Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iai Facultatea de Educaie Fizic i sport Specializarea Kinetoterapie i Motricitate Special

Kinetoterapia in entorsele gleznei

Student Isachi Alexandru Marian Grupa 3 , subgrupa 6

Cuprins

pagina

1Anatomie patologica ................................................................................ 3 2Etiologie.. 3 3Clasificarea anatomopatologica ................................................................ 4 4Muschii implicati in miscarile articulatiei gleznei.....................................5 5Exercitii pentru glezna....8 6Exercitii de extensie.................................................................................9 7 Exercitii de flexie ( dorsiflexii ).10 8 Exercitii de inversie...11 9Execitii de eversie.12 10Alte exercitii .12

Anatomie patologica

Entorsele. Entosele reprezinta un traumatism articular inchis ce cuprinde ansamblul leziunilor partilor moi articulare si periarticulare, produse printr-o miscare brusca si brutala, care depaseste limitele fiziologice ale articulatiei respective.

Etiologie.
Entorsele de glezna intereseaza in majoritarea cazurilor grupele de varsta legate direct de activitatea productiva, adolescentul si adultul tanar fiind expusi in mod deosebit in accidentelede munca, de circulatie, de sport. Cauzele cele mai frecvente sunt alunecarile, caderile pe teren denivelat, aterizari gresite pe marginea piciorului etc. Se produc prin mecanism de torsiune interna ( inversiune - supinatie + adductie ) sau de torsiu-ne externa ( eversiune - pronatie + abductie ), dincolo de limitele de rezistenta mecanica ale liga-mentelor articulare producand entorsa. In ordinea frecventei cel mai expus este ligamentul fibulo-talar anterior ( ligamentul entorsei ), fibulo-calcanean, tibiofibular inferioara.

Entorsele gleznei reprezinta entitatea traumatica cel mai des intalnita in patologia osteoarticulara. Uneori ele sunt desconsiderate prin banalitatea lor multe cazuri neajungand la medic, alteori dmpotriva, imbraca o evolutie clinica grava, antrenand sechele functionale importante. Se intalnesc cu predilectie la tineri si adulti, in conditii foarte variate : accidente de munca, sport, caderi sau alunecari pe teren neted sau accidentat.

Clasificarea anatomopatologica:
a) Entorsa de gradul I intindere ligamentara. b) Entorsa de gradul II ruptura ligamentara partiala. c) Entorsa de gradul III ruptura ligamentara totala sau smulgerea osoasa a ligamentelor. Caracteristici: a) in entorse, toate structurile moi ale articulatiei, ligamente, capsula sinoviala, cartilaj, discuri si meniscuri, precum si extremitatile osoase pot prezenta leziuni variabile. b) Indiferent de amploarea eziunilor locale, entorsele se traduc prin tulburari functionale importante. c) Entorsele neglijate sau posttratate lasa sechele suparatoare uneori foarte grave. Tramatismul este de obicei indirect rezultat dintr-o miscare brusca de torsiune, de flexie sau de extensie. Entorsa externa cea mai frecventa, se produce ca o urmare a miscarii de inversiune fortata a piciorului calcand pe un teren denivelat se rasuceste inauntru sprijinandu-se pe marginea sa externa. Aceasta miscare fortata solicita in primul rand fasciculul peroneoastragalian anterior al ligamentului lateral extern. In cazul in care traumatismul se limiteaza la elongatia sau dilacerarea partiala a acestui fascicol, entorsa poate fi considerata stabila sau benigna. Cand sunt interesate si legamentele peroneoastragalian posterior, entorsa devine instabila, grava. Entorsa interna prin leziunea ligamentului deltoid tibioastragalian in urma miscarii de eversiune a piciorului este rar intalnita datorita rezistentei acestui ligament. Pentru ca miscarea de valgus fortat sa poata rupe acest ligament, este necesar sa fie rupta intai artera peroniera. De aceea leziunea ligamentului lateral intern insoteste unele fracturi ale maleolei peroniere avand in ansamblu echivalentul unei fracturi bimaleolare; nedepistarea ei atrage grave consecinte terapeutice prin aparitia unui picior valg dureros. Entorsa anterioara se produce consecutiv miscarii de extensie fortata a gleznei. Leziunea ligamentelor anterioare ale articulatiei tibioperoniere inferioare rezulta in urma rasucirii bruste a corpului in timp ce piciorul este fixat pe sol. Aceasta determina o rotatie exagerata a astragalului largind scoaba
4

tibiperonier si dand nastere diastazisului tibioperonier. Leziunea apare rareori izolat ca simpla entorsa, de obicei insotind fracturile uni sau bimaleolare. Entorsa se produce in special cand piciorul este intr-un grad oarecare de flexie plantara, pozitie de maxima instabilitate a piciorului pentru inversia sau eversia fortata caci astragalul este eliberat din scoaba tibioperoniera. Entorsa prin inversie fortata a piciorului este de departe cea mai frecventa : ligamentul lateral extern este destins, rupt sau dezinserat proximal sua distal. Ligamentul lateral extern este format din trei fascicule : peroneoastragalian anterior (care este tractionat cand piciorul este in flexie plantara si se rupe daca se produce o inversie brutala), peroneocalcanean (care este intins cand piciorul este in unghi drept rupandu-se la inversia din aceasta pozitie) si peroneoastragalian posterior (care se rupe mai rar piciorul trebuie prins in dorsiflexie si supinatie). Se pot rupe toate aceste trei fascicule, sau izolat, una sau doua dintre ele. Entorsa externa in afara de semnele clinice obisnuite, duce la indepartarea astragalului de maleola externa permitand patrunderea unui varf de deget intre maleola si astragal. Din acelasi motiv inversia sau eversia pasiva cu piciorul in dorsiflexie pot deveni posibile (in mod normal nu sunt posibile). Aceste miscari se executa prin prinderea in mana a calcaneului si mobilizarea lui in sensurile respective. Entorsa in eversie este mult mai rara. O eversie fortata detremina mai des o fractura maleolara decat o ruptura a ligamentului lateral intern, ligament puternic, format din patru fascicule asezate in doua planuri : - superficial (numit si ligamentul deltoidian si format din fascicolele tibioscafoidian si tibiocalcanian) - profund (format din fascicolele tibioastragaliene anterioare si posterioare) Entorsa prin eversie se poate rupe si ligamentul peroneotibial inferior determinand o largire (diastaza) a scoabei peroneotibiala, permitand miscari de lateralitate a astragalului in scobitura tibiperoniera, deci o agravare a instabilitatii gleznei. Entorsele piciorului propriuzis inafara de entorsele gleznei, care sunt cele mai frecvente, cu simptomatologie zgomotoasa si cu sechele uneori severe exista entorsele piciorului propriu zis.

Muchii implicai n micrile articulatiei gleznei


1. Muchii lojei anterioare a) gambierul anterior se inser proximal pe tuberozitatea extern a tibiei, pe tuberculul lui Gerdy, pe cele dou treimi superioare ale feei externe a tibiei i pe partea supero-intern a feei anterioare a membranei interosoase. Corpul muscular se continu ca un tendon puternic, care trece prin faa gleznei, pe sub
5

ligamentul inelar anterior al tarsului i se inser distal pe faa intern a primului cuneiform i a bazei primului metatarsian. Cnd ia punct fix pe tibie, flecteaz, adduce i roteaz nuntru piciorul. b) extensorul comun al degetelor este un muchi aplatizat. Se inser proximal pe tuberozitatea extern a tibiei, pe cele dou treimi superioare ale feei interne a peroneului i pe partea extern a membranei interosoase. Tendonul lui trece pe sub ligamentul inelar al tarsului i se mparte n patru tendoane secundare, care se ndreapt ctre ultimele patru degete. Cnd ia punct fix pe gamb, extensorul comun al degetelor este un extensor al ultimelor 4 degete pe picior i flexor, abductor i rotator extern al piciorului pe gamb. c) extensorul propriu al halucelui se afl ntre primii doi muchi i se inser proximal pe treimea mijlocie a feei interne a peroneului i pe partea corespunztoare a membranei interosoase. Tendonul distal trece i el pe sub ligamentul inelar anterior al tarsului i se ndreapt spre haluce, pe a crui falang se inser distal. Cnd ia punct fix pe gamb, extensorul propriu al halucelui este extensor al halucelui pe picior i flexor, adductor i rotator intern al piciorului pe gamb. Este sinergic cu gambierul anterior. d) peronierul anterior este cel mai extern muchi al lojei anterioare, se inser proximal pe jumtatea inferioar a feei anterioare a peroneului, tendonul lui trece pe sub ligamentul inelar anterior al tarsului i se termin distal pe baza celui de-al cincilea metatarsian. Cnd ia punct fix pe gamb, peronierul anterior este flexor, abductor n afar al piciorului pe gamb. Este sinergic cu extensorul comun al degetelor, al crui fascicol extern poate fi considerat. Muchii lojei externe lungul peronier lateral este muchiul cel mai superficial. Se inser proximal pe faa extern i pe marginea anterioar i extern a peroneului. Se continu cu un tendon lung i puternic, care coboar napoia maleolei externe, o nconjoar, se ndreapt spre mijlocul marginii externe a piciorului, trece pe faa inferioar a scheletului piciorului pe care o strbate oblic nainte i nuntru i se termin pe tuberculul extern al bazei primului metatarsian. Cnd ia punct fix pe peroneu, muchiul este extensor, abductor i rotator n afar al piciorului pe gamb. Particip la susinerea bolii plantare. scurtul peronier lateral este situat sub lungul peronier lateral. Se inser proximal pe cele dou treimi inferioare ale feei externe i pe marginea anterioar i marginea extern a peroneului. Tendonul lui coboar tot prin spatele maleolei externe, dublnd tendonul lungului peronier, pe care-l nsoete pn la marginea extern a piciorului, unde se termin ns pe baza celui de-al cincilea metatarsian.
6

14.2.3. Muchii lojei posterioare tricepsul sural cel mai voluminos muchi al gambei, este alctuit din: cei doi gemeni (intern i extern) i solearul gemenul extern (gastrocnemianul extern) se inser proximal pe faa posteroextern a condilului femural extern. gemenul intern (gastrocnemianul intern) se inser proximal pe faa posterointern a condilului femural intern solearul este un muchi lat i gros, situat naintea celor doi gemeni. Se inser proximal att pe tibie, ct i pe peroneu. Toate cele trei fascicule musculare converg ctre un tendon care le continu direcia, tendonul lui Achile. Acesta trece prin spatele articulaiei tibio-astragaliene i se inser pe jumtatea inferioar a feei posterioare a calcaneului. Prin intermediul tendonului lui Achile, tricepsul sural are o mare importan n aciunile motorii ale gambei i gleznei. Cnd ia punct fix pe inseriile superioare, tricepsul sural este flexor plantar al piciorului pe gamb i n mod accesoriu (prin cei doi gemeni), este flexor al gambei pe coaps. Cnd ia punct fix pe calcaneu, n poziie ortostatic, n mod accesoriu, ajut la meninerea poziiei de extensie a genunchiului. plantarul subire este un muchi filiform, aezat la partea intern a tendonului lui Achile pe care-l dubleaz. Se inser proximal pe condilul extern al femurului, se ndreat oblic n jos i nuntru i cobornd pe lng marginea intern a tendonul ui lui Achile, se inser distal fie pe acest tendon, fie pe faa posterioar a calcaneului. Acest muchi este flexor plantar al piciorului pe gamb, fiind sinergic cu tricepsul sural. popliteul este scurt, plat, are o form triunghiular, fiind situat pe faa posterioar a articulaiei femuro-tibiale, naintea gemenilor i a plantarului subire. Se inser proximal pe condilul femural extern, se ndreapt oblic n jos i nuntru i se inser pe faa posterioar a tibiei, deasupra liniei oblice a tibiei i pe buza superioar a acesteia. Este flexor i rotator nuntru al gambei pe coaps. flexorul comun al degetelor se inser proximal pe buza inferioar a liniei oblice a tibiei i pe treimea mijlocie a feei posterioare a tibiei, apoi coboar i se continu cu un tendon care nconjoar maleola intern, dup care i schimb direcia ndreptndu-se nainte n regiunea plantar, unde se mparte n patru tendoane terminale, inserndu-se pe bazele ultimelor falange. Cnd ia punct fix pe tibie, este flexor al ultimelor 4 degete pe picior i extensor al piciorului pe gamb. Cnd ia punct fix pe degete, n poziie ortostatic, susine gamba s nu se flecteze pe picior. Este deci i un sinergist al tricepsului sural. flexorul lung al halucelui se inser proximal pe cele dou treimi inferioare ale feei posterioare a peroneului i pe membrana interosoas tibio-peronier i se continu cu un lung tendon care alunec pe faa posterioar a extremitii
7

inferioare a tibiei, pe faa posterioar a astragalului, pe faa intern a calcaneului i ajunge n regiunea plantar. Aici se ndreapt oblic nainte i nuntru, ncrucieaz tendonul flexorului comun, cu care se unete i ajunge s se insere distal pe baza celei de a doua falange a halucelui. Cnd ia punct fix pe peroneu, este flexor al halucelui i al celorlalte degete, precum i un extensor al piciorului pe gamb. Cnd ia punct fix pe inseriile distale, n ortostatism, susine gamba s nu se flecteze pe picior. Este sinergic cu tricepsul sural i cu flexorul propriu. gambierul posterior este situat profund ntre cei doi flexori, imediat napoia membranei interosoase. Se inser proximal pe buza inferioar a liniei obli ce a tibiei, pe faa posterioar a tibiei, pe cele dou treimi superioare ale membranei interosoase i pe faa intern a peroneului, napoia crestei interosoase. Tendonul lui se ndreapt nuntru, ncrucieaz tendonul flexorului comun, trece pe marginea intern a acestuia, alunec napoia maleolei interne, pe care o nconjoar i se inser distal pe tuberculul scafoidului. Cnd ia punct fix pe gamb este extensor, adductor i rotator nuntru al piciorului pe gamb. Cnd ia punct fix pe scafoid, n ortostatism, susine gamba s nu se flecteze pe picior. Este sinergic cu tricepsul sural, cu flexorul comun i cu flexorul lung al halucelui.

Exercitii pentru glezna


In cazurile de entorsa minora de glezna, exercitiile de reabilitare incep imediat dupa traumatismin paralel cu exercitiile de mers. In entorsele mai severe si mai dureroase este posibil ca exercitiile de mers sa nu poata fi efectuate, desi cu ajutorul carjelor si a gipsului protector se poate sustine greutatea in picior, cum de altfel si cu ajutorul altor dispozitive de protectie si sustinere a gleznei. Daca durerea este severa se recomanda purtarea carjelor sub control medical. In general, daca durerea este suportabila, se incearca mersul si sustinerea greutatii in picior folosind carjele sau gipsul de protectie, intrucat aceste activitati fizice grabesc procesul de vindecare. Entorsele de glezna au nevoie de o medie de 6 saptamani pentru a se vindeca dar in unele cazuri pot sa dureze chiar 4 luni in functie de severitatea acestora. Un gips protector, un suport elastic saualte forme de sustinere a gleznei trebuiesc purtate in tot acest timp pentru a proteja ligamentele. Dupa vindecarea gleznei, folosirea unui dispozit de suport al gleznei ajuta la prevenirea unui nou traumatism. Chiar si dupa ce glezna si-a revenit destul de bine, se vor continua exercitiile de intindere si balans si alte exercitii fizice controlate, de mai multe ori pe saptamana pentru a se mentine glezna cat mai stabila. In general, entorsele beningne corect tratate nu lasa sechele.La 8-10 zile nu mai e necesar nici bandajul compresiv.Se interzice inca 3-4 saptamani activitatea sportiva. Sunt deosebit de utile pentru resorbtia edemului, prevenirea formarii aderentelor si mentinerea tonusului muscular.
8

1 Exercitii de extensie (Flexie plantara):

Exercitiul 1 : Ridicari pe varfuri . In aceasta miscare este implicata musculatura posterioara a gambei : muschiul tricepsul sural format din gemenii intern si extern si
solear

Pi - Stand T1 - Ridicari pe varfuri : contractie concentrica a tricepsului sural T2 - Revenire : contractie excentrica a tricepsului sural
Se vor executa 5-6 serii a cte 15-20 repetari.

Pentru o solicitare global a musculaturii gambelor, important va fi i aezarea picioarelor pe sprijin. Dac apropiem vrfurile se solicit cu precdere gemenii externi iar deprtndu-le, gemenii interni. Execitiul 2 : Ridicari pe varfuri , cu varfurile picioarelor orientate catre exterior Pi - Stand cu varfurile picioarelor orientate catre exterior T1 - Ridicari pe varfuri : T2 Revenire : gemenii interni se contracta excentric

Exercitiul 3: Ridicari pe varfuri , cu varfurile picioarelor orientate catre interior Pi - Stand cu varfurile picioarelor orientate catre interior T1 - Ridicari pe varfuri : gemenii externi se contracta concentric T2 Revenire : gemenii externi se contracta excentric
9

Exercitiul 4 Ridicari pe varfuri din asezat . Se executa extensia piciorului . Pi - Asezat pe scaun T1 ridicari pe varfuri : contractie concentrica a muschiului solear T2 revenire : contractie excentrica a solearului

2 Exercitii de flexie ( dorsiflexii )

Exercitiul 1 Pacientul in decubit dorsal se va efectua flexia dorsala activ pana unde poate pacientul dupa care se face pasiv. T1 Flexia dorsala a piciorului - tibial sau gambier anterior, extensor lung al halucelui,
extensor lung al degetelor si al III-lea peronier prin contractie concentrica

T2 Flexia dorsala pasiva - muschiul tricepsul sural format din gemenii intern si extern si solear se intind T3 Mentinerea pozitiei timp de o secunda T4 Revenire 5 serii x 10 repetari

10

Exercitiul 2 Dorsiflexii a piciorului cu rezistenta Pi Decubit dorsal cu rezistenta pe treimea distala a piciorului T1 Flexia piciorului : Este realizata de muschii: tibial sau gambier anterior, extensor
lung al halucelui, extensor lung al degetelor si al III-lea peronier prin contractie concentrica

T2 Revenire

Exercitii de inversie

Inversia : este realizata de tibialul posterior prin adductia si supinatia


piciorului; participa la extensia piciorului: aceste trei miscari compun inversia Pi aszat T1 inversia impotriva rezistentei : se contracta tibialil posterior T2 revenire

11

4Execitii de eversie

Pi asezat T1 eversie impotriva unei rezistente : lungul si scurtul peronier executa contractie concentrica T2 revenire lungul si scurtul peronier executa contractie excentrica

5 Alte exercitii
1 Exercitii de miscare a degetelor de la picioare folosind un prosop. Acesta se pozitioneaza pe podea si cu ajutorul degetelor de la picioare in timp ce calcaiul se mentine fix pe podea, se va trageacesta catre corp si apoi se va indeparta in acelasi mod 2 Muschii care participa la miscare sunt : flexorul scurt al halucelui si lumbricali. patratul plantar, flexorui comun (lung) al degetelor, scurtul flexor al degetelor si lungul flexor al halucelui .

12

3 Se realizeaza intinderea musculaturii posterioare a gambei. Aceste

exercitii se efectueaza in ortostatism cu fata la un perete si cu mainile la nivelul umerilor fixate pe perete. Se va pozitiona piciorul lezat in spatele celui sanatos, stand pe varf. Se pozitioneaza calcaiul pe podea si partea posterioara a membrelor inferioare in pozitie dreapta. Incet se va indoi genunchiul aflat in fata pana cand se simte intinderea musculaturii gambei .

13

Din aezat pe un scaun, se pune un creion i se cere pacientului s-l ridice cu ajutorul degetelor piciorului afectat. Apoi s-l aeze pe podea. Muchii sunt flexor lung degete, extensor lung al degetelor i flexor lung haluce.

6 Mers normal, pe distan crescnd. Muchii implicati sunt solear, tibial anterior, tibial posterior, peroneu lung, peroneu scurt, extensor lung degete, extensor lung haluce.

14

S-ar putea să vă placă și