite de statistica penala; D) imprejurarile in care se savarseste fapta. a) A+B+C;

b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 184. Pericolul social al infractiunii este apreciat de legiutor in functie de mai multi factori, intre care: persoana infractorului; marimea si natura urmarilor produse sau care s-ar fi putut produce; antecedentele contraventionale ale faptuitorului; forma de vinovatie cu care este savarsita fapta. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 185. In stiinta dreptului penal si in practica legislativa, pericolul social, ca trasatura esentiala a infractiunii, este cunoscut sub doua forme: a) pericol social simplu si pericol social complex; b) pericol social progresiv si pericol social regresiv; c) pericol social obiectiv si pericol social subiectiv; d) pericol social generic sau abstract si pericol social concret. 186. Pericolul social generic sau abstract este apreciat de: a) legiuitor, in momentul in care fapta periculoasa este incriminata in legea penala ca infractiune; b) instanta de judecata, cu prilejul judecarii faptei; c) organele de politie, cu prilejul constatarii faptei; d) partea vatamata, care sufera o lezare a intereselor sale legitime. 187. Pericolul social concret este pericolul pe care-l prezinta o fapta cunoscuta, savarsita de catre o persoana si este apreciat de catre: a) legiuitor, in momentul in care fapta periculoasa este incriminata de legea penala ca infractiune; b) instanta judecatoreasca, cu prilejul judecarii faptei; c) procurorul, cu ocazia intocmirii rechizitoriului, cand face incadrarea juridica a faptei; d) organul de politie, cu prilejul constatarii faptei. 188. Care sunt conditiile esentiale ce trebuie indeplinite pentru existenta faptei care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni? A) fapta savarsita sa aduca o atingere minima a valorilor sociale aparate de legea penala, adica sa nu se afecteze substantial existenta, fiinta si functionalitatea valorilor sociale ocrotite prin incriminarea faptei; B) fapta sa nu prezinte pericolul social al unei infractiuni prin continutul ei concret, adica sa nu prezinte gravitate prin trasaturile sale obiective si subiective; C) fapta sa fie savarsita in stare de necesitate, in legitima aparare, din ordinul legii sau comanda autoritatii legitime sau cu consimtamantul victimei; D) fapta sa fie lipsita de importanta, in mod vadit, adica acest lucru sa rezulte concret din analiza tuturor circumstantelor obiective si subiective, reale si personale, concomitente sau subsecvente comiterii faptei. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 189. Care sunt criteriile de care trebuie sa tina seama organele judiciare atunci cand se pronunta cu privire la evaluarea pericolului social concret al faptei?

A) durata pedepsei prevazute de legea penala pentru infractiunea respectiva; B) modul si mijloacele de savarsire a faptei; C) scopul urmarit de faptuitor; D) imprejurarile in care a fost comisa fapta. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 190. In cazul faptelor care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, procurorul sau instanta aplica una din urmatoarele sanctiuni cu caracter administrativ: A) mustrarea; B) mustrarea cu avertisment; C) amenda; D) munca in folosul comunitatii. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 191. Vinovatia, ca trasatura esentiala a infractiunii, presupune existenta a doi factori, inerenti vietii psihice: intentia directa sau intentia indirecta; constiinta si vointa; usurinta sau neglijenta; praeterintentia si culpa. 192. Intentia, ca forma a vinovatiei, este cunoscuta sub doua forme: intentia mijlocita si intentia nemijlocita; intentia principala si intentia secundara; intentia personala si intentia colectiva; intentia directa si intentia indirecta. 193. Practica si doctrina penala au identificat si alte modalitati ale intentiei, respectiv: A) intentia determinata si intentia nedeterminata; B) intentia generica si intentia speciala; C) intentia culpabila si intentia neculpabila; D) intentia spontana si intentia supravenita. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 194. Intentia supravenita este: a) intentia prin care vointa infractorului este indreptata spre un anumit rezultat aflat dincolo de momentul in care sunt realizate toate cerintele normei de incriminare; b) intentia prin care infractorul prevede rezultatul faptei sale inainte de comiterea acesteia; c) intentia prin care infractorul are reprezentarea unui rezultat periculos, pe care il urmareste sau il accepta si actioneaza pentru producerea acestuia; d) intentia care se naste in momentul comiterii faptei, in sensul ca infractorul prevede si urmareste un alt rezultat decat cel initial. 195. In doctrina si in legislatia penala, culpa este cunoscuta sub doua modalitati principale:

a) culpa cu prevedere sau usurinta si culpa simpla sau neglijenta; b) culpa pozitiva si culpa negativa; c) culpa cu premeditare si culpa spontana; d) culpa generica si culpa speciala. 196. Praeterintentia cuprinde: a) intentia directa si intentia indirecta, reunite; b) intentia si culpa, reunite; c) faptele cu un pericol social redus; d) faptele care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni. 197. Conditiile de existenta ale unei infractiuni sunt polarizate de anumite coordonate sau jaloane, intre care cele mai importante sunt: A) actul de conduita al unei persoane, atat sub aspectul componentei obiective cat si sub aspectul componentei subiective a infractiunii; B) valoarea sociala vatamata (obiectul infractiunii) si subiectii infractiunii; C) locul, timpul, modul mijloacele ori consecintele savarsirii infractiunii; D) sanctiunea aplicata de instanta de judecata. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 198. Care sunt formele pe care le imbraca obiectul infractiunii? A) obiectul juridic generic sau de grup; B) obiectul juridic universal; C) obiectul juridic specific; D) obiectul material sau obiectul direct. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 199. Obiectul juridic generic sistematizeaza infractiunile in partea speciala a Codului penal pe care le imparte pe: a) articole si alineate; b) paragrafe si teze; c) titluri si capitole; d) litere si denumiri marginale. 200. Obiectul juridic specific serveste la: a) sistematizarea infractiunilor in partea speciala a dreptului penal; b) impartirea infractiunilor pe titluri; c) impartirea infractiunilor pe capitole; d) determinarea individualitatii unei infractiuni in cadrul unui grup de infractiuni. 201. Obiectul juridic complex al infractiunii este constituit din: a) obiectul juridic principal si obiectul juridic secundar sau adiacent; b) obiectul juridic generic si obiectul juridic specific; c) obiectul juridic material si obiectul juridic imaterial; d) obiectul juridic de grup si obiectul juridic individual.

202. Doctrina penala cunoaste doua categorii de subiecti ai infractiunii, respectiv: a) subiect juridic circumstantiat si subiect juridic necircumstantiat; b) subiect juridic activ si subiect juridic pasiv; c) subiect juridic direct si subiect juridic indirect; d) subiect juridic simplu si subiect juridic complex. 203. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a putea deveni subiec activ al infractiunii? A) sa aiba implinita varsta de 14 ani; B) sa fie responsabila din punct de vedere juridic; C) sa comita infractiunea cu intentie; D) sa manifeste libertate de vointa si actiune. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 204. Care sunt persoanle juridice care nu raspund penal? A) societatile comerciale; B) statul; C) autoritatile publice; D) institutiile publice. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 205. Care sunt argumentele aduse de teza negativista (sustinuta de partizanii teoriei fictiunii) cu privire la faptul ca persoanale juridice nu trebuie sa raspunda penal deoarece societatile nu pot comite infractiuni? a) persoana juridica nu poate avea vointa si inteligenta proprie pentru a deveni subiect activ al infractiunii, ea lucrand cum voiesc sau inteleg altii, respectiv cei care o conduc; b) pedepsirea unei colectivitati ar conduce la vatamarea membrilor sai nevinovati care nu au fost consultati in momentul comiterii actului infractional; c) asupra persoanei juridice nu pot fi aplicate toate pedepsele prevazute de lege pentru persoanele fizice si chiar daca ar putea fi aplicate, aceasta nu ar simti efectele sale; d) persoanele juridice reprezinta o realitate juridica incontestabila si se pot manifesta ca si persoanele fizice, insa ele nu trebuie sanctionate juridic deoarece nu au vointa si constiinta proprie. 206. Care sunt argumentele aduse de teza pozitivista (sustinuta de partizanii teoriei realitatii) cu privire la faptul ca persoanele juridice trebuie sa raspunda penal? A) persoanele juridice reprezinta o realitate, fiind entitati dotate cu vointa si constiinta proprie; B) exista pedepse care pot fi aplicate cu succes persoanelor juridice, respectiv dizolvarea, suspendarea activitatii, amenda, precum si masuri de siguranta ca expulzarea de pe teritoriul national, interdictia de a avea sediul in anumite localitat etc.; C) pedepsirea unei colectivitati duce la vatamarea membrilor sai nevionovati care nu au fost consultati in momentul comiterii actului infractional; D) pedepsele aplicate persoanelor juridice pot fi eficiente pentru ca pot determina o modificare a comportamentului acestora in sensul respectarii legii penale. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D;

d) B+C+D. 207. Care sunt termenii sau conditiile preexistente infractiunii? a) obiectul si subiectii infractiunii; b) latura obiectiva si latura subiectiva a infractiunii; c) elementul material si urmarea imediata; d) scopul si mobilul infractiunii. 208. Care sunt subiectii infractiunii? a) subiectul principal si subiectul secundar; b) subiectul simplu si subiectul complex; c) subiectul activ si subiectul pasiv; d) subiectul generic si subiectul specific. 209. Continutul constitutiv al oricarei infractiuni cuprinde: a) obiectul si subiectii infractiunii; b) timpul si locul infractiunii; c) conditiile preexistente ale infractiunii; d) latura obiectiva si latura subiectiva a infractiunii; 210. In cazul savarsirii unei infractiuni trebuie stabilita legatura de cauzalitate intre: a) latura obiectiva si latura subiectiva; b) elementul material si urmarea imediata; c) obiectul si subiectii infractiunii; d) infractor si victima. 211. Elementul material al laturii obiective se poate manifesta sub forma: a) vinovatiei; b) unei actiuni sau inactiuni; c) unei sanctiuni; d) complicitatii. 212. Actiunea consta: A) intr-o interventie activa a infractorului; B) intr-o activitate periculoasa; C) intr-o stare de pasivitate a infractorului; D) intr-o activitate interzisa de legea penala. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 213. Inactiunea sau abstentiunea consta: a) intr-o interventie activa a infractorului; b) intr-o activitate periculoasa; c) intr-o actiune directa si nemijlocita a infractorului; d) intr-o atitudine a faptuitorului care nu face ceva ce legea penala impune sa faca. 214. Infractiunile care au in continutul lor referiri la rezultatul produs sunt: a) infractiuni materiala sau de rezultat; b) infractiuni de pericol; c) infractiuni de atitudine;

d) infractiuni formale. 215. Legatura de cauzalitate este liantul intre: a) obiectul si subiectii infractiunii; b) elementul material si urmarea imediata; c) latura obiectiva si latura subiectiva; d) actiunile si inactiunile faptuitorului. 216. Elementele raportului de cauzalitate sunt: a) elementul material; b) urmarea imediata; c) cauza si efectul; d) locul, timpul, modul si imprejurarile comiterii infractiunii. 217. Cauza, ca element al raportului de cauzalitate, este formata din: a) mobilul faptei; b) scopul urmarit de faptuitor; c) conditiile de timp, loc, mod si imprejurarile comiterii faptei; d) actiunea sau inactiunea constienta a persoanei. 218. Efectul, ca element al raportului de cauzalitate, se concretizeaza in: a) urmarile ce s-au produs prin activitatea infractionala desfasurata; b) scopul pentru care s-a comis infractiunea; c) mobilul faptei; d) actiunea sau inactiunea constienta a persoanei. 219. In doctrina penala sunt cunoscute doua mari curente cu privire la raportul de cauzalitate. In cadrul primului curent, cunoscut sub denumirea de teza monista, au fost formulate urmatoarele teorii: A) teoria cauzei preponderente; B) teoria conditiei necesare; C) teoria cauzei proxime; D) teoria cauzei eficiente. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 220. In doctrina penala sunt cunoscute doua mari curente cu privire la raportul de cauzalitate. In cadrul celui de-al doilea curent, cunoscut sub denumirea de teza pluralista, a fost formulata urmatoarea teorie: a) teoria cauzei adecvate; b) teoria cauzei proxime; c) teoria echivalentei conditiilor sau teoria conditiei sine qua non; d) teoria cauzei preponderente. 221. Dintre teoriile cunoscute in doctrina penala cu privire la raportul de cauzalitate, care este aceea care ofera cele mai mari posibilitati pentru solutionarea raportului de cauzalitate si care stabileste corect sfera contributiilor cu legatura de cauzalitate, dar care nu permite stabilirea deosebirilor dintre diferitele contributii aduse la producerea aceluiasi rezultat periculos, desi legea obliga sa se tina seama de contributia participantilor la savarsirea infractiunii? a) teoria cauzei preponderente; b) teoria cauzei eficiente; c) teoria conditiei necesare;

d) teoria echivalentei conditiilor sau teoria conditiei sine qua non. 222. Elementul esential al laturii subiective este: a) vinovatia; b) mobilul; c) scopul; d) actiunea sau inactiunea faptuitorului. 223. Faptele care constau intr-o actiune sunt: a) contraventii; b) infractiunii care se savarsesc cu intentie; c) infractiuni care se savarsesc din culpa; d) infractiuni progresive. 224. Faptele care constau intr-o inactiune sunt: a) contraventii; b) infractiuni care se savarsesc cu intentie sau din culpa, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel; c) infractiuni continuate; d) infractiuni complexe. 225. Scopul infractiunii poate fi: A) apropiat; B) nemijlocit; C) mijlocit; D) indepartat. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 226. Ce intelegeti prin latura subiectiva a unei infractiuni? activitatea persoanei fizice care, prin urmarile ei periculoase, vatama sau pune in pericol anumite relatii sociale aparate de normele dreptului penal; valoarea sociala si relatiile sociale create in jurul acestei valori, care sunt periclitate sau vatamate prin fapta infractionala; totalitatea conditiilor prevazute in norma de incriminare cu privire la actul de conduita prohibit, pe care le indeplineste faptuitorul ori devin relevante prin savarsirea actiunii sau inactiunii de catre acesta; atitudinea psihica a faptuitorului, alcatuita din elemente intelective, volitive si afective, care determina si insotesc actul fizic de executare. 227. Ce intelegeti prin latura obiectiva a unei infractiuni? activitatea persoanei fizice care, prin urmarile ei periculoase, vatama sau pune in pericol anumite relatii sociale aparate de normele dreptului penal; atitudinea psihica a faptuitorului, alcatuita din elemente intelective, volitive si afective, care determina si insotesc actul fizic de executare; valoarea sociala si relatiile sociale create in jurul acestei valori, care sunt periclitate sau vatamate prin fapta infractionala; totalitatea conditiilor prevazute in norma de incriminare cu privire la actul de conduita prohibit, pe care le indeplineste faptuitorul ori devin relevante prin savarsirea actiunii sau inactiunii de catre acesta.

228. Doctrina penala este unanima in a distinge doua perioade in care se desfasoara activitatea infractionala, respectiv: perioada prezenta si perioada viitoare; perioada activa si perioada pasiva; perioada actuala si perioda trecuta; perioada interna si perioada externa. 229. Care sunt momentele care caracterizeaza perioada interna in care se desfasoara activitatea infractionala? A) momentul nasterii, al conceperii ideii de a savarsi o infractiune; B) momentul deliberarii, al meditatiei asupra ideii de a savarsi o infractiune; C) momentul deciziei, al luarii hotararii ori renuntarea la ideea infractionala; D) momentul actelor pregatitoare sau preparatorii. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 230. Care sunt fazele care caracterizeaza perioada externa in care se desfasoara activitatea infractionala? A) faza actelor premergatoare sau preparatorii; B) faza deciziei de a comite infractiunea sau de a renunta la ideea infractionala; C) faza actelor de executare sau faza de executie; D) faza urmarilor. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 231. Care sunt principalele forme ale infractiunii intentionate? A) actele pregatitoare (preparatorii); B) tentativa; C) complicitatea; D) fapta consumata. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 232. Care sunt principalele modalitati prin care se realizeaza actele premergatoare in cazul savarsirii unei infractiuni? luarea hotararii de a savarsi o infractiune; procurarea instrumentelor ce vor fi folosite la comiterea faptei; confectionarea, modificarea sau adptarea instrumentelor, mecanismelor sau dispozitivelor ce vor folosi la comiterea infractiunii; culegerea de informatii, date despre victima, sau despre locul sau timpul savarsirii infractiunii. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D.

233. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca activitatile desfasurate pentru a putea fi considerate acte premergatoare? A) sa se concretizeze printr-o activitate obiectiva, capabila sa creeze conditii favorabile pentru savarsirea infractiunii; B) actele premergatoare sa fie intentionate; C) activitatea de pregatire sa nu cuprinda acte ce intra in continutul elementului material al laturii obiective; D) sa existe legatura de cauzalitate intre decizia de a comite infractiunea si rezultatul produs prin infractiune. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 234. Actele pregatitoare pot fi: a) cunoscute si necunoscute; b) materiale si morale; c) fiziologice si psihologice; d) reusite si nereusite. 235. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca tentativa pentru a se diferentia de actele premergatoare si de infractiunea consumata? A) existenta unei hotarari sau rezolutii de a savarsi o infractiune; B) punerea in executare a hotararii infractionale; C) savarsirea infractiunii in functie de scopul propus; D) intreruperea executarii sau neproducerea rezultatului. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 236. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita specificului elementului material? A) infractiunile continue; B) infractiunile omisive; C) infractiunile de obicei; D) infractiunile formale. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 237. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita elementului subiectiv? A) infractiunile savarsite din culpa; B) infractiunile savarsite cu intentie depasita; C) infractiunile savarsite cu praeterintentie; D) infractiunile savarsite cu intentie. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 238. Care sunt principalele forme ale tentativei?

tentativa intrerupta (neterminata) sau imperfecta; tentativa perfecta (terminata) sau fara efecte; tentativa complexa sau vasta; tentativa improprie. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 239. Care sunt conditiile desistarii? A) renuntarea la comitera infractiunii sa fie determinata de interventia unei alte persoane; B) renuntarea la comiterea infractiunii sa se bazeze pe vointa libera a faptuitorului deci, din proprie initiativa; C) renuntarea la savarsirea infractiunii sa se faca in timp util; D) renuntarea la comiterea infractiunii sa fie definitiva. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 240. Care sunt conditiile impiedicarii producerii rezultatului in cazul comiterii unei infractiuni? A) impiedicarea producerii rezultatului sa fie voluntara, sa fie expresia vointei libere a faptuitorului; B) impiedicarea producerii rezultatului sa aiba loc inainte de producerea urmarilor periculoase; C) impiedicare producerii rezultatului sa aiba loc inainte de descoperirea faptei; D) impiedicare producerii rezultatului sa se faca de orice persoana care doreste sa-l ajute pe faptuitor. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 241. In actuala reglementare a Codului penal, tentativa este incriminata: a) pentru toate infractiunile din Codul penal; b) doar pentru infractiunile grave si deosebit de grave; c) numai atunci cand Codul penal prevede expres acest lucru; d) pentru infractiunile consumate. 242. Infractiunea deviata poate fi savarsita in urmatoarele moduri: a) a minori ad majus, a majori ad minus (daca legea penala interzice mai putin, va interzice si mai mult si invers); b) aberatio ictus si error in persona (greseala faptuitorului sau eroarea faptuitorului); c) ubi eadem ratio ubi idem just (pentru situatii identice trebuie sa existe aceeasi solutie juridica); d) reductio ad absurdum (reducerea la absurd, situatie inadmisibila). 243. In teoria dreptului penal si in legislate se face distinctie intre doua categorii de unitate de infractiune: a) unitate naturala si unitate artificiala de infractiune; b) unitate conventionala si unitate neconventionala de infractiune; c) unitate naturala si unitate legala de infractiune; d) unitate simpla si unitate complexa de infractiune. 244. In cadrul unitatii naturale de infractiune se face distinctie intre trei tipuri diferite de infractiuni, in raport de natura actiunii sau inactiunii care constituie elementul material al infractiunii:

A) infractiunea simpla; B) infractiunea continua; C) infractiunea deviata; D) infractiunea continuata. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 245. In cadrul unitatii legale de infractiune se face distinctie intre patru tipuri de infractiuni : A) infractiunea continuata; B) infractiunea complexa; C) infractiunea regresiva; D) infractiunea de obicei. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 246. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta infractiunii continuate? A) actiunile sau inactiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana (unitate de subiect activ); B) existenta unei pluralitati de actiuni sau inactiuni savarsite la intervale diferite de timp; C) actiunile sau inactiunile sa fie savarsite in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale (unitatea de infractiune); D) actiunile sau inactiunile savarsite sa prezinte, fiecare in parte sau impreuna, contiunutul mai multor infractiuni distincte (diversitate de continut). a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 247. Infractiuni continuate sunt doar: infractiunile savarsite din culpa; infractiunile savarsite cu intentie depasita (preaterintentie); toate infractiunile savarsite; infractiunile savarsite cu intentie. 248. Data savarsirii infractiunii continuate este considerata ca fiind: data inceperii savarsirii infractiunii; data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni; data savarsirii urmatoarei infractiuni; data descoperirii infractorului. 249. Precizati care sunt infractiunile care nu pot fi considerate infractiuni continuate: A) infractiunile savarsite din culpa; B) infractiunile de obicei sau care implica repetarea activitatii infractionale pentru realizarea continutului infractiunii; C) infractiunile savarsite cu intentie; D) infractiunile care nu sunt susceptibile de repetare (de exemplu, omorul). a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D;

d) B+C+D. 250. Infractiunea complexa este: a) infractiunea al carei rezultat obtinut dupa momentul consumarii si excluzand interventia faptuitorului, se va amplifica in mod progresiv, dand nastere la noi urmari, corespunzatoare unor infractiuni mai grave; b) infractiunea care se realizeaza prin repetarea faptei incriminate de un numar de ori atat de mare incat sa rezulta o obisnuinta a faptuitorului, o indeletnicire a acestuia; c) infractiunea prin care o persoana savarseste, la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni; d) infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala. 251. Infractiunea continuata este: a) infractiunea prin care o persoana savarseste, la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni; b) infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala; c) infractiunea al carei rezultat obtinut dupa momentul consumarii si excluzand interventia faptuitorului, se va amplifica in mod progresiv, dand nastere la noi urmari, corespunzatoare unor infractiuni mai grave; d) infractiunea care se realizeaza prin repetarea faptei incriminate de un numar de ori atat de mare incat sa rezulta o obisnuinta a faptuitorului, o indeletnicire a acestuia. 252. Infractiunea de obicei se consuma: a) in momentul terminarii primei actiuni; b) in momentul ultimei repetari a faptei incriminate; c) in momentul in care s-au epuizat doua sau mai multa actiuni ale faptuitorului; d) in momentul interventiei organelor judiciare. 253. Care sunt conditiile necesare pentru existenta infractiunii continuate? A) existenta unei pluralitati de actiuni sau inactiuni savarsite la diferite intervale de timp; B) actiunile sau inactiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana; C) actiunile sau inactiunile sa fie savarsite in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale; D) actiunile sau inactiunile savarsite sa prezinte, fiecare in parte, continutul mai multor infractiuni. ' a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 254. Care sunt efectele juridice ale infractiunii complexe? A) infractiunea complexa constituie o cauza de agravare a raspunderii penale astfel ca tratamentul sanctionator este mult mai grav decat cel prevazut de legea penala pentru fiecare fapta din continutul infractiunii complexe; B) infractiunea complexa este o infractiune momentana, intrucat nu presupune o prelungire in timp a actiunii sau inactiunii ori a consecintelor acesteia; C) infractiunea complexa se consuma in momentul in care se savarsesc actiunile prin care se realizeaza elementele materiale specifice laturii obiective ale infractiunilor absorbite; D) infractiunea sau infractiunile absorbite in infractiunea complexa isi pierd autonomia infractionala. ' a) A+B+C; b) A+B+D;

c) A+C+D; d) B+C+D. 255. Care sunt conditiile necesare pentru existenta concursului de infractiuni? A) sa se fi savarsit doua sau mai multe infractiuni; B) infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana; C) infractiunile sa fie savarsite inainte de condamnarea definitiva a faptuitorului pentru vreuna dintre ele; D) infractiunile sa fie savarsite de doua sau mai multe persoane in calitate de autori, coautori, instigatori sau complici. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 256. Care sunt formele sub care se poate prezenta concursul de infractiuni? concursul represiv si concursul preventiv; concursul real si concursul formal; concursul conventional si concursul neconventional; concursul obiectiv si concursul subiectiv. 257. Care sunt sistemele sanctionatorii cunoscute pentru concursul de infractiuni? A) sistemul cumulului aritmetic; B) sistemul absorbtiei; C) sistemul progresiei geometrice; D) sistemul cumulului juridic. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 258. Care este sistemul sanctionator pentru concursul de infractiuni consacrat si admis de Codul penal roman? a) sistemul cumulului aritmetic sau al aditionarii pedepselor; b) sistemul absorbtiei pedepselor si aplicarea pedepsei celei mai grave; c) sistemul mixt al cumulului aritmetic si al absorbtiei pedepselor; d) sistemul cumulului juridic sau sistemul contopirii pedepselor. 259. Care sunt elementele ce alcatuiesc structura recidivei (termenii recidivei)? A) existenta unei condamnari definitive a infractorului pentru una sau mai multe infractiuni comise anterior; B) savarsirea, de catre acelasi infractor, a unei noi infractiuni dupa condamnarea sa definitiva; C) infractorul sa savarseasca o noua infractiune dupa ce a suferit o condamnare definitiva pentru alta infractiune; D) savarsirea de noi infractiuni de catre acelasi infractor, inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare anterioara. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 260. Care sunt formele sau modalitatile recidivei? A) recidiva dupa condamnare si recidiva dupa executare;

B) recidiva generala si recidiva colectiva; C) recidiva generala si recidiva speciala; D) recidiva mare si recidiva mica. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 261. Care sunt formele sau modalitatile recidivei? A) recidiva temporara si recidiva perpetua; B) recidiva relativa si recidiva absoluta; C) recidiva absoluta si recidiva cumulata; D) recidiva teritoriala si recidiva internationala. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 262. Care sunt conditiile ce se cer indeplinite pentru existenta primului termen al recidivei? sa existe o hotarare definitiva de condamnare a infractorului la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni; hotararea de condamnare sa fi fost pronuntata pentru o infractiune savarsita cu intentie; hotararea de condamnare sa nu fie dintre acelea de care, potrivit legii, nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva; sa existe o hotarare de condamnare a infractorului la pedeapsa inchisorii mai mare de un an. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 263. Exista situatii prevazute de art.38, alin.1, din Codul penal, in care o hotarare de condamnare definitiva nu poate constitui primul termen al recidivei. Astfel, la stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de hotararile de condamnare privitoare la: A) infractiunile savarsite in timpul minoritatii; B) infractiunile gratiate; C) infractiunile savarsite din culpa; D) infractiunile amnistiate. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 264. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cel de-al doilea termen de recidiva? A) sa se savarseasca o noua infractiune; B) noua infractiune sa fie savarsita cu intentie; C) pedeapsa prevazuta de lege pentru noua infractiune sa fie inchisoarea mai mare de un an sau detentiunea pe viata; D) noua infractiune sa fie savarsita dupa executarea totala a pedepsei anterioare. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D;

d) B+C+D. 265. Care sunt cazurile in care poate exista recidiva pentru persoana juridica; A) sa existe o hotarare definitiva de condamnare a persoanei juridice; B) persoana juridica sa savarseasca din nou o infractiune cu intentie iar amenda pentru infractiunea anterioara sa nu fie executata; C) persoana juridica sa savarseasca din nou o infractiune cu intentie, iar amenda pentru infractiunea anterioara a fost executata sau considerata ca executata; D) persoana juridica sa comita orice infractiune, cu conditia ca aceasta sa fie inglobata in Codul penl al Romaniei. A+B+C; A+B+D; A+C+D; B+C+D. 266. Ce presupune pluralitatea intermediara de infractiuni? A) sa existe o condamnare definitiva a infractorului pentru o infractiune savarsita anterior; B) infractorul sa comita din nou o infractiune, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii sau in stare de evadare; C) sa nu fie indeplinite conditiile cerute de lege pentru existenta starii de recidiva; D) existenta unui concurs de infractiuni. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 267. Infractorul este: a) persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala; b) persoana care a ajutat la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala; c) persoana care se pregateste sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala; d) persoana care are calitatea de subiect de drept si care raspunde penal. 268. Care sunt formele pluralitatii de infractori? A) pluralitatea naturala (necesara); B) pluralitatea constituita (legala); C) pluralitatea ocazionala (participatia penala); D) pluralitatea artificiala (facultativa). a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 269. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru realizarea pluralitatii constituite sau legale? A) existenta unei grupari de doua sau mai multe persoane, in functie de natura si numarul infractiunilor planuite; B) existenta unor conditii de timp si de loc cu privire la savarsirea infractiunii; C) existenta unui anumit plan infractional in care sa intre savarsirea unora sau mai multor infractiuni; D) existenta unei organizari proprii, a unei structuri ierarhice si a unei conceptii unice de conducere care sa asigure coeziunea si stabilitatea grupului. a) A+B+C;

b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 270. Care sunt felurile participatiei penale? A) participatia proprie si participatia improprie; B) participatia omogena si participatia eterogena; C) participatia obiectiva si participatia subiectiva; D) participatia spontana si participatia preordinata. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 271. Care sunt conditiile necesare pentru existenta participatiei penale? fapta sa fie savarsita din culpa; sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala; fapta sa fi fost savarsita in cooperare de catre doua sau mai multe persoane; existenta unei vointe comune de a savarsi, in cooperare, aceeasi fapta prevazuta de legea penala. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 272. Care sunt formele participatiei penale propriu-zise sau perfecte? A) autoratul sau coautoratul; B) instigarea; C) complicitatea; D) tainuirea. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 273. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru realizarea autoratului si coautoratului, ca forma a participatiei penale? A) activitatea autorilor sau coautorilor trebuia sa vizeze acelasi obiect juridic; B) autorii sau coautorii trebuie sa fie obligatoriu majori; C) participantii trebuie sa fi savarsit, in mod nemijlocit, impreuna, fapta prevazuta de legea penala; D) sa existe o legatura subiectiva intre coautori. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 274. Care sunt infractiunile ce nu pot fi savarsite in coautorat? A) infractiunile omisive; B) infractiunile cu autor unic; C) infractiunile progresive; D) infractiunile ce presupun un subiect calificat.

A+B+C; A+B+D; A+C+D; B+C+D. 275. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta instigarii ca forma a participatiei penale? A) sa existe cel putin doi subiecti ai infractiunii (instigatorul si instgatul); B) sa existe identitate de obiect juridic intre instigare si fapta savarsita de autor; C) activitatea instigatorului sa duca la determinarea instigatului sa savarseasca infractiunea; D) instigatorul sa actioneze numai cu intentie depasita sau din culpa. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 276. Identificati, in enunturile de mai jos, principalele forme ale complicitatii: A) complicitatea materiala si complicitatea morala; B) complicitatea anterioara si complicitatea concomitenta; C) complicitatea obiectiva si complicitatea subiectiva; D) complicitatea proprie si complicitatea improprie. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 277. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru impiedicarea consumarii unei infractiuni de catre participanti, astfel incat aceasta sa poata constitui cauza de nepedepsire? A) sa se fi inceput executia faptei de catre autor; B) participantul sa fi intervenit pentru a impiedica consumarea faptei dar acest lucru nu s-a realizat intrucat autorul nu a acceptat; C) in cursul executarii, participantul sa fi intervenit, in mod eficient si sa fi impiedicat continuarea infractiunii; D) interventia participantului care determina neconsumarea infractiunii sa fie anterioara descoperirii faptei. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. Care sunt modalitatile in care se poate realiza participatia improprie? A) modalitatea intentie si culpa, adica participarea cu intentie la o fapta savarsita de autor din culpa; B) modalitatea intentie si lipsa de vinovatie, adica participarea cu intentie la o fapta savarsita de autor fara vinovatie; C) modalitatea intentie si intentie directa, adica participarea cu intentie directa la o fapta savarsita de autor cu intentie; D) modalitatea culpa si intentie si modalitatea lipsa de vinovatie si intentie, adica participarea din culpa la o fapta savarsita de autor cu intentie, respectiv participarea fara vinovatie la o fapta savarsita de autor cu intentie a) A+B+C; ' b) A+B+D; c) A+C+D;

d) B+C+D. 279. Care sunt cele doua modalitati de realizare a participatiei improprii reglemetate de Codul penal roman? a) modalitatea intentie si culpa si modalitatea intentie si lipsa de vinovatie; b) modalitatea intentie si culpa si modalitatea culpa si intentie; c) modalitatea intentie si culpa si modalitatea lipsa de vinovatie si intentie; d) modalitatea culpa si intentie si modalitatea lipsa de vinovatie si intentie. 280. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei? A) legitima aparare; B) starea de necesitate; C) constrangerea fizica si constrangerea morala; D) amnistia; a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 281. Identificati, din enumerarea de mai jos, cauzele care inlatura caracterul penal al faptei: A) cazul fortuit; B) iresponsabilitatea; C) gratierea; D) betia accidentala (fortuita); a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 282. Din enumerarea de mai jos, identificati cauzele care inlatura caracterul penal al faptei: A) minoritatea faptuitorului; B) prescriptia raspunderii penale; C) eroarea de fapt; D) betia accidentala (fortuita); a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 283. Dupa criteriul trasaturilor esentiale ale infractiunii asupra carora exercita o influenta preponderenta, cauzele care inlatura caracterul penal al faptei se clasifica in: cauzele care privesc pedeapsa; cauzele care privesc pericolul social; cauzele care privesc vinovatia; cauzele care privesc prevederea in legea penala a faptei; a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 284. Este in stare de legitima aparare:

A) acela care savarseste fapte pentru a inlatura un atac material direct, imediat si injust, indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes general si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul general; B) acela care, in momentul savarsirii faptei, nu si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut producedaca pericolul nu era inlaturat; C) acela care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violente, viclenie, efractie sau prin orice asemenea mijloace, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea; D) acela care, din cauza tulburarii sau temerii, a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 285. Care sunt conditiile privitoare la atac ce trebuie indeplinite pentru existenta legitimei aparari? A) atacul sa fie direct; B) atacul sa fie material; C) atacul sa fie indirect; D) atacul sa fie imediat. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 286. Care sunt conditiile privitoare la atac ce trebuie indeplinite pentru existenta legitimei aparari? A) atacul sa fie just; B) atacul sa fie indreptat impotriva persoanei care se apara sau impotriva altei persoanei sau impotriva unui interes obstesc; C) atacul sa fie direct; D) atacul sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat sau interesul obstesc. A+B+C; A+B+D; A+C+D; B+C+D. 287. Atacul iminent sau imediat trebuie sa fie: A) real; B) obiectiv; C) sa presupuna ca este pe cale sa se desfasoare; D) subiectiv. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 288. Care sunt conditiile privitoare la aparare ce trebuie indeplinite pentru existenta legitimei aparari? A) apararea sa se materializezeprintr-o fapta prevazuta de legea penala sub forma tentativei sau a infractiunii consumate; B) apararea sa se declanseze la simpla presupunere ca agresorul va dezlantui un atac; C) actiunea de aparare sa fie necesara pentru respingerea unui atac;

D) actiunea sa se desfasoare in limitele proportionalitatii atacului. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 289. Se afla in stare de necesitate acela care: a) savarseste fapta pentru a inlatura un atac material direct, imediat si injust, indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes general si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul general; b) savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violente, viclenie, efractie sau prin orice asemenea mijloace, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea; c) savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau sau al altuia ori un interes general; d) acela care, din cauza tulburarii sau temerii, a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul. 290. Care sunt conditiile privitoare la pericol care trebuie indeplinite pentru existenta starii de necesitate? A) pericolul sa nu fie imediat, dar sa se presupuna ca acesta se va produce ulterior; B) evenimentul sau intamplarea generatoare de pericol sa se datoreze unei cauze fortuite (uragan, cutremur, inundatie etc.); C) pericolul sa ameninte viata, integritatea corporala sau sanatatea unei persoane, un bun important al acesteia ori un interes general; D) pericolul sa fie inevitabil. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 291. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii fizice? A) sa se comita o fapta prevazuta de legea penala; B) sa existe o constrangere asupra fizicului unei persoane; C) constrangerii sa i se poata opune o existenta eficace din partea victimei; D) constrangerea fizica la care a fost supusa persoana sa fie puternica, de natura sa nu i se poate rezista si sa paralizeze libertatea de actiune a persoanei respective. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 292. Constrangerea fizica mai este denumita: a) amenintare; b) caz fortuit; c) forta majora; d) calomnie. 293. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii morale? A) sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala; B) sa existe o actiune de constrangere savarsita de o persoana asupra psihicului unei alte persoane ;

C) prin amenintare sa se creeze un pericol grav pentru persoana amenintata sau pentru o alta persoana; D) pericolul grav cu care este amenintata persoana sa poata fi inlaturat astfel incat aceasta sa nu sufere leziuni grave. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta cazului fortuit? A) sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala; B) fapta sa poata fi prevazuta de faptuitor, dar acesta sa nu poata actiona datorita culpei sale; C) fapta savarsita sa se datoreze unei actiuni sau inactiuni peste care s-a suprapus o anumita imprejurare care a produs rezultatul periculos; D) faptuitorul sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia imprejurarii care a determinat producerea rezultatului. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 295. Care este sursa imprejurarilor fortuite? A) fenomenele naturii; B) starea maladiva a unei persoane; C) amenintarea; D) starea imprudenta a victimei. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 296. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentu existenta starii de minoritate drept cauza care inlatura caracterul penal al faptei? A) sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala; B) fapta sa fie savarsita de un minor care nu indeplinieste conditiile legale pentru a raspunde penal; C) minorul sa mai fi comis o alta infractiune anterior; D) minoritatea faptuitorului trebuie sa existe in momentul comiterii faptei. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 297. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de iresponsabilitate? starea de incapacitate psihica a faptuitorului sa existe in momentul descoperirii faptei de catre autoritati; sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala; faptuitorul sa nu poata constientiza actiunile sau inactiunile sale ori sa nu poate fi stapan pe ele; D) incapacitatea psihica a faptuitorului sa se datoreze alienatiei mintale sau altor cauze care determina stari anormale, de incapacitate psihica. a) A+B+C;

b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 298. Dupa atitudinea persoanei care a dorit sau nu sa ajunga in stare de betie, aceasta poate fi: A) betia accidentala; B) betia involuntara; C) betia fortuita; D) betia provocata. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 299. Dupa gradul de intoxicatie cu alcool ori alte substante, betia poate fi: a) betia accidentala si betia voluntara; b) betia completa si betia incompleta; c) betia simpla si betia preordinata; d) betia involuntara si betia fortuita. 300. Pentru ca starea de betie sa constituie o cauza care inlatura caracterul penal al faptei, aceasta trebuie sa fie: a) betie accidentala si incompleta; b) betia voluntara si incompleta; c) betie accidentala si completa; d) betie voluntara si completa. 301. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de betie? A) faptuitorul sa fie in stare de betie produsa prin alcool sau late substante, in momentul comiterii faptei; B) starea de betie in care se afla faptuitorul sa fie voluntara; C) starea de betie sa fie accidentala si completa, adica provocata independent de vointa faptuitorului; D) fapta savarsita in stare de betie sa fie prevazuta de legea penala. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 302. In functie de obiectul asupra caruia poarta, eroarea de fapt poate fi: a) eroare de fapt principala si eroare de fapt secundara; b) eroare de fapt obiectiva si eroare de fapt subiectiva; c) eroare de fapt conventionala si eroare da fapt universala; d) eroare de fapt simpla si eroare de fapt complexa. 303. Dupa factorii care o determina, eroarea de fapt poate fi: a) eroare esentiala si eroare neesentiala; b) eroare prin ignoranta si inducerea in eroare sau amagirea; c) eroare principala si eroare secundara; d) eroare asupra formei si eroare asupra substantei. 304. In functie de posibilitatea de evitare a erorii, aceasta poate fi:

a) eroare principala si eroare secundara; b) eroare esentiala si eroare neesentiala; c) eroare vincibila (inlaturabila) si eroare invincibila (neinlaturabila); d) eroare prin ignoranta si inducerea in eroare sau amagirea. 305. Eroarea de drept inlatura caracterul penal al faptei? a) uneori, cand legea prevede expres; b) intotdeauna; c) in cazul faptelor comise de cetatenii straini; d) niciodata. 306. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca eroarea de fapt pentru inlaturarea caracterului penal al faptei? A) sa se comita o fapta prevazuta de legea penala; B) in momentul comiterii faptei, faptuitorul sa nu fi cunoscut sau sa fi cunoscut gresit existenta vreunei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei respective sau o circumstanta agravanta; C) eroarea de fapt sa existe in momentul savarsirii faptei; D) eroarea de fapt sa se datoreze imprejurarii ca faptuitorul era in eroare de drept. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 307. Betia, din punct de vedere juridic, poate fi provocata de: A) alcool; B) substante stupefiante; C) vapori de alcool, eter, benzina, terebentina etc.; D) substante fara efect excitant. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 308. Care sunt formele pe care le imbraca vinovatia, ca trasatura esentiala a infractiunii? A) intentia; B) culpa; C) pedeapsa; D) intentia depasita. a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D. 309. Care sunt conditiile privitoare la actiunea de salvare ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de necesitate? A) actiunea de salvare sa fie necesara pentru salvarea de la pericol a vietii, integritatii corporalesau sanatatii unei persoane, a unui bun important ori a unui interes general; actiunea de salvare sa nu cauzeze urmari vadit mai grave decat acelea care s-ar fi produs daca pericolul nu era inlaturat; fapta sa nu fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care are obligatia de a infrunta pericolul;

actiunea de salvare sa fie efectuata doar de catre specialisti (pompieri, politisti, militari etc.). a) A+B+C; b) A+B+D; c) A+C+D; d) B+C+D.