Sindromul lui Asperger este o tulburare pervaziva (neregulata) de dezvoltare a copilului similar cu autismul dar, spre deosebire de acesta,

a, nu intarzie dezvoltarea normala a intelectului si a limbajului. Acest tip de afectiune este depistat in jurul varstei de 3-4 ani si are o frecventa de pana la 10/10 000, fiind mai des intalnita la baieti, decat la fete. Pana in prezent, au fost incriminati factorii genetici in aparitia lui, fara a se preciza leziunile genetice responsabile.

Simptomele copiilor afectati de Asperger

Iata cateva dintre caracteristicile acestui sindrom, pe care le puteti detecta, cu usurinta, la copiii afectati:

nu au privirea ochi-in-ochi; nu sunt interesati de interactiunea sociala sau, daca sunt, nu stiu cum sa se comporte pentru ca: nu pot citi mesajele nonverbale; ei insisi nu au un comportament nonverbal, expresivitate faciala; nu inteleg regulile sociale si de ce oamenii se supara cand ei le incalca (de exemplu, nu sesizeaza ca intrerup pe altii si vorbesc fara sa-i intereseze acest lucru; nu pot interpreta raspunsurile celorlalti si se inhiba; nu pot intui gandurile si nu pot deduce comportamentele celorlalti; nu inteleg metaforele, ci doar explicatiile concrete; sunt anxiosi, par dezinteresati de alte persoane, rusinosi, timizi; sunt incapabili sa-si exprime spontan bucuria, sa o impartaseasca, sa se bucure la vederea unei persoane agreate; isi fac greu prieteni si sunt respinsi de cei de-o varsta; pot fi sensibili la sunete, atingere, gust, miros, durere, temperatura, textura alimentelor; pot avea articulatii laxe (usoare), ceea ce-i determina sa aiba dificultati la scris; uneori, acesti copii pot fi neindemanatici, fara abilitati sportive (nu pot prinde mingea); au preocupari, interese restrictive, repetitive, anormale ca intensitate si frecventa; manifesta uneori manierisme motorii (flutura mainile, rasucesc degetele, corpul intr-un anume fel, nefunctional); au rutine, ritualuri proprii, nonfunctionale, a caror modificare determina o mare anxietate si la care nu renunta; pot crea neologisme, pot desena masini complicate inventate de ei desen marcat de stereotipii; pot crea personaje imaginare cu care dialogheaza; verbalizeaza gandurile proprii fara cenzura, pot fi taciturni sau prea vorbareti cu unele persoane; prezinta limbaj - corect gramatical, dar cu pronuntie particulara, cu o nota de pretiozitate, pedanterie, cu stereotipii; pot lucra ore intregi in activitati preferate fara intrerupere, au abilitati si performante remarcabile in unele domenii (astronomie, matematica, muzica, chimie, computer), memorand cu usurinta cantitati mari de date din aceste sfere de interes, uneori fara utilitate evidenta.
1

Ce spun specialistii
Copiii cu acest sindrom prezinta o slaba interactiune sociala si un comportament social afectat calitativ, manifestand preocupari si interese restrictive si stereotipe, deoarece sunt incapabili de rezonare afectiva. Deficientele in interactiunea sociala si de empatie pot fi antrenate, educate prin terapii specifice (individuala, de grup), particularitatile de limbaj (stereotipii, prozodia) pot fi ameliorate prin educatie speciala, spre deosebire de autism, adaptarea sociala fiind mai buna. Terapia cu Risperidona sau SSRI (inhibitoare ale recaptarii serotoninei) amelioreaza cu succes simptomatologia principala a sindromului.

Rolul familiei
Familia are nevoie de informare, autoinformare, terapie, consiliere, pentru:

a invata sa accepte copilul asa cum e; a respecta rutinele zilnice (servirea mesei, lectii desfasurate dupa un orar fix si in acelasi loc la biroul copilului, ora fixa de culcare); deci, a fixa reguli si cerinte constante care ii ajuta foarte mult pe copii; a incuraja dezvoltarea abilitatilor pe care acesta le are, pentru a-l orienta spre cariera potrivita (unii dintre ei putand urma cursuri universitare); a lua contact cu organizatii care se ocupa de acest tip de boala; a invata de la specialistii in domeniu tehnica prin care isi pot invata la randul lor copilul sa priveasca ochi-in-ochi; a explica normele sociale, pe intelesul copilului (de ce si unde sunt necesare; il vor invata sa astepte, sa asculte ce spun cei care tocmai vorbesc si apoi sa ceara permisiunea sa vorbeasca); a face copilul sa inteleaga sentimentele celorlalti prin jocul de rol, tehnica stop and think ; a invata copilul replici adecvate in functie de situatie; astfel, parintele studiaza cu el comportamente umane la tv si in filme, ii explica exprimarile metaforice; a-i asigura anturaj daca e un singuratic; a-l ajuta la lectii, eventualele deficiente la scris putand fi depasite de catre copil prin utilizarea computerului la scrierea temei; a recompensa copilul cu activitati preferate, dupa o activitate solicitanta.

Sindromul Asperger
Generalitati
Sindromul Asperger se caracterizeaza printr-o tulburare a dezvoltarii, in care individul afectat are dificultati in intelegerea modalitatilor de interactiune sociala. Oamenii cu sindrom Asperger au unele manifestari de autism (concentrare anormala asupra propriei persoane, caracterizata prin tulburari grave de comunicare, dificultati de concentrare si interactiune sociala), in special abilitati sociale slabe si tendinta spre rutina. Totusi, spre deosebire de cei cu autism, copiii cu sindromul Asperger incep sa vorbeasca in jurul varstei de 2 ani (varsta la care se dezvolta vorbirea in mod normal). Nivelul lor de inteligenta este normal sau superior normalului. Ambele afectiuni apartin de un grup de boli numit "Tulburari Globale de Dezvoltare". Un studiu recent realizat intr-o comunitate de 76.000 de indivizi din SUA a detectat faptul ca 3 din 1000 de copii sunt afectati de sindromul Asperger.

Cuprins articol
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Generalitati Cauze Simptome Investigatii Tratament - Generalitati Profilaxie Tratament ambulatoriu

Cauze
Nu se cunoaste cauza exacta a sindromului Asperger. Sindromul Asperger tinde sa fie transmis pe cale genetica (tendinta ca boala sa fie regasita la mai multi membrii ai unei familii), cu toate ca cercetatorii nu au descoperit exact care este gena vinovata. Multi specialisti considera ca exista si alti factori ce tin de mediul individului, care ar putea juca un rol in producerea bolii, cu toate ca cercetatorii, studiind mai multi dintre acesti factori incriminati, inclusiv vaccinurile, nu au descoperit o cauza clara.

Simptome
3

Exista mai multe simptome prin care ar putea sindromul Asperger sa se manifeste. Copilul poate avea simptome variate ca si intensitate, de la usoare pana la severe si, de asemenea, se pot manifesta cateva sau mai multe dintre acestea. Datorita varietatii largi a simptomatologiei, nu exista doi copii cu sindrom Asperger care sa se manifeste la fel. Simptome in timpul copilariei Parintii remarca de obicei, simptomele sindromului Asperger in momentul in care copilul lor incepe sa mearga la gradinita si sa interactioneze cu alti copii. Acesti copii afectati de sindromul Asperger pot sa se manifeste in urmatoarele moduri: -incapacitatea de a invata tehnici de interactiune sociala si lipsa unor abilitati sociale innascute, precum capacitatea de a "citi" limbajul trupului, de a incepe si mentine o conversatie si de a-si astepta randul pentru a vorbi -ii displace orice schimbare in rutina zilnica -lipsa de empatie (capacitatea de a recunoaste si a relata emotiile la cei din jur) -incapacitatea de a recunoaste modificari subtile in tonul si accentul conversatiei, prin care vorbitorul schimba sensul unei relatari; astfel, copilul nu va putea intelege o gluma, sau un comentariu sarcastic va fi perceput ca atare; de asemenea, relatarile lui vor fi lipsite de tonuri, accente si intonatie si, astfel, vor fi dificil de inteles -poate avea un mod formal de a vorbi care este prea avansat comparativ varstei sale -poate evita sa priveasca direct in ochii celor din jur -poate avea expresii si posturi aparte -poate fi preocupat doar de unul sau cateva lucruri despre care stie foarte multe; multi copii cu sindromul Asperger par a fi interesati excesiv de activitati neobisnuite, precum rezolvarea de puzzle-uri, proiectarea de case, desenarea unor scene extrem de detaliate sau pot fi pasionati de astronomie -pot sa vorbeasca mult, de obicei despre subiectul favorit; este des intalnit monologul; gandurile private sunt frecvent exteriorizate -este posibil sa aiba o dezvoltare motorie intarziata; copilul poate invata mai greu modul de utilizare a furculitei si a linguritei, de a merge pe bicicleta sau cum sa prinda o minge; poate avea un mod ciudat al mersului, iar scrisul de mana este frecvent deficitar -poate fi extrem de sensibil si sa reactioneze exagerat la zgomote de intensitate mare, la lumini, la gusturi intense sau texturi aparte -poate avea o capacitate de memorare dezvoltata si abilitati aparte in matematica; copilul poate fi capabil sa memoreze date, formule si numere de telefon cu o neobisnuita acuratete in ceea ce priveste detaliile. Cu toate ca aceasta afectiune este in multe moduri asemanatoare cu autismul, copilul cu sindromul Asperger are, in mod tipic, abilitati normale spre avansate ale limbajului si intelectului. De asemenea, cei cu sindrom Asperger, in mod tipic, intampina dificultati in a-si face prieteni si in a se implica in activitati sociale. Simptome in adolescenta si la adultul tanar Majoritatea simptomelor persista in timpul adolescentei si, cu toate ca bolnavul poate incepe sa deprinda abilitati de interactiune sociala, dificultatile in comunicare raman. Probabil ca vor avea in continuare dificultati in a intelege comportamentul anturajului.
4

Adolescentul cu sindrom Asperger, precum ceilalti adolescenti, va dori sa-si faca prieteni, dar se poate simti timid sau intimidat la abordarea celor de varsta lui. Se va simti diferit de ceilalti. Datorita faptului ca ceilalti adolescenti pun mare pret pe a fi si a arata "de gasca", efortul de a se integra poate deveni frustrant si epuizant emotional pentru adolescentii cu sindrom Asperger. Pot fi imaturi, comparativ cu varsta lor biologica si pot fi naivi si prea increzatori, ceea ce ii va face tinte usoare pentru batjocura si cicalire.Toate aceste dificultati pot determina adolescentii cu sindrom Aspernger sa devina izolati si retrasi din punct de vedere social si sa sufere de depresie si anxietate. Totusi, unii dintre adolescentii suferinzi de sindromul Asperger, sunt capabili sa-si creeze si intretina cateva prietenii de-a lungul anilor de scoala. Unele dintre trasaturile clasice ale sindromului Asperger pot functiona in beneficiul adolescentului. Adolescentii cu sindrom Asperger sunt in mod tipic dezinteresati in a urmarii normele sociale si de a gandi dupa niste norme conventionale, permitand dezvoltarea unei gandiri creative si urmarirea unor interese si scopuri originale. Tendinta lor de a agrea regulile si, de asemenea, onestitatea lor caracteristica, ii poate sprijini in a excela la scoala si pe plan civic. Simptomele adultului Sindromul Asperger este o afectiune prezenta pe toata durata vietii, cu toate ca are tendinta de a se stabiliza cu timpul si, de asemenea, uneori se remarca ameliorari. De obicei adultii reusesc sa atinga o mai buna intelegere a propriilor defecte si calitati. Sunt capabili sa acumuleze abilitati sociale si sa invete cum sa reactioneze in societate, in functie de comportamentul anturajului. Multi oameni cu sindromul Asperger se casatoresc si au copii. Unele calitati care sunt tipice sindromului Asperger, precum memoria excelenta si capacitatea de concentrare, pot creste sansele unei educatii universitare si a unei cariere de succes. Multi oameni cu sindrom Asperger par fascinati de tehnologie si optiunea cea mai frecventa in alegerea carierei este cea de inginer. Totusi, cariera in domeniul stiintific este, fara indoiala, singura in care acestia exceleaza. Intr-adevar, multe personalitati istorice au avut simptome ale sindromului Asperger, inclusiv Wolfgang Amadeus Mozart, Albert Einstein, Marie Curie si Thomas Jefferson. Boli asociate Multi copii cu sindrom Asperger au boli asociate si pot avea si simptomele acestora. Printre afectiunile asociate se numara: -tulburarea caracterizata de deficitul de atentie si hiperactivitate -tulburare anxioasa -depresie (mai ales la adolescenti) -comportament obsesiv-compulsiv -tulburarea de anxietate sociala.

Investigatii
Sindromul Asperger este o tulburare a dezvoltarii, prin care individul intampina dificultati in a intelege cum sa interactioneze din punct de vedere social. Stabilirea diagnosticului se realizeaza
5

cel mai bine prin culegerea de informatii de la parinti, medici, profesori si alti indivizi implicati in ingrijirea si supravegherea copilului, caci acestia sunt cei care cunosc cel mai bine comportamentul copilului. Diagnosticul de sindrom Asperger se stabileste atunci cand se intalnesc anumite criterii. Acestea includ: -interactiuni sociale defectuoase -comportament, interese si activitati neobisnuite -limbaj dezvoltat normal -lipsa tulburarilor in dezvoltarea abilitatilor de autoingrijire si a curiozitatii fata de mediul inconjurator. Specialistii in domeniu vor analiza istoricul medical al copilului si vor obtine informatii in ceea ce priveste dezvoltarea acestuia, inclusiv date despre dezvoltarea motorie, a limbajului, despre domeniile de interes ale copilului si a interactiunilor de natura sociala. De asemenea, specialistul se va interesa despre sarcina si despre istoricul medical in familie (ce alte boli au fost prezente la rudele directe ale copilului afectat). Specialistul poate investiga copilul pentru a stabilii daca simptomatologia se datoreaza sindromului Asperger. Se pot indica urmatoarele forme de evaluare: -test psihologic prin care se evalueaza intelectul si capacitatea de invatare, IQ-ul (coeficient de inteligenta) si abilitatile motorii; se poate realiza, de asemenea, un test de personalitate -evaluarea capacitatii de comunicare, prin care se testeaza gradul de dezvoltare a limbajului; copiii se testeaza pentru a evidentia capacitatea lor de intelegere si de utilizare a limbajului in comunicare; de asemenea se testeaza si formele non-verbale de comunicare, alaturi de limbajul non-literal, precum umorul sau metafora; se vor urmarii tonul, intensitatea si accentele utilizate de copil -examinare psihiatrica prin care specialistul va evalua relatiile copilului cu familia si apropiatii, reactia la situatii noi si capacitatea acestuia de a intelege sentimentele celorlalti, precum si comunicarea indirecta, precum sarcasmul si cicalirea; medicul psihiatru va observa copilul acasa si la scoala; de asemenea se vor investiga si alte posibile afectiuni, precum anxietatea si depresia, tulburari care se regasesc frecvent la cei cu sindromul Asperger. La momentul stabilirii diagnosticului, medicul specialist va concluziona daca copilul intruneste criteriile de diagnostic publicate in Manualul de Diagnostic si Statistica a Bolilor Mentale (DSMIV-TR), publicatie ce apartine de Asociatia Americana de Psihiatrie.

Tratament - Generalitati
Intentia tratamentului in cazul sindromului Asperger, este de a inbunatatii abilitatile copilului de a interactiona si de a deveni astfel, eficient in societate si capabil sa se autointretina. Deoarece fiecare pacient suferind de sindrom Asperger este unic in ceea ce priveste numarul si severitatea simptomelor, tratamentul ar trebui sa fie destinat nevoilor individuale ale pacientului si disponibile in functie de resursele familiei. Tratamentul specific se bazeaza pe simptome.
6

Obtinerea serviciilor Se poate incepe prin contactarea scolilor, in scopul de a afla ce fel de servicii sunt disponibile pentru copil. Fiecare copil are dreptul la educatie. Legile obliga scolile sa puna la dispozitie serviciu educational pentru copiii cu inabilitati, copiii cuprinsi intre 3 si 21 de ani. Se poate discuta cu personalul scolii pentru a se stabilii programul educational individual si scopurile acestuia. Programele educationale individuale sunt create pentru a se potrivi la nevoile copilului, bazandu-se pe gradul de dezvoltare al acestuia. Programe scolare Se vor analiza mai multe scoli pentru a se stabilii care dintre acestea se potriveste cel mai bine cu nevoile copilului. Criterii pentru alegerea scolii: -se lucreaza cu grupuri de copii restranse ca numar -exista un specialist in comunicare, specialist care poate ajuta la dezvoltarea abilitatilor sociale -exista oportunitatea de a interactiona social intr-o forma organizata si supravegheata -se insista pe acumularea de deprinderi utile in viata reala si se incurajeaza interesele si talentele speciale ale copilului -se doreste individualizarea curriculei scolare (programa scolara) -exista indrumatori care se isi pot concentra activitatea pe confortul emotional al copilului si care pot constitui ca o legatura a acestuia cu familia -exista entuziasm si respect pentru diversitate si exista compasiune pentru elevi. Parintele ar trebui sa fie mereu informat despre cum decurg lucrurile la scoala. Se poate scrie ca un fel de jurnal, in care parintii si profesorii isi noteaza alternativ observatiile in ceea ce priveste copilul afectat de sindromul Asperger si, astfel, se poate realiza o mai rapida si eficienta evaluare a modului in care copilul evolueaza. Strategii de tratament Tratamentul se centreaza pe imbunatatirea modului de comunicare, a abilitatilor sociale si a modului de comportament a copilului. Programul de tratament poate fi ajustat frecvent, pentru a se optimiza strategiile de abordare a copilului. Se va insista pe calitatile copilului, prin incurajarea acestuia de a explora domeniile de interes. Integrarea in grupuri de copii orientati spre anumite activitati comune, precum si consilierea tintita pot fi de ajutor. Copiii cu sindrom Asperger care sufera si de alte afectiuni precum cele enumerate mai sus, pot fi mai solicitanti pentru parintii care deja intampina dificultati cu un copil cu nevoi speciale. Aceste boli auxiliare pot necesita tratament medicamentos specific, precum si alte forme de terapie.

Profilaxie
Cercetatorii nu au descoperit inca, un mod de a preveni sindromul Asperger. Unele grupuri sustin ca vaccinul rubeola-rujeola-varicela provoaca aparitia sindromului Asperger si autismul. Dar numeroase studii nu au putut dovedi legatura dintre aceste afectiuni si vaccinul mai sus amintit. Medicii recomanda imunizarea copilului, deoarece lispa acestei masuri profilactice pune in pericol atat individul, cat si restul comunitatii in a dezvolta boli grave si, uneori, chiar letale.
7

Tratament ambulatoriu
Parintele trebuie informat in ceea ce priveste sindromul Asperger si are obligatia sa ofere un ambient placut si afectuos pentru copil. Parintele trebuie sa constientizeze ca, la fel ca si in cazul celorlalti, copilul sau are atat calitati cat si defecte si ca acesta are nevoie de sprijin, rabdare si intelegere pe cat de mult posibil. Un element extrem de important este autoeducarea parintelui in ceea ce priveste boala copilului si in a afla care sunt perspectivele de viitor, pentru ca asa va putea sa-l ajute sa devina un individ independent. De asemenea, parintele va cere sfaturi medicului de familie, specialistilor si organizatiilor destinate celor bolnavi cu sindromul Asperger. Se recomanda flexibilitate, creativitate si dorinta de a invata permanent din partea parintilor, in cazul cresterii unui copil cu sindrom Asperger. Strategii generale pentru a avea succes Copiii cu sindrom Asperger beneficieaza de pe urma rutinei zilnice in ceea ce priveste servirea mesei, facerea lectiilor si ora fixa de culcare. De asemenea acestia agreaza regulile si cerintele constante, care pentru ei semnifica mai putin stres si confuzie.Multi indivizi suferinzi de sindrom Aspenger, se descurca mai bine cu stilul de predare verbal (adica expunere in cuvinte, fara gestica). O expunere directa, concisa si fara ocolisuri este de asemenea utila.
Bolnavii cu sindrom Asperger au frecvent dificultati in a vedea lucrurile in ansamblu si au tendinta de a se concentra pe elemente mai mici, componente ale intregii probleme. Din acest motiv indivizii cu sindrom Asperger beneficieaza cel mai bine de stilul de predare in care se prezinta separat elementele unui intreg si astfel, treptat, copilul va percepe imaginea de ansamblu (copiii neafectati inteleg mai bine atunci cand li se preda mai intai imaginea de ansamblu, iar apoi sunt studiate elementele acesteia separat). Pot fi de ajutor si expunerile sub forma de imagini, scheme si material scris.

Trebuie stiut ca zgomotele de fond, precum ticaitul ceasului sau zumzetul neonului pot fi elemente ce distrag atentia copilului. Copii cu sindrom Asperger se maturizeaza mai lent. De aceea nu trebuie sa se solicite un comportament specific varstei biologice.Se va incerca identificarea si evitarea factorilor ce distrag atentia copilului. Copilul va fi pregatit pentru situatii dificile si va fi invatat cum sa le manipuleze.

Strategii pentru dezvoltarea abilitatilor sociale E posibil ca individul sa nu inteleaga normele si regulile de ordin social pe care ceilalti copii le percep mult mai natural. Se vor da explicatii clare pentru motivul pentru care anumite moduri de comportament sunt solicitate si se vor impune reguli pentru acestea.Se va incuraja copilul sa se uite in ochii celor din anturaj, in momentul in care i se vorbeste si i se va explica motivul pentru
8

care acest lucru este necesar. Este indicat sa se ofere o mica recompensa in momentul in care copilul foloseste o abilitate sociala, mai ales cand aceasta nu i s-a solicitat.
Se vor practica activitati precum jocuri sau sedinte de intrebari urmate de raspunsuri, caci astfel copilul este nevoit sa astepte momentul cand sa vorbeasca si sa asculte ce zic ceilalti.Prin jocuri in care cei implicati isi asuma diferite roluri si prin studierea comportamentului uman vazut in filme sau la televizor, copilul va intelege sentimentele celorlalti.Parintele isi va invata copilul cum sa recunoasca si cum sa raspunda la anumite situatii in cadru social. I se pot oferi, ca ajutor, anumite replici pe care sa le poata da in anumite situatii, ca atunci cand i se face cunostinta cu o persoana noua. Tot prin joc cu personaje imaginare, copilul poate fi invatat cum sa interactioneze.

In cazul in care copilul are tendinta de a fi singuratic, i se va asigura un anturaj.Copilul va fi invatat notiuni precum cele de loc privat si public, pentru a intelege, astfel, ce fel de comportament sa abordeze in anumite situatii. De exemplu, imbratisarea poate fi nepotrivita la scoala, dar este permisa acasa.

Strategii in ceea ce priveste scolarizarea Se vor utiliza sisteme vizuale, precum calendarele, listele si notitele, pentru a se putea realiza o mai buna organizare a lectiilor. Copilul va fi orientat se respecte programul de scoala. Inainte de a incepe anul scolar va fi revizuit cu copilul programul zilnic.Copilul va fi protejat de cicaliri si batjocura anturajului. Se poate vorbi cu profesorii si consilierii scolari, despre invatarea celorlalti copii despre ce inseamna sindromul Asperger.
E indicata asezarea copilului alaturi de copiii care inteleg boala acestuia si nevoile speciale pe care acesta le necesita. Tot acesti colegi mai intelegatori pot deveni prietenii copilului si ii pot fi companioni in timpul pauzelor. Profesorului i se va solicita integrarea copilului in activitati care ar putea sa-i puna in valoare calitatile, precum cititul, scrisul dupa dictare si orele de arta (ex: pictura). Se va incerca realizarea unei rutine zilnice in ceea ce priveste temele pentru acasa, prin stabilirea unei perioade fixe din timpul zilei pentru aceasta activitate si prin folosirea aceleiasi locatii (ex: biroul din camera copilului). Se pot folosi recompense pentru motivarea copilului. I se poate permite sa se uite la televizor sau sa se joace jocul favorit la calculator, cand acesta se comporta bine.Unii copii cu sindromul Asperger au dificultati la scrierea de mana. Acest lucru poate fi remediat prin scrierea temei pentru acasa la calculator.

Sindromul Asperger
Sindromul Asperger este o afectiune neurologica care apare cu precadere la copiii intre 3 si 8 ani si cu precadere la baietei. Se confunda adesea cu ADHD-ul si necesita investigatii complexe pentru diagnosticare. Este o afectiune care afecteaza calitatea vietii copiilor, dar pot fi ajutati sa depaseasca o parte dintre simptomele cu care se confrunta, putand ajunge sa se autointretina la maturitate si sa fie independent si responsabil.
9

Ce este sindromul Asperger?

Sindromul Asperger este o tulburare neurologica si face parte din cadrul tulburarilor de spectru autism, adica din grupul unor afectiuni care au trasaturi comune autismului. Ea este o problema denumita dupa Hans Asperger, un pediatru vienez, care a descris pentru prima oara caracteristicile bolii.

El a observat ca exista un model comportamental specific, in special la baieti, care insumeaza o serie de carcteristici in ciuda faptului ca au o inteligenta si o dezvoltare a limbajului in limite normale:

abilitati sociale deteriorate sau intarziate;

deficit de comunicare;

slaba coordonare.

Este un sindrom care apare la copii, in general in jurul varstei de 3 ani, dar cei mai multi sunt diagnosticati intre 5 si 9 ani.

Care sunt cauzele sindromului?

Cauzele acestei afectiuni nu sunt cunoscute in totalitate, cercetatorii inca investigand etiologia afectiunii. Insa exista mai multe descoperiri si teorii din acest punct de vedere:

10

unii considera ca sindromul are o componenta ereditara;

altii sustin ca exista o legatura intre depresie si tulburare bipolara si aparitia sindormului Asperger;

exista teorii care sustin ca influenta unor factori de mediu poate declansa boala, insa nu exista dovezi stiintifice in acest sens.

Care sunt simptomele afectiunii?

Simptomele acestei afectiuni sunt destul de greu de diferentiat de cele ale altor afectiuni comportamentale si necesita un control medical amanuntit pentru a se putea pune diagnsoticul. Sindromul Asperger este in general caracterizat la copiii mici prin:

interactiuni sociale precare;

obsesii (obiceiuri obsesive si sensibilitate neobisnuita la stimuli senzoriale);

modele ciudate de vorbire si alte comportamente specifice (conversatiile graviteaza aproape mereu in jurul sinelui; discurs robotizat, repetitiv);

miscari incomode, ciudate ale corpului;

expresii faciale precare si dificultati in citirea limbajului corpului altora.

Cum se pune diagnosticul?

11

Din cauza faptului ca simptomele acestui sindrom se pot confunda cu usurinta cu cele ale altor tulburari comportamentale, este destul de greu de pus diagnosticul sindromului Asperger. Testele si metodele de evaluare sunt variate si complexe si pot include:

teste psihologice (de inteligenta, de personalitate etc.);

examinare psihiatrica;

evaluarea capacitatii de comunicare (dezvoltarea limbajului, abilitatilor de comunicare non-verbala etc.).

Cum se trateaza sindromul Asperger?

Nu exista un tratament specific, pentru ca simptomele difera de la un copil la altul atat ca forma cat si ca severitate. Copiii afectati de acest sindrom pot beneficia de urmatoarele forme de ajutor in depasirea simptomelor si imbunatatirea calitatii vietii:

ajutor si sprijin din partea familiei;

interventii educationale specializate;

formare de abilitati sociale;

terapia limbajului;
12

formare de integrare senzoriala pentru copii mici (pentru cei sensibili la stimuli senzoriali);

psihoterapie si terapie cognitiv-comprtamentala pentru copiii mai mari;

medicatie.

CAST Testul de diagnosticare a Sindromului Asperger in copilarie (The Childhood Asperger Syndrome Test)
Testul a fost dezvoltat de o echipa de cercetatori de la Universitatea Cambridge, UK. Raspunsurile notate mai jos sunt specifice pentru un copil cu Sindromul Asperger. 1. Intra usor in jocul celorlalti copii? NU 2. Initiaza o conversatie cu membrii familiei? NU 3. La varsta de 2 ani incepuse sa vorbeasca? 4. Ii place sa faca sport? NU 5. Este important pentru el/ea sa fie acceptat/a de ceilalti copii? NU 6. Observa detalii care celorlalti le scapa? DA 7. Intelege limbajul formal: glume, metafore, aluzii etc.? NU 8. La varsta de 3 avea dezvoltat jocul simbolic (se prefacea ca este supererou, se juca cu papusile etc.)? NU
13

9. Ii place sa faca mereu aceleasi lucruri in aceeasi ordine, in mod repetitiv? DA 10. Poate sa-si mentina atentia intr-o conversatie? NU 11. I se pare usor sa interactioneze cu ceilalti copii? NU 12. Stie sa citeasca conform varstei? PESTE MEDIA DE VARSTA 13. Are aceleasi interese ca si ceilalti copii de varsta lui/ei? NU 14. Are pasiuni care ii iau atat de mult timp incat abia mai apuca sa faca altceva? DA 15. Are priteni, mai degraba decat simple cunostinte? NU 16. Va aduce frecvent lucruri si pare interesat sa vi le arate? NU 17. Ii place sa faca lucruri amuzante, sau se fie amuzat de ceea ce fac ceilalti? NU 18. Are dificultate in a intelege regulile comportamentului politicos? DA 19. Pare a avea o memorie neobisnuita a detaliilor? DA 20. Ritmul vocii este neobisnuit (monoton, ascutit, fara intonatie)? DA 21. Sunt oamenii importanti pentru el? NU 22. Are dificultati in a se imbraca singur? DA 23. Stie cand sa vorbeasca si cand sa-si astepte randul intr-o conversatie? NU 24. Jocul simbolic este dezvoltat; se implica in jocuri de rol cu ceilalti copii? NU 25. Face/spune frecvent lucruri care sunt neadecvate/ nepotrivite din punct de vedere social? DA 26. Poate numara pana la 50 fara a sari peste numere? 27. Are contact vizual normal? NU 28. Prezinta miscari neobisnuite sau repetitive? DA 29. Comportamentul social este centrat pe sine (nu accepta opiniile celorlalti)? DA 30. Spune TU atunci cand de fapt vrea sa spuna EU? DA 31. Prefera activitatile imaginative ca jocul de rol, a spune o poveste mai degraba decat cele cu numere sau activitati repetitive?
14

32. Vorbeste uneori fara a se face inteles iar cel care il asculta nu il poate urmarii? 33. Poate sa mearga pe bicicleta? NU 34. Incearca sa-si impuna o rutina personala sau asupra celorlalti incat acest aspect devine o problema? DA 35. Ii pasa cum este vazut de ceilalti copii? NU 36. Atunci cand poarta o conversatie incearca sa deturneze subiectul conversatiei asupra intereselor proprii si nu reuseste sa asculte ceea ce spun ceilalti? DA 37. Foloseste fraze ciudate sau neobisnuite? DA Sectiunea nevoi speciale: 38. Educatorii/ medicii si-au exprimat ingrijorarea asupra dezvoltarii copilului? Daca da specificati 39. A fost diagnosticat cu una din urmatoarele: - intarziere in dezvoltarea limbajului; - ADHD; - dificultati de vaz sau de auz; - tulburari de spectru autist; - dizabilitate fizica; - altele (specificati).

15