EVALUAREA CLINIC A PACIENTILOR CU AFECIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR: Culegerea datelor Definiii semiologice:(vezi manifestari de dependenta aparat respirator)

Tuse: iritativ productiv; cu/fr disfonie; Expectoraia: cantitate, aspect; Hemoptizia: spute hemoptoice, hemoptizie franc (mic/medie/mare): Dispneea respiratorie: expiratorie/ total, paroxistic/permanent; Durerea toracic de tip pleural Pleurezia; Toracenteza. Date de anamnez: Istoric familial de boli: potenial transmisibile( TBC pulmonar); potenial genetic (cancere). Istoric personal: - Antecedente personale de boal respiratorie acut (viroze) - Antecedente personale de TBC pulmonar; - Expunere profesional la pulberi organice/anorganice cu potenial iritant bronic, fibrozant pulmonar; - Expunere profesional la ageni cu potenial cancerigen; - Expunere extraprofesional: fumatul: - Medicamente cu potenial de agresiune pulmonar. Examen fizic: Inspectie - Culorea tegumentelor i mucoaselor: cianoz a extremitilor, cald;congestia conjunctivelor; - Degete hipocratice; - Frecvena respiratorie (bradipnee; tahipnee); - Respiraie cu expir prelungit, uiertor: wheezing; zgomot de porumbar; - Atitudine anormal respiratorie a toracelui; - Conformaie modificat a toracelui (globulos, deformat cifo-scoliotic,refracii localizate etc); - Prezena tirajului intercostal, subclavicular: - Edeme periferice (cord pulmonar cronic). Percutie
- Hipersonoritate; -

> > > > > > >

Matitate/submatitate (lichid/ condensri pulmonare)

Auscultatie - Raluri bronice (n expir) sau alveolare (inspir) - Absena murmurului vezicular (lichid)., frecaturi pleurale INVESTIGATII SPECIFICE APARATULUI RESPIRATOR 1. INVESTIGAREA IMAGISTIC A APARATULUI RESPIRATOR: - Radiografia toracic / Radioscopiile toracice - Explorri radiologice cu substane de contrast: bronhografii (contrast radioopac iodat: lipiodol), fistulografii; - Explorarea CT toracic

- RMN - Explorare (cu izotopi radioactivi) scintigrafic: scintigrafie pulmonar de perfuzie; scintigrafie pulmonar de ventilaie Radiografia toracic Este o explorare medical diagnostic care ofer informaii despre structura peretelui osos toracic, mediastinului. cordului i pulmonilor. prin explorarea acestora sub radiaii X. Explorarea este contraindicat femeilor nsrcinate i necesit consimmntul informat al pacienilor. Explorarea necesit ndeprtarea hainelor i obiectelor metalice (bijuterii, ace de siguran, nasturi radiiopaci) care pot determina artefacte radiologice. Se efectueaz n ortostatism, n inspir profund, blocat Pentru studiul transparenei pulmonare distana fa de sursa de radiaii este de 1,5 m, n timp ce pentru aprecierea siluetei cardiace i a indicelui cardio-toracic (ICT) este de 2 m. Bronhografia Este o explorare medical diagnostic invaziv care permite diagnosticarea anomaliilor bronice efectuat prin adrninistrarea contrastului radioopac iodat prin fibrobronhoscopie. Explorarea necesit consimmntul informat al pacientului. Computertomografia toracic (CT, Tomografia computerizat toracic) Este o explorare medical diagnostic neinvaziv radiologic nativ sau icu administrare de contrast iodat radioopac care permite obinerea unor seciuni transversale ale peretelui toracic i organelor intratoracice la o rezoluie mare. Radiaiile X emise sub diferite unghiuri penetreaz diferit esuturile. Imaginile obinute sunt seciuni transversal transtoracice effectuate la o distan de 10 mm imaginile achiziionate sunt procesate digital, pe calculator i redate grafic ca tonuri de gri. .. Adminsitrarea parenteral i.v. a contrastului radioopac iodat hidrosolubil permite vizualizarea structurilor vasculare intratoracice. Explorarea este containdicat la femeile gravide,, la pacienii alergici la iod sau cu insufiein renal la cei cu claustrofobie sau cu obezitate extrem CT spiral de nalt rezoluie este o variant de CT-cu rezoluie superioar, seciunile fiind realizate la distan de 1,5 - 2 mm, fapt care permite eliminarea artefactelor de micare la pacienii necooperani. Procedurile CT dureaz aproximativ 30 min Rezonana magnetic nuclear (RMN) toracic Este o explorare medical diagnostic neinvaziv bazat pe capacitatea atomilor de H din esuturi de a se orienta diferit ntr-un camp magnetic la expunerea la unde de radiofrecven RMN are o serie de avantaje fa de CT: ofer un contrast mai bun ntre structurile patologice i cele normale, permite vizualizarea structurilor vasculare contrast, elimin artefactele osoase i poate fi repetat fr risc de iradiere. Explorarea este contraindicat pacienilor cu obezitate morbid celor cu claustrofobie, precum i persoanelor purttoare de implanturi metalice (stimulatoare cardiace, tije metalice de osteosintez, implanturi timpanice, pompe de perfuzie implantate etc). Procedura dureaz aproximativ 30 min. Scintigrafia pulmonar de ventilaie i perfuzie Sunt explorri medicale diagnostic neinvazive nucleare, care necesit consimmnt informat.

Metodele permit identificarea i localizarea defectelor de perfuzie i, respective, de ventilaie prezente la nivelul pulmonilor. Explorrile sunt contraindicate n sarcin. Scintigrafa pulmonar de perfuzie se realizeaz prin injectarea i.v. a unor macroagregate de abumin marcate cu Tc radioactive, captarea pulmonar a radiotrasorului fiind msurat cu o camer de scintilaie. Pacientul este plasat succesiv n diferite poziii (decubit dorsal, ventral, lateral, poziii oblice etc), gamma-camera nregistrnd fixarea radiotrasorului pe filme radiologice sau Polaroide. Diametrul mare al microagregatelor marcate de albumin face dificil traversarea barierei pulmonare capilare, particulele rmnnd un timp ndelungat la nivelul microcirculaiei. Scintigrafia pulmonar de poerfuzie este sensibil dar puin specific. Datele sunt modificate n tromboembolismul pulmonar, dar i n procesele parenchimatoase (pneumonii, emfizem, pleurezii). Scintigrafia pulmonar de ventilaie detecteaz anomaliile de ventilaie cu ajutorul kryptonului sau a DTPA (acid dietilentriarninpentaacetic) marcat cu Tc radioactiv, inhalat de pacient prin intermediul unei piese bucale i mti faciale. Cnd se utilizeaz DTPA marcat scintigrafia pulmonar de ventilaie se realizeaz naintea celei de perfuzie. Dac se utilizeaz krypton, scintigrafia pulmonar de ventilaie se realizeaz nainte, n timpul sau dup realizarea celei de perfuzie pulmonar Concordana topografic a defectelor de perfuzie i ventilaie pledeaz pentru boli ale parenchimului pulmonar, n timp ce neconcordana sugereaz tromboembohsmul pulmonar. Scintigrafia pulmonar dureaz aproximativ 30 min. 2. EXPLORAREA FUNCIONAL RESPIRATORIE Spirometrie - Spirografie - Analiza gazelor - Teste farmacodinamice: test bronhoconstrictor, test bronhodilatator Tehnicile spirografice: Scop: Determinarea funciei ventilatorii pulmonare. Utile n diagnosticul tipului de tulburare ventilatorie: Obstructiva; Restrictiv; Mixt; Utile n diagnosticul caracterului reversibil/ireversibil terapeutic al tulburrii ventilatorii; Utile n evaluarea progresivittii bolilor cronice respiratorii 3. EXAMINARI DE LABORATOR Examenul sputei si al aspiraiei bronsice: Examenul sputei (expectoratie spontana sau prin aspiraie bronic pe sond intratraheal sau bronhoscopic) permite identificarea microorganismelor responsabile de infeciile bronice. Recoltarea sputei se face matinal, n poziie eznd, dup hidratare corespunztoare i 2-3 respiraii profunde, urmate de efort de tuse. Pentru culturile din sput pacientul expectoreaz ntr-un recipient steril. Inspecia macroscpica a aspectului sputei: - Culoare; - Consisten - Prezena produselor patologice (snge, puroi, mucus, parazii). Examinarea de laborator a sputei presupune examen citologic i bacteriologic. Examen citologic al sputei - Celularitate suspect; - Eozinofile (n astmul bronic alergic)

Examen bacteriologic - Direct (coloraie Gram i Ziehl-Nilsen); - Culturi (flor banal, bacil Koch). Examenul lichidului pleural - exudat, transudat Examenul de sange Examen de urina 4. TESTE CUTANATE - Intradermoreactia la tuberculina 5. EXAMINARI ENDOSCOPICE - Fibrobronhoscopia SEMNE SI SIMPTOME(MANIFESTARI DE DEPENDENTA) POSIBILE IN AFECTIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR 1. Durerea toracica: - difera ca localizare, intensitate si mod de aparitie, in functie de: regiunea afectata (schelet toracic, pleura, parenchim pulmonar) ; intinderea leziunilor - Nu exprima intotdeauna o afectiune la nivelul aparatului respirator - Creaza disconfort, perturba somnul pacientului, limiteaza miscarile 2. Tusea :este un act reflex sau voluntar determinat de excitanti fizici ,chimici,inflamatori si are ca rezultat expulzarea violenta si sanora a aerului intrapulmonar si a eventualelor secretii patologice sau a corpilor starini din arborele traheobronsic .Tusea reprezinta o reactie de aparare a organismului pentru eliminarea produselor patologice din caile respiratorii .Reflexul de tuse este un act reflex modificat. - Dupa caracter poate fi uscata( fara expectoratie ) sau umeda productiva cu expectoratie ,ce apare de obicei la schimbarea pozitiei corpului tuse surda latratoare este consecinta unor compresiuni traheobronsice determinate de adenopatii tuse bitonala in cazul paraliziei corzilor vocale tusea convulsiva tusea iritativa la fumatiri sau in complicatiile cardiovasculare tusea cavernoasa apare in cavernele tuberculoase . - difera ca frecventa, mod de aparitie (matinala, vesperala, in anumite conditii). - poate duce la epuizarea pacientului si la perturbarea somnului. - in unele situatii e necesara provocarea tusei pentru facilitarea eliminarii secretiilor
3. Expectoratia cantittate, aspect- reprezinta ceea ce se elimina din teritoriul alveolo-bronho-traheal

prin actul tusei.rezultatul expectoratiei este sputa.Sputa contine secretia diferitelor glande seroase si mucoase ,exudat inflamator ,transudat din capilarele pulmonare si alveolare ,sange,eventual corpi straini - prezinta caracteristici diferite, examenul macroscopic si de laborator - ofera informatii referitoare la diagnostic si etiologie. - reprezinta un produs patologic periculos pentru propagarea infectiei.
4. Dispneea este definita ca respiratie dificila ( cu efort);respiratie constientizata ca

anormala,determinand o situatie de disconfort.In caz de dispnee apar modificari de frecventa ,amplitudine si regualritate ce se coreleaza cu travaliu ventilator crescut.

este consecinta scaderii aportului de oxigen si cresterii CO 2, comprimarii organelor mediastinale si obstructiei cailor respiratorii. Pentru aparitia perceptiei de dispnee sunt necesare o serie de informatii cu punct de plecare in receptorii pulmonari .Exista puncte de receptori in muschi si tendoane ,receptori la nivelul vaselor (carotida,aorta) capabili sa inregistreze modificari ale gazelor in sange ,receptori care trimit impulsuri la musculatura periferica .Toti acesti favorizeaza un trafic crescut la nivelul centrilor care coreleaza respiratia .Acest trafic impreuna cu inregistrarea efortului muscular crescut ,duc la inregistrarea dispneei. - Difera in functie de timpul respirator afectat (inspiratorie,expiratorie), ritmul respiratiei, circumstante de aparitie - efort sau repaus; paroxistica . - Frecvent sugereaza o afectiune respiratorie. - Poate fi insotita de tiraj, cornaj, wheezing,batai ale aripilor nazale, turgescenta jugularelor. - Determina anxietatea pacientului, intoleranta la efort, ortopnee.
5. Vomica: semn clinic grav ce apare ca o coplicatie in chist hidatic pulmonar, abcesul pulmonar. Poate

fi unica sau fractionala.Se caracterizeaza prin eliminarea unei cantitati mari de sputa ce are un aspect lichid, limpede = ca apa de stanca ,cu gust salciu in chistul hidatic ; sau aspect purulent, sau sange cu puroi, vascos,urat mirositor in abces pulmonar . Interventii - Asezarea pacientului in pozitie sezanda sau semisezanda - Aspirarea si asezarea pacientului in pozitie de drenaj postural - Administrarea de oxigen - Administrarea de medicamente fluidifiante ,expectorante pe cale orala sau aerosoli - Hidratare zilnica cu 2-3 litri de lichide pe zi
6. Hemoptizia este dominanta in unele afectiuni respiratorii,reprezentant eliminarea de sange rosu,

aerat, proaspat ,provenit din caile aeriene, in urma unui efort de tuse prin expectoratie .
7. Sughit: apare prin iritarea nervului frenic

De precizat In afectiunile respiratorii pot aparea manifestari clinice legate de a) Scaderea aportului de oxigen: cianoza, tahicardie, confuzie, delir, coma, HTA b) Cresterea CO 2 in sange: transpiratii abundente, cefalee, agitatie, acidoza c) Prezenta unui proces infectios: febra, frison Probleme de dependenta - alterarea vocii, - alterarea schimburilor respiratorii - dispnee, - obstrucia cailor aeriene, - comunicare ineficace, - durere, - alterarea echilibrului termic- hipertermie, - vulnerabilitate, - risc de accidente, - risc de infecie Intervenii: - Intervenii proprii: comunicare, hidratare, alimentare, mobilizare, igiena, profilaxie, educaie, supravegherea strii de contienta, supravegherea funciilor vegetative

Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii si analize si ngrijirea dup efectuarea acestora, administrarea tratamentului general si local, profilaxia infeciilor, prevenirea complicaiilor.